Inflație galopantă într-o țară din America de Sud. Oamenii au început să consume carne de măgar
Criza economică din Argentina a dus la o creștere galopantă a prețurilor alimentelor, iar carnea de măgar a început să fie din ce în ce mai căutată de locuitori, anunță Brasil247. Statisticile arată că, treptat, argentinienii au renunțat la tradiționala carne de vită și au început să consume din ce mai multă carne de porc și pui. Inflația nu s-a oprit, așa că a crescut foarte mult consumul de ouă și de carne de măgar. Carnea de vită este considerată acum un produs de lux, în timp ce carnea de măgar este o alternativă ieftină. Statistica arată că prețurile au crescut în ultima luna cu aproximativ 10%. Conform Institutului Național de Statistică, Indicele Prețurilor de Consum a înregistrat în martie cel mai ridicat nivel dintr-un an. Calculată la ultimele 12 luni, inflația este de 32,6%. Președintele Javier Milei a implementat un amplu program de reforme economice după ce a ajuns la putere, în 2023. Recent, președintele a vorbit despre reforme „pentru următorii 50 de ani”. În cadrul discursului său, Milei a anunțat un pachet de 90 reforme care vizează economia, taxele, codul penal, sistemul electoral, educația, justiția și apărarea.
Mesaj sfidător din partea Iranului, în timp ce navele care încercau să traverseze Ormuz au raportat focuri de armă
Cel puțin două nave comerciale au raportat că au fost lovite de focuri de armă în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz sâmbătă, au declarat pentru Reuters trei surse din domeniul securității maritime și al transportului maritim. Incidentul a avut loc la scurt timp după ce Iranul a anunțat că își consolidează din nou controlul asupra căii navigabile din strâmtoare. Anterior, sistemele de urmărire maritimă au arătat un convoi de opt petroliere care tranzitează strâmtoarea, fiind prima mișcare a navelor de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, acum șapte săptămâni. Sâmbătă, Iranul a declarat că reimpune controale militare stricte pe această rută, care este canalul pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol. În tot acest timp, SUA au susținut că mențin blocada porturilor iraniene. Într-un mesaj sfidător postat pe canalul său de Telegram, liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei a declarat că marina iraniană este gata să provoace „noi înfrângeri amare” inamicilor săi. Președintele american Donald Trump a declarat, cu câteva ore mai devreme, că există „niște vești destul de bune” despre Iran, dar nu a oferit alte detalii despre acestea. El a mai spus însă că bombardamentele ar putea fi reluate fără un acord de pace până miercuri, când expiră un armistițiu de două săptămâni. Iranul deschisese vineri Strâmtoarea Ormuz Iranul anunțase redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz în urma unui acord separat de armistițiu de 10 zile, mediat de SUA, între Israel și Liban, încheiat joi. Însă sâmbătă, comandamentul forțelor armate iraniene a declarat că tranzitul prin strâmtoare a revenit la o stare de control militar strict iranian. Acesta a invocat ceea ce a descris drept încălcări repetate ale legilor americane și acte de „piraterie” sub pretextul unei blocade. Purtătorul de cuvânt a declarat că Iranul a fost de acord anterior, „cu bună-credință”, cu trecerea controlată a unui număr limitat de petroliere și nave comerciale în urma negocierilor. Cu toate acestea, din cauza acțiunilor continue ale SUA, Teheranul a fost forțat să restabilească controale mai stricte asupra transportului maritim prin punctul strategic de blocare.
Starmer se confruntă cu cereri de demisie după ce l-a numit ambsador pe un colaborator al lui Epstein
Dezvăluirile au generat un val de critici legate de judecata premierului și de riscurile la adresa securității naționale, scrie Euronews. Potrivit unei investigații publicate de The Guardian, Mandelson a primit inițial un aviz negativ din partea UK Security Vetting, fapt confirmat ulterior de un purtător de cuvânt al guvernului. Cu toate acestea, Ministerul de Externe a decis continuarea procedurii de numire, în ciuda recomandării negative, care nu era obligatorie din punct de vedere legal. Lidera Partidului Conservator, Kemi Badenoch, a scris pe platforma X că „Starmer a trădat securitatea națională și trebuie să plece”. La rândul său, liderul liberal-democraților, Ed Davey, a declarat că, dacă premierul a indus Parlamentul în eroare, „nu mai poate rămâne în funcție”. Legăturile lui Peter Mandelson cu Jeffrey Epstein Scandalul este amplificat de relațiile lui Mandelson cu Jeffrey Epstein, infractor sexual condamnat în Statele Unite. Documente făcute publice de o comisie a Congresului SUA au scos la iveală noi informații despre profunzimea acestor legături, determinându-l pe premierul Keir Starmer să-l demită pe Mandelson din funcția de ambasador. Starmer a afirmat anterior, în februarie, că Mandelson a fost „verificat și aprobat” de structurile de securitate. Totuși, guvernul a admis ulterior că premierul și ministrul de externe nu au fost informați despre avizul negativ inițial decât „la începutul acestei săptămâni”. Situația este complicată și de faptul că poliția britanică a deschis o anchetă pentru presupuse fapte de „abuz în serviciu” comise de Mandelson. Acesta a fost arestat și eliberat pe cauțiune în februarie, fiind suspectat că ar fi divulgat documente sensibile către Epstein în perioada în care era ministru, inclusiv în timpul crizei financiare din 2008. Guvernul laburist a publicat în martie aproximativ 150 de pagini de documente privind procesul de verificare al lui Mandelson înainte de numirea sa în 2024. Cu toate acestea, opoziția consideră explicațiile insuficiente și continuă să ceară demisia lui Keir Starmer, pe fondul unei crize politice în creștere.
Putin consideră că este cel mai bun moment pentru a destabiliza UE și NATO pentru a reduce sprijinul pentru Ucraina, anunță CCD
Rusia se pregătește să intensifice atacurile informaționale și hibride împotriva Uniunii Europene și NATO, pentru că Vladimir Putin este convins că acum este momentul potrivit pentru a le „destabiliza”, în vederea reducerii sprijinului pentru Ucraina. Potrivit Ukrinform, Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a relatat acest lucru pe Telegram. „În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei”, a transmis el. Potrivit acestuia, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-a convins pe Vladimir Putin că acesta este momentul potrivit pentru a presa Uniunea Europeană și NATO cu amenințări, pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina. „O altă idee a bătrânilor care nu va funcționa și demonstrează doar nepregătirea Rusiei pentru amenințările tehnologice tot mai mari dacă refuză să pună capăt războiului. Pentru că Rusia este acum ca o sită plină de ținte”, a explicat șeful CCD. Kremlinul analizează în prezent cel puțin trei scenarii pentru cursul ulterior al războiului împotriva Ucrainei, inclusiv un conflict prelungit, o încercare de înghețare a războiului sau o extindere a agresiunii împotriva țărilor NATO, scrie Ukrinform.
Avertismentul unui lider european: Tot ceea ce încercăm să facem este subminat de social media
Premierul spaniol Pedro Sánchez este liderul european care a tras semnalul de alarmă, potrivit Clash Report. Accesul tinerilor la conținut pornografic, astăzi, în Spania, vârsta medie este de 11 ani. Minorii nu caută acest lucru, dar aceste platforme îi expun la conținut violent și pornografic, care transformă femeile în obiecte. Tot ceea ce încercăm să realizăm offline este subminat de ceea ce este, astăzi, un fel de stat eșuat: rețelele de socializare”, a declarat șeful guvernului spaniol. El a făcut declarația vineri, în timpul unei conferințe de presă dedicată vizitei în Spania a președintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva. Și liderul sud-american a vorbit despre pericolele care pândesc societățile. „Trebuie să consolidăm democrația în lume pentru a nu permite involuții. Pentru că atunci când există involuții, avem un Hitler, avem nazism, avem fascism”, a declarat Lula. Lula și Sánchez s-au întâlnit vineri la un fost palat regal din Barcelona pentru a semna acorduri privitoare la economie, tehnologie și politicile sociale. Sâmbătă, ei se vor întâlni cu alți lideri mondiali în cadrul unor conferințe despre problemele globale actuale.
Un motor de căutare german permite utilizatorilor să verifice dacă înaintașii lor au fost naziști
Baza de date imensă a fost pusă la dispoziție de ziarul german Die Zeit în încercarea de a „pune capăt tăcerii născute din rușinea nejustificată”, potrivit unui editorial al publicației . Aceasta este administrată în colaborare cu arhive din Germania și Statele Unite, relatează CNN. Fondat după Primul Război Mondial, partidul lui Hitler nu a câștigat cu adevărat popularitate până la prăbușirea economică a Marii Depresiuni. Sprijinul pentru acesta a crescut brusc în timpul alegerilor din 1930, iar când Hitler a fost ales trei ani mai târziu, a desființat toate celelalte partide, creând o mișcare de masă care controla toate aspectele vieții germane. Până la sfârșitul anilor 1930, „marea majoritate a germanilor îl susțineau pe Hitler și statul nazist”, potrivit Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite. Potrivit ziarului Die Zeit, 10,2 milioane de germani s-au alăturat partidului în cei 20 de ani de la 1925, iar în punctul culminant al partidului, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, acesta avea aproximativ 9 milioane de membri. Site-ul s-a blocat din cauza numărului mare de accesări În ultimele zile ale războiului, naziștii au încercat să distrugă vasta colecție de carnete de membru al partidului, dar acestea au fost salvate în ultimul moment și ulterior predate americanilor. Au fost apoi depozitate în Centrul de Documente din Berlin, dar ulterior au fost transferate la Arhivele Federale Germane, copii ale acestora fiind și la Arhivele Naționale ale SUA, a relatat ziarul. O purtătoare de cuvânt a ziarului Die Zeit a declarat pentru CNN că noul site a fost accesat de milioane de ori și distribuit de mii de ori. Christian Staas, șeful departamentului de istorie al publicației Die Zeit, a declarat pentru CNN că motorul de căutare a primit un răspuns copleșitor. El a explicat că, în medie, 75.000 de persoane apelează la Arhivele Federale Germane pentru aceste informații în fiecare an, iar când Arhivele Naționale ale SUA au pus la dispoziție online documentele, cererea a fost atât de mare încât site-ul web a fost temporar indisponibil.
Peste jumătate dintre britanici susțin reîntoarcerea în UE, la 10 ani de la Brexit
Abordarea „discretă” a Partidului Laburist asupra acestei probleme înseamnă că acesta riscă să piardă sprijin în rândul alegătorilor progresiști și în circumscripțiile electorale de tipul „zid roșu”, au declarat experții în cadrul unui studiu realizat de Best for Britain, potrivit The Guardian. Studiul a arătat că, în timp ce 61% dintre toți alegători au susținut abordarea actuală a guvernului față de relațiile cu UE, doar 19% au susținut acest lucru „cu tărie”. Sondajul a constatat că o revenire completă la UE a fost susținută de 53% dintre toți alegători, cu 83% în rândul laburiștilor, 84% în rândul liberal-democraților și 82% în rândul ecologistilor. Dintre alegătorii conservatori și reformatori, 39%, respectiv 18% au susținut politica, a constatat Best for Britain. „Credem că există un risc inerent în cazul centrelor de tranziție”, a declarat Tom Brufatto, directorul de politici și cercetare de la Best for Britain, un grup al societății civile care susține că scopul său este de a „remedia problemele cu care se confruntă Marea Britanie după Brexit”.
Christine Lagarde avertizează asupra riscurilor pentru inflație generate de conflictul din Iran
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a atras atenția vineri, în cadrul unei conferințe a Fondului Monetar Internațional, asupra riscurilor pe care conflictul din Iran le aduce pentru evoluția inflației, relatează DPA. Declarațiile sale vin cu puțin timp înainte de următoarea ședință de politică monetară a BCE, programată pentru 30 aprilie. Lagarde a declarat că instituția europeană este pregătită să intervină dacă situația o va impune. Potrivit acesteia, efectele războiului din Orientul Mijlociu se vor resimți rapid, mai ales prin creșterea prețurilor la energie. Totuși, impactul pe termen mediu va depinde de cât de intens și de lung va fi conflictul. „Războiul din Orientul Mijlociu a făcut mult mai nesigure perspectivele și a creat riscuri ridicate la adresa inflației și riscuri negative în privința evoluției economiei”, a declarat Lagarde. În același timp, președinta BCE a precizat că instituția nu își asumă dinainte un traseu definitiv pentru dobânzi, lăsând loc de ajustări în funcție de evoluțiile economice. Datele recente arată că inflația în zona euro a urcat la 2,6% în martie, față de 1,9% în februarie, pe fondul scumpirii energiei, potrivit Eurostat. Ținta BCE rămâne de 2%, însă analiștii estimează că dobânzile ar putea crește de două ori în acest an, fiindcă inflația ar putea rămâne peste acest nivel în perioada următoare. Deși luna trecută Banca Centrală a decis să păstreze dobânzile neschimbate, ea a transmis că urmărește efectele creșterii prețului petrolului asupra economiei și este pregătită să acționeze. Scenariile BCE indică o inflație medie de 2,6% în acest an. Într-o variantă mai pesimistă, aceasta ar putea trece de 4% în a doua parte a lui 2026, înainte de a reveni spre țintă. Într-un scenariu foarte grav, inflația ar putea depăși 6% la începutul anului viitor și ar rămâne ridicată mai mult timp. „Dacă ne așteptăm ca rata inflației să devieze semnificativ și persistent de țintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării așteptărilor inflaționiste va deveni acut”, a avertizat recent șefa BCE. În acest context, instituția trebuie să urmărească atent dacă scumpirile din energie se propagă în restul economiei, inclusiv în salarii și în așteptările populației privind inflația. „Dacă deviațiile așteptate de la ținta noastră de inflație sunt mai mari și mai persistente, necesitatea de a acționa devine mai puternică”, a declarat Lagarde.
Netanyahu susține că misiunea Israelului împotriva Hezbollah nu s-a încheiat în ciuda armistițiului
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat vineri că „misiunea” Israelului împotriva Hezbollah în Liban nu s-a încheiat, în ciuda armistițiului care a intrat în vigoare în aceeași zi, potrivit Anadolu. „Există lucruri pe care le plănuim să le facem în ceea ce privește amenințările rămase cu rachete și cu drone, pe care nu le voi detalia”, a declarat premierul israelian, în ciuda angajamentelor lui Trump de a interzice Israelului să efectueze mai multe atacuri asupra Libanului Răspunzând criticilor interne cu privire la rezultatul conflictului, Netanyahu a spus într-o declarație televizată că Israelul a avut „realizări extraordinare”. „Pentru prima dată, am stabilit o zonă tampon de securitate largă de-a lungul întregii frontiere de nord”, a spus el, adăugând că zona se întinde din Liban, peste Înălțimile Golan, până la Muntele Hermon și zona Yarmouk din sudul Siriei. El a spus că zona tampon, pe care a numit-o „Linia Galbenă”, are scopul de a elimina amenințarea incursiunilor directe și a focului de tancuri, menționând că forțele israeliene sunt desfășurate de-a lungul frontierei. Netanyahu a mai spus că armistițiul a fost convenit la cererea președintelui american Donald Trump. „La cererea sa, am convenit asupra unui armistițiu temporar în Liban pentru a permite o oportunitate pentru o soluție diplomatică și militară combinată cu guvernul libanez”, a spus el. Președintele american Donald Trump a declarat vineri că Washingtonul interzice Israelului să efectueze noi atacuri asupra Libanului. Joi, liderul SUA a anunțat un armistițiu de 10 zile în Liban.
Caz șocant în SUA: cântăreț arestat după ce trupul unei adolescente a fost găsit în portbagajul mașinii sale
Cântărețul D4vd, în vârstă de 21 de ani, a fost reținut de poliția din Los Angeles sub suspiciunea de crimă, în legătură cu moartea unei fete de 14 ani, dispărută anterior, scrie NBC News. Rămășițele adolescentei, identificate ca fiind ale lui Celeste Rivas Hernandez, au fost găsite pe 8 septembrie într-un Tesla abandonat, aflat într-un depozit auto. Polițiștii au intervenit după ce angajații au semnalat un miros puternic provenind din vehicul. În portbagaj, anchetatorii au descoperit corpul în stare avansată de descompunere, împărțit în mai multe pungi. Artistul, reținut fără posibilitatea de eliberare Potrivit autorităților, artistul – pe numele real David Anthony Burke – este reținut fără posibilitatea de eliberare pe cauțiune. Cazul urmează să fie prezentat procurorilor din Los Angeles. Reprezentanții legali ai acestuia susțin că este nevinovat și afirmă că nu există, în acest moment, o acuzație formală sau o inculpare oficială. „Dovezile vor arăta că David Burke nu a comis această crimă și nu este responsabil pentru moartea victimei”, au transmis avocații. Circumstanțe neclare ale morții Cauza exactă a decesului nu a fost făcută publică, fiind protejată de o restricție impusă de anchetatori. Autoritățile spun că fata ar fi fost moartă de o perioadă îndelungată înainte de a fi descoperită. Adolescenta fusese dată dispărută în 2024, dintr-o zonă situată la sud-est de Los Angeles. Documentele din anchetă indică faptul că artistul era deja în vizorul autorităților înainte de descoperirea trupului. În momentul în care cazul a devenit public, acesta se afla în turneu și, potrivit echipei sale, coopera cu anchetatorii. Cazul urmează să fie analizat de procurori în perioada următoare, iar ancheta este în desfășurare.