Caz șocant în SUA: cântăreț arestat după ce trupul unei adolescente a fost găsit în portbagajul mașinii sale
Cântărețul D4vd, în vârstă de 21 de ani, a fost reținut de poliția din Los Angeles sub suspiciunea de crimă, în legătură cu moartea unei fete de 14 ani, dispărută anterior, scrie NBC News. Rămășițele adolescentei, identificate ca fiind ale lui Celeste Rivas Hernandez, au fost găsite pe 8 septembrie într-un Tesla abandonat, aflat într-un depozit auto. Polițiștii au intervenit după ce angajații au semnalat un miros puternic provenind din vehicul. În portbagaj, anchetatorii au descoperit corpul în stare avansată de descompunere, împărțit în mai multe pungi. Artistul, reținut fără posibilitatea de eliberare Potrivit autorităților, artistul – pe numele real David Anthony Burke – este reținut fără posibilitatea de eliberare pe cauțiune. Cazul urmează să fie prezentat procurorilor din Los Angeles. Reprezentanții legali ai acestuia susțin că este nevinovat și afirmă că nu există, în acest moment, o acuzație formală sau o inculpare oficială. „Dovezile vor arăta că David Burke nu a comis această crimă și nu este responsabil pentru moartea victimei”, au transmis avocații. Circumstanțe neclare ale morții Cauza exactă a decesului nu a fost făcută publică, fiind protejată de o restricție impusă de anchetatori. Autoritățile spun că fata ar fi fost moartă de o perioadă îndelungată înainte de a fi descoperită. Adolescenta fusese dată dispărută în 2024, dintr-o zonă situată la sud-est de Los Angeles. Documentele din anchetă indică faptul că artistul era deja în vizorul autorităților înainte de descoperirea trupului. În momentul în care cazul a devenit public, acesta se afla în turneu și, potrivit echipei sale, coopera cu anchetatorii. Cazul urmează să fie analizat de procurori în perioada următoare, iar ancheta este în desfășurare.
Regatul Unit și Franța vor conduce o misiune militară defensivă pentru protejarea transportului maritim în strâmtoarea Ormuz. Ce declară Starmer și Macron
Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a declarat vineri că „de îndată ce condițiile vor permite”, Franța și Regatul Unit vor lansa o misiune militară defensivă pentru a „proteja libertatea de navigație” în strâmtoarea Ormuz. Președintele României, Nicușor Dan, a luat și el parte vineri la reuniunea internațională dedicată situației din Strâmtoarea Ormuz, inițiată de Starmer și Macron. Starmer a spus, conform Sky News, că misiunea defensivă ar urma să acționeze pentru curățarea minelor și protejarea transportului maritim în zona Strâmtorii Ormuz. De asemenea, el l-a susținut pe președintele Franței, Emmanuel Macron, în remarcile sale, spunând că „întreaga lume trebuie să vadă o soluție aici”. Redeschiderea căii navigabile cruciale trebuie să se bazeze pe „o propunere atât durabilă, cât și fezabilă”, spune el. „Redeschiderea strâmtorii este o necesitate globală și o responsabilitate globală. Trebuie să acționăm pentru a restabili fluxul liber de energie și comerț la nivel global, pentru a reduce prețurile pentru oamenii care muncesc. Cetățenii noștri trebuie să vadă o revenire la pace și stabilitate și ne vom juca pe deplin rolul.”, a declarat Starmer. De asemenea, președintele Emmanuel Macron a făcut același anunț, în cadrul aceleiași conferințe, la care a participat. „Am început deja să ne coordonăm cu Regatul Unit pentru a înființa o misiune neutră, complet separată de oricare dintre beligeranți, pentru a sprijini și securiza navele comerciale care traversează Golful.”, a spus Macron. O întâlnire de planificare va avea loc la Londra săptămâna viitoare, a adăugat Macron. Premierul Keir Starmer a declarat că Franța și Regatul Unit vor conduce misiunea și că foarte multe țări au promis deja că vor „contribui cu resurse” la misiune. „Aceasta va fi strict pașnică și defensivă, ca o misiune de liniștire a transportului maritim comercial și de sprijinire a deminării”, a spus el. „Invităm toate națiunile interesate de libera circulație a comerțului global să ni se alăture.” Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea defensivă din Strâmtoarea Ormuz Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a confirmat, de asemenea, că țara sa va sprijini misiunea defensivă din strâmtoarea Ormuz. Meloni a declarat că Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea „pur defensivă”. „Trebuie să oferim reasigurări industriei transportului maritim pentru a o face să simtă și să știe că navele lor sunt în siguranță în timpul traversării strâmtorii. Și considerăm că cea mai bună modalitate de a realiza tipul de misiune pe care ați descris-o, care va fi pur defensivă, ca principiu asupra căruia suntem cu toții de acord… Italia este dispusă să participe la acest cadru prin furnizarea unui anumit număr de unități navale, în conformitate cu ceea ce va fi autorizat de Parlamentul italian.”, a spus Meloni.
Parlamentul din Kosovo va confirmă participarea militară la forța internațională din Gaza
Parlamentul din Kosovo urmează să aprobe oficial decizia guvernului de a trimite trupe în cadrul Forței Internaționale de Stabilizare, creată după armistițiul dintre Israel și gruparea militantă Hamas din luna octombrie a anului trecut. Misiunea funcționează sub egida Consiliului Păcii, promovat de președintele Donald Trump și are scopul de a menține pacea și de a sprijini reconstrucția enclavei palestiniene. Potrivit ministrului Apărării de la Priștina, participarea la această inițiativă arată evoluția statului de la statutul de beneficiar de securitate la cel de furnizor, întrucât în urma Războiului din 1999, securitatea țării a fost asigurată de misiunea NATO, KFOR. „Țara noastră a fost un consumator de securitate, ceea ce înseamnă că statele NATO au contribuit la securitatea Republicii Kosovo. Astăzi intrăm într-o fază în care devenim un furnizor sau exportator de securitate”, a spus Ejup Maqedonci , ministrul Apărării pentru Associated Press. Oficialul a anunțat că structura va include câteva zeci de militari, inclusiv specialiști în deminare, care vor oferi sprijin umanitar și asistență de securitate, în funcție de mandatul misiunii. Maqedonci a precizat că pregătirile sunt în faza finală, beneficiind de asistența unui reprezentant al SUA pentru detalii tehnice. Printre statele care și-au anunțat participarea se numără Indonezia, Albania și Kazahstan.
Tot mai mulți tineri se înrolează voluntar în armata Thailandei. Motivele din spatele creșterii surprinzătoare
Aproape 50.000 de bărbați s-au înscris voluntar în armata thailandeză în acest an, potrivit datelor oficiale, în creștere cu 22% față de 2025. Tendința se menține de aproximativ cinci ani și contrastează cu situația din alte state, precum Japonia, unde autoritățile se confruntă cu dificultăți în recrutarea de personal militar, mai arată The Guardian. Autoritățile militare susțin că această evoluție reflectă o creștere a încrederii în instituție, însă analiștii indică mai mulți factori care ar putea explica fenomenul. Între naționalism și dificultăți economice Una dintre explicații este legată de tensiunile recente de la granița cu Cambodgia, care au alimentat un val de naționalism. În același timp, contextul economic fragil reduce oportunitățile de angajare pentru tineri. „Multe companii nu mai angajează în acest moment”, spune un tânăr absolvent care a ales să se înroleze voluntar. Pentru unii, armata devine o alternativă stabilă, oferind un salariu lunar de aproximativ 11.000 baht (circa 340 de dolari), precum și hrană și cazare. Sistemul de recrutare din Thailanda include o loterie pentru bărbații între 18 și 29 de ani care nu se oferă voluntari. Cei care extrag un cartonaș negru sunt scutiți de serviciu, iar cei care trag unul roșu sunt obligați să servească între unu și doi ani. În schimb, voluntarii pot alege locația și perioada serviciului, iar cei cu studii superioare pot face armata în doar șase luni. „Ca voluntar, pot alege baza și perioada. Prefer șase luni decât riscul de a fi trimis departe pentru mai mult timp”, explică un tânăr. Campanii neobișnuite și viralizare online Armata thailandeză a încercat să atragă tinerii și printr-o comunicare diferită, folosind umor și mesaje virale pe rețelele sociale. „Te-ai plictisit de soție? Înrolează-te în armată”, suna unul dintre mesajele distribuite online, marcând o schimbare de ton față de stilul tradițional. Clipurile cu loteria militară devin frecvent virale, surprinzând reacțiile intense ale tinerilor, în special ușurarea celor care evită recrutarea. Dezbaterea privind serviciul militar obligatoriu În plan politic, tema serviciului militar obligatoriu rămâne sensibilă. Opoziția a propus eliminarea recrutării forțate, însă contextul geopolitic face puțin probabilă o reformă rapidă. „Cum poți discuta despre eliminarea conscripției când există un conflict la graniță?”, spun analiștii. Totuși, unii tineri consideră că sistemul ar trebui să fie complet voluntar și bazat pe stimulente. „Ar fi mai bine să existe beneficii care să încurajeze oamenii să se înscrie, nu să fie obligați”, spune un viitor recrutat. Creșterea numărului de voluntari reflectă astfel o combinație de factori – de la climatul regional la realitățile economice – și ar putea indica o schimbare de percepție asupra rolului armatei în societatea thailandeză.
Orașul acoperit cu beton: Pompeii-ul modern din Italia care a devenit capitală a artei contemporane
Gibellina a fost distrusă complet în urma cutremurului din 15 ianuarie 1968, care a lovit Valea Belice și a provocat moartea a aproape 300 de persoane, rănirea a peste 1.000 și strămutarea a circa 100.000 de oameni. În loc să reconstruiască orașul pe același loc, autoritățile au luat o decizie neobișnuită: ruinele au fost acoperite cu beton, într-o lucrare monumentală realizată de artistul Alberto Burri, arată CNN. Rezultatul este „Grande Cretto”. O suprafață de aproape 86.000 de metri pătrați, formată din blocuri de beton separate de „străzi” care urmează traseul vechiului oraș. Practic, Gibellina a devenit un „Pompeii modern”: nu conservat de natură, ci intenționat „înghețat” pentru a păstra memoria tragediei. De la distrugere totală la experiment urban Cutremurul a lovit pe neașteptate, după mai multe replici, culminând cu unul de 6,4 grade pe scara Richter. Orașul a fost distrus în câteva secunde. „A fost complet neașteptat”, își amintește un localnic. „Cutremurul a fost doar prima catastrofă. După aceea, am fost abandonați de toți.” În primele luni, statul a oferit chiar bani pentru ca locuitorii să plece din zonă. Mulți au emigrat. Noua Gibellina a fost construită la aproximativ 30 de minute distanță, într-o zonă mai accesibilă, aproape de infrastructură. Orașul a fost gândit modernist, cu străzi largi și arhitectură experimentală, dar fără centrul tradițional italian. Iar rezultatul a fost un oraș perceput de mulți drept „străin” și dificil de adaptat. Gibellina și arta ca formă de reconstrucție Pentru a reda identitatea comunității, autoritățile au ales o soluție atipică: au invitat artiști din întreaga lume să contribuie la reconstrucție. „În fața uitării, au ales să renască orașul prin artă”, explică reprezentanții locali. În timp, Gibellina a devenit un veritabil muzeu în aer liber, cu peste 5.500 de opere de artă contemporană, de la sculpturi monumentale la instalații și arhitectură experimentală. „Ce s-a întâmplat aici este incredibil”, spun localnicii care au trăit tranziția de la distrugere la renaștere culturală. Immagini del Grande Cretto di Alberto Burri a #Gibellina, dove l’arte diventa esperienza pic.twitter.com/3JAV3vRHMY — askanews (@askanews_ita) January 25, 2026 Astăzi, Gibellina are aproximativ 3.000 de locuitori și a fost desemnată prima Capitală a Artei Contemporane din Italia. „Grande Cretto” rămâne piesa centrală: un loc care marchează distrugerea, dar și imposibilitatea de a uita. „Este o operă care nu vorbește despre moarte, ci despre viață”, spun cei implicați în proiect. Deși orașul se confruntă încă cu depopulare și dificultăți economice, autoritățile speră că statutul cultural din 2026 va atrage noi vizitatori și artiști.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 49. Armistițiul dintre Israel și Liban a intrat în vigoare. Trump spune că SUA și Iran sunt foarte aproape de un acord
Șeful ONU cere ca armistițiul dintre Israel și Liban să fie respectat „pe deplin”, după intrarea sa în vigoare Șeful ONU, António Guterres, a salutat armistițiul anunțat joi între Israel și Liban și a cerut „tuturor actorilor” să respecte pe deplin încetarea focului.„Secretarul general salută anunțul unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban și apreciază rolul Statelor Unite în facilitarea acestuia”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Guterres, Stephane Dujarric, într-un comunicat, adăugând că speră ca pauza temporară a luptelor să „deschidă calea pentru negocieri”. Armistițiul a intrat în vigoare la miezul nopții. Condițiile armistițiului, potrivit Departamentului de Stat al SUA, interzic Israelului acțiuni militare ofensive în Liban, dar par să lase mai mult spațiu pentru „autoapărare”. Marea Britanie și Franța vor prezida o reuniune privind Strâmtoarea Ormuz Marea Britanie și Franța vor conduce, vineri, o reuniune cu aliații pentru a discuta cum poate fi reluată libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Iranul a închis, în mod efectiv, această rută maritimă esențială, după loviturile SUA și Israelului, iar SUA au impus la rândul lor restricții asupra porturilor iraniene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie. Aproximativ 40 de țări sunt așteptate la reuniunea din această după-amiază, a transmis biroul premierului britanic Keir Starmer. Liderii vor discuta „sprijinirea armistițiului fragil din regiune și asigurarea redeschiderii și securizării pe termen lung a rutelor de transport maritim prin strâmtoare”. Potrivit Downing Street, Starmer urmează să spună că „redeschiderea necondiționată și imediată” a strâmtorii „este o responsabilitate globală”. De asemenea, va fi analizată posibilitatea desfășurării „unei misiuni militare multinaționale strict defensive, pentru a asigura libertatea de navigație”, potrivit invitației trimise de Palatul Élysée, consultată de AFP. Trump numește această zi una „istorică” pentru Liban Donald Trump a descris această zi drept una „istorică” pentru Liban. „Se întâmplă lucruri bune!!!”, a scris el într-o postare pe Truth Social. Într-o postare separată, publicată anterior, el a spus că „speră ca Hezbollah să se comporte frumos și corect în această perioadă importantă”. Prețurile petrolului au scăzut ușor, după anunțarea unui armistițiu fragil între Israel și Liban Prețurile petrolului au înregistrat o ușoară scădere vineri dimineață, în Asia, după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Liban și Israel. Conflictul a pus presiune pe armistițiul condiționat, valabil de două săptămâni, dintre SUA și Iran, Teheranul afirmând că atacurile Israelului asupra Libanului reprezintă o încălcare a acordului. Prețul petrolului Brent, reperul global, a scăzut cu aproape 1%, la 98,50 dolari pe baril, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA a coborât cu 1,2%, la 93,60 dolari. Trump spune că războiul din Iran „ar trebui să se încheie destul de curând” Președintele SUA, Donald Trump, a abordat pe scurt războiul din Iran în timpul unui eveniment în Nevada. Trump a declarat: „Voi spune că războiul din Iran merge foarte bine” și că acesta „ar trebui să se încheie destul de curând”. Nu a oferit detalii suplimentare, dar a lăudat armata americană pentru eficiența în interceptarea rachetelor. În weekend, discuțiile desfășurate la Islamabad între SUA, Iran și mediatori nu au reușit să ducă la un acord. Casa Albă a transmis că discuțiile privind o posibilă a doua rundă de negocieri de pace sunt „în desfășurare”, însă nu a fost confirmată nicio dată sau locație.
Blocarea Telegram în Rusia afectează armata și finanțarea războiului
Măsura afectează nu doar accesul populației la informații necenzurate, ci și infrastructura informală care susține operațiunile militare ruse din Ucraina, inclusiv comunicațiile de pe front și campaniile de strângere de fonduri, scrie The Insider. În ianuarie 2026, Telegram a depășit WhatsApp, ajungând la peste 90 de milioane de utilizatori în Rusia. La scurt timp, autoritățile au început să încetinească funcționarea aplicației, iar fondatorul său, Pavel Durov, a fost acuzat oficial că refuză eliminarea conținutului interzis și că ar pune în pericol securitatea națională. Restricțiile fac parte dintr-o strategie mai amplă de mutare forțată a utilizatorilor către Max, o aplicație controlată de holdingul VK, apropiat de cercurile de putere de la Kremlin. Avertismentele FSB Pe 21 februarie 2026, FSB a avertizat public că Telegram nu este sigur pentru personalul militar rus. Serviciul a susținut că aplicația permite obținerea rapidă de informații de către forțele ucrainene, punând în pericol viețile militarilor. Mesajul a fost amplificat de presa pro-Kremlin și de agenția TASS, prin relatări ale unor militari care susțin că Telegram ar compromite operațiunile de luptă. În ciuda liniei oficiale, numeroase canale pro-război „Z” au criticat deschis măsurile. Mai mulți corespondenți de front au subliniat că Telegram rămâne principalul instrument de coordonare între unități, fiind utilizat pentru transmiterea de imagini, coordonate, informații de intelligence și rapoarte post-lovitură. Chiar și comentatori loiali Kremlinului au avertizat că eliminarea Telegram fără o alternativă funcțională va afecta grav eficiența operațională a armatei ruse. Efectele asupra frontului și finanțării Potrivit The Insider, trupele ruse continuă să utilizeze Telegram prin VPN-uri, însă campaniile de strângere de fonduri au suferit deja pierderi semnificative. Întregul ecosistem de voluntari, ingineri și producători din așa-numitul „complex militar-industrial popular” funcționează aproape exclusiv prin Telegram. Limitarea aplicației afectează și grupurile mobile de apărare aeriană și coordonarea logistică, iar experții avertizează că ritmul operațiunilor militare va încetini inevitabil. Deși Kremlinul, inclusiv prin declarațiile lui Vladimir Putin, insistă asupra riscurilor „sistemelor de comunicații necontrolate”, realitatea din teren arată că Telegram rămâne un element-cheie al războiului modern purtat de Rusia. Fără o alternativă robustă și funcțională, blocarea aplicației riscă să afecteze coordonarea militară, fluxul de informații și sprijinul financiar venit din societatea civilă.
Kremlinul ia act de criticile apărute după ce un blogger l-a avertizat pe Putin că rușii strâmtorați ar putea să se revolte
Este vorba despre Viktoria Bonya, o celebritate online cu milioane de urmăritori, care i-a adresat un mesaj video președintelui Vladimir Putin, atrăgând atenția asupra problemelor reale cu care se confruntă populația Rusiei, scrie Reuters. Mesajul video, publicat pe Instagram, a strâns peste 20 de milioane de vizualizări și mai mult de un milion de aprecieri, în ciuda faptului că platforma este interzisă oficial în Rusia, accesul fiind posibil prin rețele VPN. „Oamenii sunt strânși ca un arc” În mesajul său, Viktoria Bonya, care locuiește în afara Rusiei, a declarat că îl susține pe Vladimir Putin, dar a susținut că oficialii de rang inferior nu îi transmit acestuia realitatea din teritoriu. Ea a afirmat că populația este „strânsă ca un arc” de presiuni administrative și corupție, avertizând asupra riscului unei explozii sociale. Influencerița a criticat, printre altele, restricțiile severe impuse internetului și aplicațiilor de mesagerie, modul lent de reacție al autorităților în fața inundațiilor din Dagestan, precum și gestionarea defectuoasă a unui focar de boală a bovinelor din Siberia, care a dus la sacrificări masive de animale. Kremlinul răspunde criticilor Întrebat despre mesajul Victoriei Bonya, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că autoritățile au luat act de mesaj. „Desigur, l-am văzut. Este foarte popular. Atinge multe subiecte, iar pe fiecare dintre ele se lucrează”, a declarat acesta. Peskov a subliniat că problemele semnalate nu au fost ignorate și că un număr mare de persoane sunt implicate în soluționarea lor. Anumiți critici ai Kremlinului sugerează că intervenția influenceriței ar putea face parte dintr-o strategie menită să ofere impresia că nemulțumirile populației sunt ascultate, într-un an electoral important. Mesajul apare și pe fondul tensiunilor legate de restricționarea aplicației Telegram, criticată inclusiv de oficiali și oameni de afaceri apropiați de putere. Viktoria Bonya a respins însă aceste speculații, afirmând că inițiativa i-a aparținut exclusiv și că a acționat „în numele poporului rus”.
Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară
Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară dacă războiul din regiunea Orientului Mijlociu se va prelungi până în vară. Criza energetică ar putea duce în mod direct la o criză alimentară, scrie BBC . Regatul Unit ar putea fi prima țară dezvoltată care va fi lovită de criza alimentară globală. Scenariu de COȘMAR În iulie 2026, britanicii care vor merge la supermarket vor fi întâmpinați cu rafturi goale, împânzite de ceva timp cu etichete galbene cu prețuri „astronomice”. Conserve, făină, zahăr, pâine, lapte, ouă, ulei și alte alimente esențiale – mai deloc! Poate vor mai fi câteva dulciuri și condimente ale căror ambalaje colorate mai atenuează atmosfera anxioasă. Este un scenariu care evocă provocări economice și industriale cu care țările dezvoltate nu s-au mai lovit din perioada interbelică, pe durata Marii Depresiuni. Blocajele navale din zona Golfului Persic vor provoca probleme lanțului global de aprovizionare și comerțului mondial. O sursă guvernamentală a transmis către BBC că a fost planificat un scenariu care ar presupune închiderea Strâmtorii Ormuz pe termen îndelungat. Nu va duce la penurie de petrol, dar și la o penurie de dioxid de carbon. CO2 este esențial pentru uciderea unor animale și conservarea cărnii. Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale a spus că va continua să colaboreze îndeaproape cu întreprinderile mici pentru a aborda impactul războiului. „Scenariile rezonabile, cele mai pesimiste, sunt un instrument de planificare folosit de experți și nu reprezintă o predicție a evenimentelor viitoare”, a adăugat acesta. Liderii din sectoarele alimentare indică că sunt mai îngrijorați de creșterile prețurilor decât de potențiala penurie. Consiliul Britanic pentru Păsări de Curte a făcut apel la calm tocmai după ce guvernul a anunțat măsuri de contingență pentru CO2. „Membrii noștri nu raportează nicio dificultate până acum, dar monitorizăm îndeaproape situația”, a declarat directorul executiv Richard Griffiths. Consorțiul Britanic de Comerț cu Amănuntul a declarat că are așteptări ca guvernul să fie pregătit pentru toate scenariile. Comerciații cu amănuntul au mai experimentat perturbări ale lanțului de aprovizionare după pandemia de COVID-19 în 2020-2021. „Cu toate acestea, situația din Orientul Mijlociu continuă să adauge presiuni inflaționiste într-un moment în care comercianții cu amănuntul se confruntă deja cu costuri semnificative din cauza politicilor interne”, a precizat asociația comercială. Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară și în HoReCa Directorul lanțului de magazine Tesco a declarat că „nu există probleme cu disponibilitatea alimentelor” după ce planurile de contingență au fost publicate de revista Times. Publicația a scris că o penurie majoră de CO2 ar putea avea impact semnificativ și asupra industriei ospitalității. Sursa Foto: Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19
Lucrarea de la sala de bal a lui Trump, blocată de un judecător. Ce se va întâmpla în aripa demolată a Casei Albe
Un judecător federal a blocat lucrările comandate de administrația Trump de la Casa Albă. Potrivit CNBC, judecătorul a transmis joi că nu sunt permise lucrări pe terenul pe care a fost Aripa de Est a Casei Albe. În schimb, judecătorul a permis continuarea lucrărilor subterane, acceptând argumentele legate de securitate ale reprezentanților lui Trump. Judecătorul a aprobat cererea Fundației Naționale pentru Conservarea Monumentelor Istorice (National Trust for Historic Preservation) care a susținut că, pentru a renova o clădire protejată și cu semnificație istorică, precum Casa Albă, Trump trebuia să obțină sprijinul experților și al Congresului, lucru pe care nu l-a făcut. Proiectul controversat este unul dintre numeroasele lansate de președintele Donald Trump în al doilea mandat privitor la arhitectura clădirilor federale. Trump vrea să construiască în locul Aripii de Est, demolată anul trecut, o sală de bal uriașă. Aceasta ar trebui să găzduiască evenimentele Casei Albe. Proiectul este estimat la circa 400 de milioane de dolari.