Marea Britanie va anunța săptămâna viitoare interzicerea accesului la rețelele sociale pentru adolescenți
Regatul Unit ar putea anunța interzicerea accesului minorilor sub 16 ani la rețelele de socializare, printr-un program de propuneri guvernamentale cunoscut ca „Australia plus”. Australia a fost printre primele țări din lume care a impus interdicția. Potrivit Bloomberg , premierul Keir Starmer va anunța „Australia plus” săptămâna viitoare. Ce restricții vor fi impuse Copiii și adolescenții nu vor mai putea accesa platformele de socializare ca Facebook, Instagram TikTok și X. Persoanelor sub 18 ani li se vor interzice să mai acceseze chaboți romantici sau sexuali bazați pe inteligența artificială. Chiar și platformele de jocuri video vor fi supuse restricțiilor. Copiii nu vor mai putea să converseze cu străini pe platforme ca Discord, Steam și nici pe platformele consolelor PlayStation, Xbox sau Nintendo. Vor fi impuse restricții și adolescenților de 17-18 ani, pentru a nu le mai permite să mai folosească dispozitivele digitale până noaptea târziu. De la ora 20:30, toate persoanele care au sub 18 ani nu vor mai putea accesa rețelele de socializare. Motivele restricțiilor Surse guvernamentale au declarat pentru The Guardian și Bloomberg că autoritățile din Marea Britanie vor să protejeze adolescenții de conținut dăunător și care poate provoca dependență. Conversațiile cu străinii, derularea la infinit pe ecrane și hărțuirea onine sunt principalele motive care au determinat măsurile dure. În Australia, minorii au interdicția de a mai accesa platforme ca TikTok, YouTube, Instagram, Reddit, Facebook, X, Threads, Snapchat, Twitch și Kick. Iar guvernul britanic ar putea impune măsuri la aceeași scară largă, după ce a spus că 9 din 10 părinți au susținut că vârsta minimă pentru accesul la rețelele de socializare trebuie să fie 16 ani. De asemenea, 88% din părinți spun că numai așa, tot mai puțini copii ar fi expuși la conținut dăunător. Două treimi din tinerii britanici cred că restricțiile ar putea face mediul online mai sigur. Secretarul Culturii: Companiile tech au timp suficient Secretara Culturii a Marii Britanii, Lisa Nandy, a declarat că marile companii de tehnologie au „timp suficient pentru a-și pune lucrurile în ordine”, după ce s-a propagat zvonul că premierul Starmer ar putea anunța interzicerea accesului adolescenților la rețelele de socializare. Potrivit BBC, ea a mai spus că dacă companiile „nu sunt pregătite să asigure produse sigure, îăși vor pierde dreptul să-și mai comercializeze produsele în rândul copiilor”. Activistul Ian Russell, a cărui fiică Molly s-a sinucis după ce a vizionat conținut dăunător online, a declarat că este „consternat” de relatările privind interdicția. Russell a sugerat că Starmer doar politizează o problemă socială gravă. „Dacă a face capital politic presupune să te joci cu viețile tinerilor, consider acest lucru deplorabil”, a spus el. Sursa Foto: Shutterstock/Envato
Preşedintele Senatului califică nominalizarea lui Adrian Veștea ca pe un act greu de digerat politic. Ce spune liberalul legat de ședința de luni
Preşedintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a afirmat că nominalizarea lui Adrian Veştea fără consultarea prealabilă a partidului este „un act care poate fi greu de digerat”, inclusiv pentru cei cu extinsă experiență politică. El afirmă că soluţia democratică şi constituțională ar fi presupus reluarea consultărilor şi identificarea unei majorităţi viabile. ”Nominalizarea lui Adrian Veştea fără consultarea prealabilă a partidului este un act care poate fi greu de digerat, inclusiv pentru cei care au văzut şi trăit multe în politică”, spune Mircea Abrudean pe Facebook. Abrudean precizează că, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, aşa cum a spus şi zilele trecute, soluţia democratică şi constituţională ar fi presupus reluarea consultărilor şi identificarea unei majorităţi viabile. ”În absenţa acestei noi runde de consultări, Partidul Naţional Liberal va discuta în forurile statutare pentru a lua o decizie oficială”, mai scrie Abrudean în mesaj. Ședință de urgență la PNL pentru excluderea lui Adrian Veștea din partid Președintele PNL, Ilie Bolojan, a convocat, luni la ora 17:00, ședința a BPN pentru excluderea lui Adrian Veștea din partid. Deputații, senatorii liberali, dar și primarii municipiilor și președinții de Consilii Județene care nu sunt membri BPN au fost invitați să participe. Biroul Politic Național și Biroul Politic Executiv se întâlnesc mâine în Parlament, unde a avut loc și precedentul BPN, pentru a-l exclude pe Adrian Veștea, noua propunere de premier a președintelui Nicușor Dan, din partid. Liderul PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, a reacţionat dur la anunţul preşedintelui referitor la nominalizarea liberalului Adrian Veştea pentru postul de premier, afirmând că nu a fost anunţat în legătură cu această decizie, pe care o consideră ”un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL”. Ce prevede statutul PNL în acest caz La ultima modificare a statutului PNL, una dintre prevederi a fost că un prim-vicepreședinte poate fi exclus printr-un congres extraordinar. Este nevoie, așadar, de o mobilizare statutară, de un congres extraordinar. La congres este necesar un vot de 50% +1. Excluderea lui Veștea ar fi fost practic imposibilă într-un timp scurt și ar fi nevoie de 28 de voturi, la un congres a cărei convocare ar dura 15 zile. În aceste 15 zile, însă, Veștea poate rămâne membru de partid și poate începe negocierile pentru un guvern politic cu PSD, mai spun sursele Gândul. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Veștea după retragerea lui Eugen Tomac, fără ca Ilie Bolojan să fi fost informat în prealabil. Liderul PNL a calificat decizia drept un „act ostil” și o încercare evidentă de rupere a partidului. Veștea a anunțat, la rândul său, că își dorește formarea unui guvern politic și că va începe discuțiile cu partidele democratice.
De ce Veștea. Calculele de culise din PNL, prezentate în exclusivitate de Gândul: Este un blitzkrieg
Calculele interne din PNL pentru desemnarea lui Adrian Veștea în funcția de premier au fost făcute în baza statului său de prim-vicepreședinte – este unul dintre cei 4 prim-vicepreședinți ai partidului. Ilie Bolojan ar fi încercat excluderea sa imediat din partid, asa cum de altfel a și anunțat într-o primă reacție după desemnarea sa, astfel încât să nu aibă timp pentru negocieri, însă fiind vorba de un prim-vicepreședinte, timpul necesar este de minim 15 zile pentru îndepărtarea sa. Alte surse din interiorul partidului vorbesc de un „blitzkrieg” în interiorul PNL pentru a aduce voturi premierului desemnat Adrian Veștea. Până miercuri, se pare, Veștea va merge în Parlament cu formula de miniștri și cu programul de guvernare, mai spun sursele Gândul, anticipând mișcările taberei Bolojan. Adrian Veștea, greu de demis La ultima modificare a statutului PNL, una dintre prevederi a fost că un prim-vicepreședinte poate fi exclus printr-un congres extraordinar. Este nevoie, așadar, de o mobilizare statutară, de un congres extraordinar. Sursa: Statut PNL La congres este necesar un vot de 50% +1. Excluderea lui Veștea ar fi fost practic imposibilă într-un timp scurt și ar fi nevoie de 28 de voturi, la un congres a cărei convocare ar dura 15 zile. În aceste 15 zile, însă, Veștea poate rămâne membru de partid și poate începe negocierile pentru un guvern politic cu PSD, mai spun sursele Gândul. Ce urmează Calculele din PNL și ale președintelui Nicușor Dan sunt pentru un guvern PSD-PNL și, posibil, USR, în funcție de evoluții. Calendarul este strâns. „Va fi un „blitzkrieg”, spun alte surse. Premierul desemnat Adrian Veștea va veni, cel mai probabil, până miercuri în Parlament cu formula de guvernare și programul, ca să nu-i dea timp lui Ilie Bolojan să se replieze. Se va încerca, astfel, taberei Bolojan în partid. Veștea care l-a luat prin surprindere pe Bolojan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Veștea după retragerea lui Eugen Tomac, fără ca Ilie Bolojan să fi fost informat în prealabil. Liderul PNL a calificat decizia drept un „act ostil” și o încercare evidentă de rupere a partidului. Veștea a anunțat, la rândul său, că își dorește formarea unui guvern politic și că va începe discuțiile cu partidele democratice. Alegerea lui Veștea a fost însă atent calculată și din perspectiva statutului PNL. El nu este un simplu membru al conducerii, ci unul dintre prim-vicepreședinții partidului, funcție obținută prin votul Congresului PNL din iulie 2025. Această poziție îi oferă o protecție statutară importantă: Bolojan nu îl poate înlătura rapid printr-un simplu vot în Biroul Politic Național. Veștea se poziționase deja în tabăra liberalilor care susțin revenirea la masa negocierilor. După căderea Guvernului Bolojan, el a cerut continuarea guvernării alături de partidele proeuropene, în contradicție cu linia impusă de șeful PNL Ilie Bolojan, care anunțase ruperea colaborării cu PSD. Astfel, desemnarea nu deschide doar lupta pentru formarea unui nou guvern. Deschide și o confruntare pentru controlul PNL. Veștea încearcă să ajungă la Palatul Victoria înainte ca Bolojan să reușească să-l scoată din joc, iar viteza cu care va construi o majoritate parlamentară decide nu doar viitorul Executivului, ci și cine va conduce, în realitate, Partidul Național Liberal. Miza în acest moment este rapiditatea cu care se va mișca premierul desemnat pentru a obține votul în Parlament, mai ales din partea aleșilor PNL.
Pe ultima sută de metri, Guvernul demis Bolojan aprobă fondurile pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino. Lucrările au stagnat un an și jumătate
Pe ultima sută de metri, guvernul premierului demis, Ilie Bolojan, a deblocat fondurile pentru pentru continuarea proiectului de consolidare și reabilitare a Muzeului Național „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”. „Patrimoniul nu poate fi pus pe pauză. Avem datoria să găsim soluții atunci când proiectele importante se blochează, iar astăzi facem exact acest lucru: repornim investiții esențiale pentru cultura română și folosim responsabil resursele pe care le avem la dispoziție”, a anunțat ministrul demis al Culturii, András István Demeter. 25% dintre lucrările de consolidare ale Palatului Cantacuzino, executate într-un an și jumătate Din 2024 până în prezent, una dintre clădirile monument emblematice ale Capitalei, Palatul Cantacuzino, a fost reabilitată în proporție de numai 25%. Motivul? Societatea contractată inițial pentru executarea lucrărilor a intrat în faliment, așa că proiectul a stagnat. Abia în decembrie 2025, Ministerul Culturii, sub conducerea ministrului demis, András István Demeter, a relansat procedura de achiziție pentru continuarea lucrărilor la clădirea „Muzeului Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”. Investiție de peste 10 milioane de euro pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino Șase luni mai târziu, în iunie 2026, comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L.. Valoarea proiectului se ridică la 10.480.629,97 euro. Pentru acoperirea necesarului financiar pentru această investiție, precum și pentru cea de la Muzeul „Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu”, Guvernul a aprobat vineri, 12 iunie, redistribuirea sumei de 15,5 milioane de euro, ce reprezintă economii realizate din contribuția României. Măsura nu implică alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat: investițiile aflate în curs de implementare cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pot beneficia de redirecționarea economiilor realizate. Astfel, resursele financiare necesare pentru semnarea contractelor și continuarea lucrărilor de consolidare și reabilitare se asigură prin redistribuirea fondurilor din contribuția României aferente Proiectului F/P 1572 (2006). Ministerul Culturii demarează proiectul de modernizare a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova Concomitent, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului continuă implementarea portofoliului de proiecte privind finanțarea obiectivelor culturale de importanță națională prin acordurile-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. La 25 martie 2026 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de participare pentru contractul de proiectare și execuție privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Clădiri monument care intră în prima fază a proiectului de reabilitare Intră în etapa lansării procedurile de achiziție pentru contracte de tip „design & build” aferente unor obiective reprezentative ale patrimoniului cultural național: Vila „Florica” din Ștefănești, județul Argeș, aparținând Muzeului Național Brătianu, Conacul „Vârnav Liteanu” din Liteni, județul Suceava, aflat în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, precum și Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Națională Română din Cluj-Napoca. Demarează procedurile pentru servicii de proiectare la faza D.A.L.I. pentru Vila „Samurcaș” din București, aparținând Muzeului Național al Țăranului Român.
Maia Sandu și Volodimir Zelenski, după decizia UE de a deschide negocierile de aderare: Ne-am făcut temele și continuăm reformele/”E important ca UE să își țină cuvântul”
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, au salutat decizia Uniunii Europene de a deschide primul pachet de negocieri pentru aderare. Cei doi șefi de stat au mulțumit partenerilor europeni pentru acest pas și au promis că vor continua modernizarea instituțiilor interne. Ursula von der Leyen / Profimedia Maia Sandu: „Ne-am făcut temele și vom continua să punem în aplicare reformele” „O discuție fructuoasă cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Salut decizia de a deschide luni primul grup de negocieri de aderare. Moldova este pregătită să le deschidă pe toate – ne-am făcut temele și vom continua să punem în aplicare reformele. Aștept cu interes summitul UE-Moldova din 22 iunie”, a scris Maia Sandu pe X. Volodimir Zelenski: „Ucraina se apără pe sine și, făcând-o, apără întreaga Europă” La rândul său, Zelenski a descris hotărârea de la Bruxelles ca pe un moment de maximă importanță pentru poporul ucrainean, care luptă în continuare pe front împotriva Rusiei. „Le mulțumesc tuturor oamenilor noștri care luptă pentru Ucraina, lucrează pentru statul nostru și ajută la apărarea intereselor noastre naționale. Și le mulțumesc tuturor partenerilor noștri din UE și fiecărui lider în parte pentru acest pas ferm în numele Europei. Ucraina se apără pe sine și, făcând-o, apără întreaga Europă – ideea că națiunile europene pot trăi unite, libere și în pace. După cum am spus, Ucraina face ceea ce este necesar, iar este important ca UE să își țină și ea cuvântul.” Uniunea Europeană deschide oficial primele negocieri de aderare Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat astăzi că toate statele membre au aprobat începerea primului pachet de negocieri pentru intrarea Ucrainei și Republicii Moldova în Uniunea Europeană. „În cadrul primei conferințe interguvernamentale de luni, vom deschide pachetul privind elementele fundamentale; coloana vertebrală a valorilor și principiilor esențiale de aderare pe care se bazează UE, de la statul de drept la instituții democratice solide”, informează von der Leyen, cu precizarea că aceasta reprezintă o recunoaștere a determinării, curajului și eforturilor depuse de ambele țări în promovarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense,” a transmis aceasta.
Eugen Tomac a completat propunerile de miniştri
Premierul desemnat, Eugen Tomac, a transmis partidelor parlamentare lista cu propunerile de miniştri din viitorul său cabinet, potrivit surselor Gândul. Propunerea lui Tomac pentru Ministerul Culturii, după ce Adrian Papahagi a anunțat că renunță la nominalizare, este Mihai Ghyka, descendent al ultimului Domnitor al Moldovei, Grigore Ghika. LISTA GUVERNULUI 1. Prim-ministru – Eugen Tomac A fost unul din oamenii de încredere ai lui Traian Băsescu, fiindu-i aproape în proiectul PMP, partidul înființat de fostul președinte. În prezent este consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni al lui Nicușor Dan. Detalii AICI 2. Viceprim-ministru, Ministerul Educației și Cercetării – Sorin Costreie Sorin Costreie Este consilier prezidențial pentru educație și cercetare din 17 noiembrie 2025. Înainte de numirea la Cotroceni, Costreie a avut o activitate îndelungată în mediul universitar. Este cadru didactic la Facultatea de Filosofie, unde lucrează din 1997, și a fost implicat în structuri universitare și rețele academice europene. 3. Viceprim-ministru, fără portofoliu – Valeriu Nistor Valeriu Nistor Manager cu o carieră lungă în tehnologie, telecomunicații și energie. Este director general al companiei Soltem Energy din 2022. A fost președinte al AmCham România (Camera de Comerț Americană în România), CEO al Vodafone România, director general al IBM România. A ocupat funcții de conducere și la Xerox în România și Austria. 4. Viceprim-ministru, fără portofoliu – Bogdan Dumitru Bogdan Dumitru Este director executiv în industria IT și securitate cibernetică, asociat cu compania Bitdefender. A fost și președinte al UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe, dar și coordonator al alianței CIVIS la nivelul Universității din București. 5. Ministerul Afacerilor Interne – Tiberiu Trifan Tiberiu Trifan Diplomat și fost înalt funcționar din Ministerul Afacerilor Interne. A fost secretar de stat în MAI în Guvernul Dacian Cioloș. A activat în diplomație, fiind consul al României la Chișinău și la Roma. În prezent, ocupă funcția de consul general al României la Madrid. Provine din sistemul de ordine publică și a avut responsabilități legate inclusiv de dosarul Schengen în cadrul MAI. 6. Ministerul Finanțelor – Ionuț Simion Ionuț Simion Este consultant fiscal, doctor în economie şi profesor asociat la ASE. A fost Country Managing Partner al PwC România între 2015 și 2021. Acum este partener în cadrul PwC România și coordonează relațiile cu clienții strategici. A condus de mai multe ori AmCham România (Camera de Comerț Americană în România). 7. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Ionuț Mașala Ionuț Mașala Director economic în cadrul CNAIR. Lucrează în CNAIR din 2000, unde a ocupat succesiv funcții de economist, șef serviciu financiar, șef serviciu salarizare și director financiar. 8. Ministerul Justiției – Cosmin Soare-Filatov Cosmin Soare-Filatov Este consilierul pe probleme constituționale al lui președintelui Nicușor Dan, avocat, a lucrat aproape 13 ani la casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP), care a câștigat pentru statul român procesul internațional cu investitorii Roșia Montană. 9. Ministerul Apărării Naționale – Dan Neculăescu Dan Neculăescu Dan Neculăescu a fost numit reprezentant permanent al României la NATO în februarie 2022. Secretar general adjunct al NATO în acea perioadă era Mircea Geoană. A lucrat și în MAE în 2002-2004. 10. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Florin Duma Florin Duma Este un antreprenor din zona IMM-urilor și lider al organizației patronale IMM România. Om de afaceri din județul Prahova, conduce compania Durocar SRL (construcții industriale și civile). Implicat în structuri patronale ale IMM-urilor de peste 10 ani. 11. Ministerul Sănătății – Șerban Dragosloveanu Șerban Dragosloveanu Șerban Dragosloveanu este chirurg ortoped și a fost numit manager al Spitalului Foișor în mandatul de primar al lui Nicuşor Dan. Este şi asistent universitar la UMF Carol Davila. 12. Ministerul Agriculturii – Nicolae Istudor Nicolae Istudor Rector al ASE din martie 2016. A fost și prorector și profesor universitar doctor, cu activitate didactică în domenii precum logistica întreprinderilor agroalimentare, dezvoltare regională și rurală și burse de mărfuri agroalimentare. Fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în 2004-2005. 13. Ministerul Afacerilor Externe – Luca Niculescu Luca Niculescu Secretar de stat în MAE și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE. A fost ambasador al României în Franța între 2016 și 2022. Înainte de intrarea în diplomație, Luca Niculescu a avut o carieră în presă. A fost redactor-șef al RFI România și corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze. 14. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Carmen Moraru Carmen Moraru Secretar de stat în cadrul MIPE și coordonează domenii legate de PNRR și programele europene de investiții. A fost secretar de stat şi la Finanţe, în Guvernul Ciolacu. 15. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Teodor Dulceață Teodor Dulceață Secretar general adjunct în Ministerul Mediului. A fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai fostului ministru Grațiela Gavrilescu. A ocupat funcții în administrația publică și în structuri aflate în zona mediului, inclusiv la Ministerul Mediului. 16. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Diana Morar Diana Morar Avocat și fost deputat PNL în legislatura 2020–2024. În 2024 a trecut la Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban, candidând ulterior din partea alianței Dreapta Unită. Înainte de mandatul parlamentar, Morar a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, în ianuarie 2020, în perioada Guvernului Orban. 17. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Vladimir Ionaș Vladimir Ionaș Sociolog, a lucrat în cadrul Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde. Fost consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului Sorin Grindeanu (PSD). 18. Ministerul Culturii – Mihai Ghyka Mihai Ghika Descendent al ultimului Domnitor al Moldovei, Grigore Ghica. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada 2015-2016, în Guvernuul Cioloș. 19. Ministerul Energiei – Andrei Covatariu Andrei Covatariu Expert în energie și politici climatice, cunoscut mai ales în zona de tranziție energetică și securitate energetică. Este cadru didactic asociat la ASE București. A condus sau ocupat funcții de top în IBM România și Vodafone România. A activat în zona de consultanță și management de business.
Ghidul de finanțare pentru Rabla Auto este în consultare publică
Ghidul de finanțare pentru programul Rabla Auto a fost pus marţi în consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. În acest an, bugetul programului este de 300 de milioane de lei, cu 100 de milioane mai mult decât în 2025. Una dintre noutățile programului din acest an este reprezentată de faptul că autovehiculele eligibile în program trebuie să fie fabricate în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau în state care fac parte din lanțurile industriale integrate ale pieței europene. „După perioada de consultare publică și eventualele dezbateri, ordinul va putea fi aprobat, urmând etapele obișnuite de înscriere și depunere a dosarelor. În acest an, Rabla Auto are un buget cu 100 de milioane de lei mai mare decât anul trecut, ceea ce va permite cât mai multor români să-și achiziționeze autoturisme noi, mai puțin poluante și prietenoase cu mediul înconjurător”, spune ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Noile criterii sunt stabilite în baza acordurilor de asociere, de uniune vamală ori liber schimb cu Uniunea Europeană și pentru care există reguli de origine preferențială aplicabile sectorului auto, respectiv Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Confederația Elvețiană, Republica Turcia și Regatul Maroc. „În ceea ce privește noile criterii de eligibilitate, acestea urmăresc reducerea impactului asupra mediului și stimularea producției din Europa. Vor fi eligibile pentru finanțare vehicule fabricate în state membre ale Uniunii Europene, în țări din Spațiul Economic European și în statele incluse în cadrul Tratatului Mediteranean. Dacă în certificatul de origine este trecut ca stat de fabricare unul dintre aceste state, automat este o mașină eligibilă pentru acest program”, mai spune Diana Buzoianu. Sunt considerate eligibile cheltuielile propuse a fi realizate cu achiziţionarea de autoturisme, autoutilitare uşoare sau autospeciale/autospecializate uşoare sau motociclete electrice care au sistem de propulsie plug-in hibrid, pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen: are nu au fost înmatriculate niciodată; a căror valoare de achiziţie nu depăşeşte suma de 70.000 euro, cu TVA inclus; care generează mai puţin de 80 g CO_2/km în sistem WLTP, pentru autovehicul nou plug-in hibrid. Cuantumul ecotichetelor este de: 18.500 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou plugin hibrid sau a unei motociclete electrice; 12.000 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete, informează ministerul. Proiectul de Ordin și documentele aferente pot fi consultate în următorul link: Proiectul de Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor pentru modificarea și completarea Ghidului de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2369/2025 RECOMANDAREA AUTORULUI: Ziua 3 de consultări. Surse Gândul: Tomac s-a întâlnit deja cu Nicușor Dan și i-a raportat discuțiile de până acum cu partidele. Premierul desemnat anunță că e gata de “compromisuri” pentru a ajunge la Palatul Victoria Patrick Andre de Hillerin îl ironizează pe premierul desemnat, după ce acesta a plâns la televizor: „Cum a învins micuțul Eugen gardul imaginar”
Câciu: A venit timpul să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate găștile de sugative politice!
PSD-istul Adrian Câciu lansează un atac virulent la Ilie Bolojan și Dominic Fritz, foștii parteneri din coaliția de guvernare. Într-o postare pe Facebook, el devoalează motivul care stă în spatele atacurilor lansate împotriva lui Eugen Tomac, nominalizat pentru funcția de prim-ministru. Câciu susține că a sosit timpul „să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate gaștile de sugative politice!”. „Totul este despre sinecuri, numiri, corupție” Pe pagina personală de Facebook, Adrian Câciu scrie următoarele: „De ce nu vrea duetul Bolojan-Fritz să treacă Guvernul Tomac sau orice alt guvern? Ca să rămână pe funcțiile de premier, miniștri, secretari de stat, șefi de agenții, prefecți, subprefecți, membrii de Consilii de Administrație, case de la RAAPPS. Sugative politice! Totul este despre sinecuri, numiri, corupție, contracte, trafic de infuență, mite mascate, fripturi! Tot ce vedem în aceste zile de la useriști și peneliști este, de fapt, lipsă de curaj politic. Se apucă să vorbească doar despre anti-Tomac, anti-miniștri propuși, anti-PSD. Dar, PSD nu este în guvern. Nici în guvernul demis, nici în cel propus. Pentru ei, în minciuna și ticăloșia care îi caracterizează, PSD trebuie să fie dușmanul”. Mai departe, Câciu arată că, „în realitate, fiecare zi care trece înseamnă bani în conturile lor, ale useriștilor și peneliștilor, ale sinecuriștilor, influencerilor și ong-istilor care sug zilnic din contractele cu statul”. „…să se decupleze de la banul public” În continuare, social-democratul susține că a venit vremea „să-i vedem dacă sunt oameni de stat, dacă sunt bărbați politici. Dacă au curaj să se decupleze de la banul public! Câte miliarde de lei au spoliat în aceste luni în care au pus japca pe români? Românii nu i-au votat! Au pierdut alegeri din 2004 încoace. Mai ales PNL! USR nici nu există electoral. Eu cred că ei trebuie să stea în opozitie mult timp de aici încolo. Eu cred că noi nu mai trebuie să-i toleram când ne jignesc în emisiuni, în Parlament, în podcast-uri sau pe unde apucă. Cred că a venit timpul să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate găștile astea de sugative politice!”. Finalul textului este un mesaj „referitor la Tomac”: „Ar fi bine să înțeleagă că scopul unui guvern este să facă bine oamenilor. Să înțeleagă că trebuie redusă taxarea muncii pe veniturile mici și medii, că trebuie redus TVA-ul la alimente și că trebuie dat drumul la bani în economie. România nu mai trebuie condusa pe baza unor obiective austere care lovesc în oameni. România trebuie condusa cu fața la români, nu cu spatele! Dacă face asta, ar avea o șansă!”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Câciu îi face un „rechizitoriu” în 10 puncte lui Bolojan: „Să nu-i bănuiți de prostie! Nu! Este pură ticăloșie politică!” După ce Grindeanu l-a numit „zombie politic”, Câciu preia atacurile la Bolojan: „erou de plastilină”/„Ilie Sărăcie”/„zombie politic și administrativ”
De la Dragă Stolo la sârma ghimpată sau cum încearcă Eugen Tomac să copieze lacrimile politice ale maestrului său, Traian Băsescu
Dacă Institutul Național pentru Fizica Pământului ar avea un seismograf care măsoară intensitatea lacrimilor din politică, cel mai probabil, cele care au însoțit celebra sintagmă „Dragă Stolo” ar deține recordul în materie de impact. Lacrimile lui Traian Băsescu sunt detaliul memorabil. Consecințele au rescris jocul politic intern vreme de 10 ani. 18 iunie 2018, Eugen Tomac devine președintele PMP Discipolul său, Eugen Tomac intră acum, 22 de ani mai târziu, în arhiva istoriei lacrimilor din politic cu povestea sârmei ghimpate de la frontiera Basarabiei cu România. „Dincolo este țara ta” Atât Băsescu în 2004, cât și Tomac în 2026 au abandonat pentru câteva minute discursul instituțional și au recurs la o poveste personală cu puternică încărcătură simbolică. După „Dragă Stolo” a urmat candidatura, campania și Președinția României. Între cele două episoade există diferențe majore de context, dar și o coincidență greu de ignorat: atât mentorul, cât și elevul său politic au ajuns să își propulseze ascensiunea politică printr-un discurs cu intense note emoționale în care biografia a augmentat strategia. „Eu când m-am născut n-a fost vina mea că părinții mei s-au născut la margine de Imperiu, iar viața mea e strict legată de România. Orice copil român născut în Basarabia are două opțiuni: se uită spre est sau spre vest” Este foarte greu să explici… Atunci când te apropii de sârma ghimpată și știi că dincolo este țara ta, nu poți traduce acest sentiment. Este o chestiune care te marchează. Pentru mine, acest moment a fost definitoriu”, a declarat premierul desemnat, în lacrimi, la interviul acordat în premieră pentru Antena 3. În plină campanie pentru cele 233 de voturi de care guvernul său are nevoie în Parlament pentru învestitură. Relația dintre cei doi nu este una conjuncturală. Parcursul instituțional și politic al lui Eugen Tomac se suprapune aproape integral cu perioada în care Traian Băsescu a exercitat influență asupra dreptei românești. De la Administrația Prezidențială (cooptat la Cotroceni în 2006) și pozițiile deținute în guvernele susținute de Băsescu și până la PMP, Tomac a însoțit pas cu pas cariera politică a fostului președinte, până la retragerea sa din PMP. Ce spun sociologii despre cum se jonglează cu emoțiile în politică Cercetătorii din domeniul comunicării politice au studiat modul în care liderii politici obțin susținere publică nu doar prin programe și argumente, ci și prin narațiuni personale, simboluri și emoții. De la Martha Nussbaum și George Marcus până la Drew Westen și George Lakoff, numeroși autori au descris modul în care experiențele biografice și poveștile cu încărcătură simbolică pot deveni instrumente de legitimare politică. „Emoțiile au jucat dintotdeauna un rol esențial în comportamentul politic, însă ascensiunea rețelelor sociale le-a amplificat vizibilitatea și utilizarea strategică, în special în timpul campaniilor electorale. În cadrul teoriei inteligenței afective (Marcus și colab., 2000) și al literaturii privind mobilizarea emoțională (Matthes, 2022; Nabi, 1999), furia se remarcă drept o emoție cu un puternic efect mobilizator, capabilă să reducă ambivalența, să crească implicarea politică și să consolideze loialitatea față de propriul grup”, scrie George Marcus în cartea sa „Inteligența emoțională și politica”. Martha Nussbaum studiază rolul emoțiilor în democrație în lucrarea sa „Emoțiile în politică” și analizează cum comunitățile politice au nevoie de emoții publice pentru a crea solidaritate și coeziune socială. Karin Wahl-Jorgensen vorbește, de asemenea, despre modul în care mass-media transformă emoțiile politicienilor în resurse de comunicare. Theodor Stolojan și-a anunțat pe 2 octombrie 2004 retragerea de la conducerea PNL și din cursa prezidențială. În imagine, Theodor Stolojan și Traian Basescu Plânsul explicit al liderilor în politica din România este relativ rar Totuși, deși politica românească este foarte conflictuală, plânsul explicit al liderilor este relativ rar. Presa a inventariat mai multe momente în care Băsescu a ales să nu-și reprime emoțiile: la confirmarea aderării României la UE, la Muzeul Holocaustului sau la unele ceremonii militare și comemorative. Din punct de vedere al notorietății, niciunul nu a depășit însă „Dragă Stolo”. Sunt momente în care și alți lideri politici au fost surprinși la limita de a izbucni în lacrimi în momente de criză din carieră sau în conjuncturi cu încărcătură emoțională. Este cazul lui Adrian Năstase, Crin Antonescu, Emil Constantinescu (celebrul „m-a învins sistemul), Victor Ponta, Viorica Dăncilă sau Mircea Geoană, în noaptea alegerilor din 2009. Cele mai multe sunt emoții spontane, care nu s-au transformat ulterior în capital politic. „Dragă Stolo”, momentul urmat de cea mai puternică acumulare de capital politic Lacrimile lui Băsescu din 2004 rămân în istoria contemporană ca fiind cele urmate de cea mai puternică acumulare de capital politic din istoria postdecembristă. Celebra sintagmă a fost rostită de Traian Băsescu pe 2 octombrie 2004, când liderul PNL, Theodor Stolojan, și-a anunțat, printre lacrimi, retragerea din cursa prezidențială și din viața politică din motive de sănătate. Acest moment a rămas un reper în politica românească, fiind analizat de presă și ulterior readus în discuție de-a lungul anilor în diverse contexte politice. Traian Băsescu i-a mulţumit lui Stolojan pentru „şansa” pe care i-a dat-o de a constitui Alianţa PNL-PD şi l-a asigurat că, dacă va rămâne cu sufletul alături de liberali şi democraţi, această formaţiune va câştiga alegerile. Pe atunci primar al Capitalei și în cărți pentru funcția de premier, Băsescu a vorbit printre lacrimi, pentru ca ulterior să candideze la președinție și să îl scoată din cursă pe Adrian Năstase. Practic, la mai puțin de 3 luni după momentul emoțional, pe 21 decembrie 2004, Băsescu se instala deja la Cotroceni și începea în forță primul său mandat. Iată discursul integral al lui Traian Băsescu: „Domnule preşedinte, dragă Stolo, Îţi mulţumesc că am făcut parte din Guvernul tău în 91-92, îţi mulțumesc pentru respectul pe care l-ai arătat colegilor mei din Partidul Democrat în calitate de co-președinte al Alianţei, îți mulțumesc pentru dorinţa de a da o speranţă românilor într-o altfel de Românie, îţi mulțumesc pentru șansa pe care mi-ai dat-o ca împreună să facem cea mai spectaculoasă construcţie politică a anului 2004. Am discutat mult, am hotărât împreună şi te asigur, în fața țării, că dacă vei rămâne cu sufletul alături de
Guvernul Tomac tot mai aproape de realitate
Premierul desemnat Eugen Tomac a confirmat o parte dintre numele pe care intenționează să le propună Parlamentului pentru viitorul Guvern. Negocierile pentru definitivarea echipei guvernamentale continuă. Lista include mai multe nume de consilieri prezidențiali, diplomați, foști demnitari, funcționari publici. Potrivit premierului desemnat Eugen Tomac, viitorul Executiv ar urma să aibă 3 vicepremieri. Unul dintre aceștia va fi ministrul Educației, urmând ca ceilalți doi să coordoneze domeniile economiei și digitalizării. Iată cum va arăta guvernul propus de premierul desemnat, potrivit Mediafax. Miniștrii confirmați și cei cu care încă se poartă negocieri. Sorin Costreie, propus la Educație și pentru funcția de vicepremier în Cabinetul Tomac Sorin Costreie este propunerea anunțată pentru Ministerul Educației. Ar urma să ocupe și una dintre cele 3 funcții de vicepremier din viitorul Executiv. Premierul desemnat a declarat că acesta a acceptat să preia portofoliul Educației și funcția de vicepremier, urmând să aibă atribuții care nu se vor limita strict la domeniul educației. Sorin Costreie, propus ca ministru al Educației în guvernul Tomac. Foto: Evz.ro Costreie este consilier prezidențial pentru educație și cercetare din 17 noiembrie 2025. Potrivit Administrației Prezidențiale, este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Are specializări în filosofia matematicii, filosofia limbajului și filosofia științei. Înainte de numirea la Cotroceni, Costreie a avut o activitate îndelungată în mediul universitar. Potrivit CV-ului publicat de Universitatea din București, el este cadru didactic la Facultatea de Filosofie, unde lucrează din 1997. A fost implicat în diferite structuri universitare și rețele academice europene. CV-ul său mai menționează calitatea de președinte al UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe – și rolul de coordonator al alianței CIVIS la nivelul Universității din București. Luca Niculescu, propus ministru al Afacerilor Externe Luca Niculescu este propunerea confirmată pentru Ministerul Afacerilor Externe. Premierul desemnat a invocat, în declarațiile publice, rolul lui Niculescu în dosarul aderării României la OCDE, precizând că acesta a acceptat să facă parte din viitorul guvern. Luca Niculescu, ambasadorul român la Paris / Sursa: Facebook – Luca Niculescu Niculescu este în prezent secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Potrivit MAE, între 2016 și 2022 a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Înainte de intrarea în diplomație, Luca Niculescu a avut o carieră prolifică în mass-media. A fost redactor-șef al RFI România și corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze. Dacă va fi validat de Parlament, Niculescu ar prelua Externele într-o perioadă în care dosarele principale ale României vizează aderarea la OCDE, relația cu partenerii europeni și euroatlantici, sprijinul pentru Republica Moldova și coordonarea pozițiilor de politică externă în contextul războiului din Ucraina. Dan Neculăescu, propus ministru al Apărării Dan Neculăescu este propunerea anunțată pentru Ministerul Apărării. Este reprezentant permanent al României la NATO din februarie 2022. Înainte de această funcție a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe. El este diplomat de carieră și lucrează în MAE din octombrie 2002, având rang diplomatic de ambasador. Biografia sa diplomatică include funcții legate de securitate, afaceri strategice, OSCE, neproliferare și controlul armamentelor. Potrivit NATO, Neculăescu a contribuit, în cariera sa diplomatică, la pregătirea unor summituri NATO și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României cu Statele Unite, Polonia și Turcia, în special pe dimensiunea de securitate. Teodor Dulceață, propus ministru al Mediului Teodor Dulceață este propunerea anunțată pentru Ministerul Mediului. Premierul desemnat a subliniat că Dulceață lucrează de mai mult de 10 ani în minister și că ocupă funcția de secretar general adjunct. Pagina Ministerului Mediului îl citează pe Teodor Dulceață drept secretar general adjunct. Potrivit CV-ului public, acesta a ocupat funcții în administrația publică și în structuri aflate în zona mediului, inclusiv la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Vladimir Ionaș, propus ministru al Dezvoltării Vladimir Ionaș (foto) este propunerea anunțată de Tomac pentru Ministerul Dezvoltării. Premierul desemnat a declarat că Ionaș a acceptat să facă parte din echipa pe care o va prezenta Parlamentului. Eugen Tomac a legat această propunere de tema reformei administrației și de relația cu autoritățile locale. Ionaș este de profesie sociolog și are o vastă experiență în sondaje de opinie, metodologie, comportament electoral, marketing și consultanță politică. Potrivit profilului publicat de Aspen Institute România, el a lucrat în cadrul Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde. A coordonat peste 1.000 de sondaje naționale și locale și a participat la proiectarea unor exit-polluri pentru alegeri prezidențiale, locale și parlamentare. Ionaș a fost consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului, unde s-a ocupat de teme de politică externă, relația cu societatea civilă, mediul academic și administrația publică. Este și președinte al organizației Roundtable on Ethnic Relations. Nicolae Istudor, propus ministru al Agriculturii Nicolae Istudor este propunerea anunțată de Eugen Tomac pentru Ministerul Agriculturii. Istudor este rector al ASE din martie 2016. A fost și prorector și profesor universitar doctor, cu activitate didactică în domenii precum logistica întreprinderilor agroalimentare, dezvoltare regională și rurală și burse de mărfuri agroalimentare. Între aprilie 2004 și ianuarie 2005, el a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu responsabilități în zona dezvoltării rurale și politicilor agricole. În perioada 2001–2004, a fost director general în același minister, cu atribuții privind managementul unităților agroalimentare, evaluarea, monitorizarea și controlul. Diana Morar, variantă pentru Ministerul Muncii La Ministerul Muncii poziția va fi ocupată de Diana Morar, avocată și fost deputat PNL în legislatura 2020–2024. Diana Morar a fost aleasă deputat în circumscripția Bistrița-Năsăud, pe listele PNL, mandatul său fiind validat în decembrie 2020. Activitatea sa politică a fost legată inițial de Partidul Național Liberal, iar în 2024 a trecut la Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban, candidând ulterior din partea alianței Dreapta Unită. Înainte de mandatul parlamentar, Morar a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, în ianuarie 2020, în perioada Guvernului Orban. La acel moment, presa consemna că era avocat și că deținuse anterior funcția de consilier municipal PNL la Bistrița. Miniștri vehiculați / portofolii neconfirmate Ministerul Culturii –