Încă o încercare eşuată de eliminare a pensiilor speciale pentru aleşii locali. Comisia a amânat proiectul USR
Proiectul de lege al deputaţilor USR, Claudiu Năsui şi Cristina Prună, cu privire la eliminarea pensiilor speciale destinate aleşilor locali a avut parte marţi de cel mai scurt timp de dezbatere în comisie. După 3 minute, lucrările au fost închise. Propunerea legislativă pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor ai consiliilor judeţeni a celor de la USR a fost amânată marţi, în urma unei şedinţe fulger, din cauza lipsei avizelor altor comisii abilitate. Partenerii de coaliţie ai USR consideră că proiectul, în sensul înaintat de cei doi deputaţi, este doar un noc de imagine fără să aştepte o finalitate concretă a acestuia. În caz contrar, atunci totul ar fi trebuit să pornească de la nivelul Comisiei Europene. „Prezenta propunere legislativă abrogă Articolul 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care reglementează pensia specială a aleşilor locali. Este o acţiune necesară şi urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României şi de obligațiile asumate la nivel european. Conform Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, tuturor persoanelor care au deținut funcțiile de primari, viceprimari, preşedinți şi vicepreşedinţi de consilii județene începând cu anul 1992, li s-a acordat dreptul la o pensie specială în cuantum calculat drept 0,40% * numărul lunilor de mandat până la un maxim de 144 * indemnizația brută aflată în plată. Aşadar, spre exemplu, un fost preşedinte al Consiliului Județean ar avea dreptul la o pensie specială de minim 6.260 RON / lună (48 luni * 0.40% * 32.603 RON) şi maxim 18.780 RON / Iună (144 luni * 0.40% *32.603 RON), de aproape 7 ori mai mare ca pensia medie normală în România, de doar 2.816 RON”, se arată în documentul USR. Proiectul are Avizul Legislativ, însă trebuie reformulat pentru a putea fi pe deplin agreat şi Avizul Consiliului Economic şi Social. Cei doi iniţiatori ai proectului recunosc că proiectul nu ar avea „un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat)”, consideră că gestul lor „reprezintă un semnal politic esențial şi absolut necesar transmis electoratului.” „Prin tăierea acestui privilegiu care, deşi nu este în vigoare, este prevăzut de lege, clasa politică demonstrează, în sfârşit, că este într-adevăr pregătită să renunţe la propriile privilegii şi nu doar să pună povara deficitului creat doar pe umerii contribuabililor. Dat fiind că acest drept nu este activ, el reprezintă, din punct de vedere tehnic şi financiar, cel mai simplu privilegiu de tăiat, devenind astfel testul de credibilitate al angajamentului asumat de a pune interesul public deasupra oricărei forme de sinecură”, mai reiese din textul proiiectului de lege. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan, acuzat că protejează privilegiile primarilor. Guvernul amână proiectul de lege care desființează pensiile speciale pentru aleșii locali Nicuşor Dan a promulgat legea pensiilor speciale. „Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată”
Începe şedinţa de Birou Permanent Naţional la PSD. Se decide soarta premierului Ilie Bolojan şi dacă social-democraţii rămâne la guvernare
PSD are şedinţă, luni, în cadrul Biroului Permanent Naţional. Va fi decisă soarta rămânerii la guvernare, prin referedum, dar şi poziţia faţă de USR şi premierul Ilie Bolojan. De asemenea, va fi şedinţă şi la PNL, de la ora 17.00, când se va întruni Biroul Politic Naţional. Liderul social-democrat, Sorin Grindeanu, aşteaptă de la colegii din conducerea partidului un răspuns cu privire la menţinerea în funcţie a premierului Ilie Bolojan. Potrivit ultimelor sondaje, Sorin Grindeanu se bucură de o cotă de încredere de doar 12%, în timp ce premierul Ilie Bolojan ar atinge un 25%. Vineri, după ce parlamentarii au reuşit să voteze bugetul României, Grindeanu a spus că sunt în continuare multe motive pentru înlocuirea premierului Ilie Bolojan, deși PSD a arătat că nu are suficiente voturi în legislativ pentru a-și vota politicile sociale. El a susținut că PSD nu va vota guvern minoritar și nu va face alianță cu AUR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Soarta lui Bolojan, în mâinile social-democraților. PSD decide luni când încep consultările interne pentru ieșirea de la guvernare AUR anunță că va contesta la CCR legea bugetului de stat pe 2026. Simion: ”Guvernarea nu are nicio țintă. Suntem pe o cale greșită”
Liberalul Cezar Preda, derapaj la adresa lui Nicușor Dan: Autist
În mai puțin de un an de la preluarea mandatului de președinte, Nicușor Dan înregistrează cea mai mare scădere a cotei de încredere în rândul electoratului dintre toți președinții României de după Revoluție, potrivit sondajelor de opinie. Prestația sa este aspru criticată și de unii politicieni, printre care fostul adjunct al ICR Paris, Cezar Preda. În opinia politicianului, Nicușor Dan are limitări fizice care îl împiedică să exercite un mandat funcțional, ceea ce îi va costa mult pe români. Invitat în podcastul Cu Magda și Sebi – Un Podcast liber, Cezar Preda, care s-a retras definitiv din politică în 2020, după o carieră în PD, apoi în PDL și în final în PNL –-a făcut un portret deloc măgulitor actualului șef al statului. Preda: Problemele unui președinte de țară vin peste el Astfel, consideră fostul pedelist – care după fuziunea PDL cu PNL a îmbrățișat o carieră diplomatică, fiind și consul în Italia o perioadă – Nicușor Dan are probleme de sănătate care pun în pericol nu doar calitatea actului guvernării, ci și bunăstarea românilor, precum și politica externă a României. Mai precis, Cezar Preda a invocat „autismul” președintelui, o disfuncție psihologică care nu i-ar permite să exceleze decât într-un anumit domeniu, matematica, însă în ansamblu îi periclitează activitatea curentă. “Nu mă mândresc cu dânsul. Poate nici dânsul cu mine. Dar ne va costa foarte mult. Pe noi toți. Ne va costa mult, pentru că dânsul… În general, un autist poate să fie foarte bine pregătit într-un anumit domeniu. Dar să știți că unui om cu asemenea problemă nu poți să-i introduci chestiuni în afara preocupărilor lui. Eu nu sunt medic, dar am studiat, m-am uitat. Îl văd. De ce vă spun că va avea probleme și noi vom avea probleme? Eu nu cred că domnia sa va rezista fizic. Uitați-vă ce se întâmplă cu dânsul în ultimele două luni. Problemele unui președinte de țară vin peste el. Problemele vin peste președinte. Nu mai poți să rămâi într-o chestiune, într-o nișă, unde poți să fii extraordinar, poți să ai cuvintele, poți să ai soluții, să vezi problema. Toate chestiunile unei… să conduci o țară, vin peste el“. Avertismentul lui Preda: Problema lui Nicușor va deveni a tuturor În altă ordine de idei, Cezar Preda sugerează că Nicușor Dan, în ciuda celor 6 milioane de voturi obținute în campania electorală din mai 2025, nu ar fi fost ales legitim, ci ”ajutat” să devină președinte. Însă, gruparea din spatele său încearcă să-l protejeze, lucru imposibil prin natura lucrurilor. Acum, nu știu cât vor încerca cei care l-au pus președinte să-l ascundă, să-l protejeze. Pentru că protejându-l pe dânsul, până la urmă ne protejează și pe noi, ca să nu intrăm în panică. Da, președintele trebuie să dea încrederea tuturor, și a mea. Eu vreau să am încredere în președintele meu. Nu, niciodată n-am să merg pe o narațiune de asta de dezamăgire și că nu trebuie să… E o problemă a dânsului care va deveni problema noastră. A tuturor. Și o să vedeți. O să vedeți că așa se va întâmpla. Nu poți să-l protejezi. „Cu ce a greșit Delia Dinu?” Nicușor Dan s-a prins în horă la Iași. S-a împiedicat de decor și de SPP-iști, deși doamna Delia i-a făcut tot instructajul. În comentariul său, fostul consul și-a exprimat compătimirea pentru Delia Dinu, șefa protocolului de la Cotroceni, care duce tot greul prestației lui Nicușor Dan. Uite, mă uitam la Delia Dinu. O cunosc pe doamna de la CPP (n.r. – protocolul Administrației prezidențiale). Bă, cu ce-o fi greșit femeia asta să-l aibă pe Băsescu care făcea numai ce vrea? Să-l aibă pe Iohannis care arunca cu paltonul? Să-l aibă pe ăsta care se uită peste mașină și uită și pe deasupra? Săraca, cu ce-o fi greșit ea de 30 de ani, de 20 și ceva de ani? O să-i dau o dată tefelefon. Bă, cu ce-ai greșit-o, mă? Să ai și tu un președinte de-ăla teapăn așa, să te mândrești cu el. Asta-i șansa dânsului, asta-i șansa noastră. AUTORUL RECOMANDĂ: Momentul memorabil când un fost lider al PNL l-a cunoscut pe Băsescu. “Stătea așa cu ochiul/Îmi place, ești al dracului/Vii să îmi faci ordine în primărie?“ Ion Cristoiu: „Nicușor Dan amână orice decizie la nesfârșit. Este catastrofal pentru România”
Sorin Grindeanu vrea rezolvată problema carburanţilor imediat după şedinţa de buget: „Mă aştept ca Guvernul să se ocupe de acest lucru”
Liderul social-democrat, Sorin Grindeanu, vrea ca problema preţului carburanţilor să fie rezolvată imediat, chiar după ce se va încheia votul pe buget. Întrebat de jurnalişti, în drum spre şedinţa plenului reunit de vineri, pe marginea dezbaterilor şi votului final pe buget, preşedintele Camerei Deputaţilor Mă aştept ca, după votarea acestui buget, care se va întâmpla în câteva ore, Guvernul să se ocupe de acest lucru. Şi din punct de vedere al Ministerului Energiei, şi din punct de vedere al Ministerului Agriculturii pentru că acestea sunt lucrurile importante care se întâmplă, dincolo de circurile din Parlament pe care le vedem că se întâmplă în fiecare zi. Grindeanu a adăugat şi faptul că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat deja câteva măsuri, însă este timpul ca şi Guvernul să găsească soluţii pentru reducă impactul creşterii preţului la carburant. RECOMANDAREA AUTORULUI: 🚨 Plenul Parlamentului României reîncepe dezbaterile pe buget. Grindeanu a ieşit din şedinţa de plen. Bolojan rezistă Radu Miruţă nu-şi mai încape în cămaşă. După blugii de la Berlin, a trecut la tricou, în plenul reunit al Parlamentului
Nicușor Dan: Firmele din Uniunea Europeană vor funcționa pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene
Președintele Nicușor Dan a afirmat că Uniunea Europeană se pregătește pentru introducerea unor reguli identice pentru companii în toate statele membre, dar și un plan de accelerare a producției: „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim”, spune Nicușor Dan, potrivit Mediafax. Președintele a explicat, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, care va fi procesul de simplificare a legislației aplicabile companiilor. „Comisia s-a angajat să vină cu 10 așa-numite omnibusuri de pachete legislative care simplifică legislația aplicabilă companiilor pe diferite sectoare. Dintre aceste 10 omnibusuri, toate au fost redactate de Comisie. Trei au trecut și de Consiliu și de Parlament, deci sunt în vigoare, două sunt acum în negociere între Parlament și Consiliu și celelalte sunt în negocierea Consiliului și celelalte cinci”, a precizat Dan. Șeful statului a subliniat că noile propuneri vizează un regim juridic uniform la nivelul întregii Uniuni, dar și un document normativ menit să protejeze sectoarele economice strategice. „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim, adică firme care să fie înființate și care să funcționeze pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene, și de asemenea, după cum știți, în urmă cu două săptămâni aproximativ, Comisia a propus așa-numitul Industrial Accelerator Act”. Referitor la stimularea industriei europene, președintele a arătat că noul act normativ are ca scop accelerarea procedurilor administrative și a producției în zone specifice. „Industrial Accelerator Act, un document care are o propunere normativă, care vrea să stimuleze producția industrială în cadrul Uniunii Europene, care vrea să protejeze niște domenii strategice, care vrea să accelereze producția industrială pe anumite zone și care de asemenea să accelereze niște proceduri de avizare uniform în cadrul Uniunii Europene”, a conchis Dan. Recomandările autorului:
Plenul Parlamentului României se reuneşte vineri pentru votul final pe buget
Parlamentul României a suspendat joi noapte dezbaterile pe bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat pe 2026. Vineri, aleșii vor continua dezbaterile iar Legislativul va da votul final pe bugetul din acest an al României. Dezbaterile sunt reluate vineri, în jurul orei 10.00, cu bugetul Ministerului Culturii. Premierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului și să ne sacrificăm din nou viitorul”, a spus Bolojan. Premierul a adăugat că România se află pe calea bună, dar că „avem în față o muncă de ani de zile”. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul social dorit de PSD va fi inclus în buget. Varianta alesă a fost să se ia banii de la drepturile salariale câștigate de magistrați în instanțe: „Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, a declarat Bolojan la finalul discuțiilor din Parlament. Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 391.728,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 714.329,7 milioane lei credite de angajament și în sumă de 527.413,3 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 135.684,5 milioane lei. Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029, proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe baza următoarelor estimări referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari, bazate pe Prognoza de toamnă 2025 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză: PIB: 2.045.186 milioane lei; creștere economică: 1%; inflație medie anuală: 6,5%; veniturile bugetului general consolidat (BGC): 736.532 milioane lei; ponderea veniturilor totale în PIB: 36,0%; cheltuielile BGC: 864.283,7 milioane lei; ponderea cheltuielilor totale în PIB: 42,3%; deficit: 127.751,7 milioane lei; deficit – pondere în PIB: 6,2%; șomeri (număr total persoane): 265.000; câștig salarial mediu net lunar: 5.555 lei. Deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Se estimează că la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la circa 51,5% din PIB, arată raportul comun al Comisiilor de buget Finanțe pe bugetul din 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: ÎCCJ anunță că dă în judecată Guvernul Bolojan. Decizia vine după ce Executivul a decis să mute banii magistraților la ajutoare Pacea PSD-PNL a fost pulverizată la dezbaterile pe Buget. Grindeanu: „Răbdarea noastră a atins o limită” / Bolojan: „Uitându-mă la colegii mei de la PSD, mi-e rușine de rușinea lor” / Opoziția: în sală sunt două stafii. Ședința a fost suspendată la ora 3.00
Sănătatea și Educația, din nou sacrificate de dragul Apărării. Cum arată Bugetul României în 2026 pentru domeniile-cheie
Comisiile reunite pentru buget din Parlament au început analiza sumelor alocate ministerelor și ordonatorilor principali de credite, pentru a face raportul necesar pentru plenul reunit. Chiar dacă joi va fi votul final pe proiectul de buget, sumele alocate pentru ministere sunt deja cunoscute, iar diferențele arată schimbarea de priorități din România. În cazul Apărării, alocările cresc spectaculos, în timp ce pentru alte domenii sensibile și cu nevoie mai mare de fonduri, precum Sănătatea, pierderile sunt notabile, iar Educația primește o creștere modestă, dar insuficientă. Unul dintre cele mai consistente bugete rămâne cel al Ministerului Apărării Naționale, care urcă de la 42,38 miliarde de lei, la 49,37 miliarde de lei, o creștere de 16,49%. Comparativ, în anii 2024, 2023 și 2022, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost de 42 miliarde de lei. În 2026, România continuă politica de majorare a cheltuielilor pentru apărare, într-un context regional tensionat și în linie cu angajamentele din cadrul NATO. Sursa: Ministerul Finanțelor Ministerul Sănătății pierde peste 3 miliarde de lei În contrast cu creșterea de la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sănătății suferă una dintre cele mai mari tăieri din bugetul pe 2026. Alocarea scade de la 26,14 miliarde de lei la 22,78 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere de 12,87%, adică aproximativ 3 miliarde de lei mai puțin pentru sistemul sanitar. Reducerea apare în condițiile în care sectorul medical continuă să se confrunte cu deficit de personal și cu presiuni financiare mari pentru spitale și programe de sănătate. De altfel, bugetul pentru Sănătate în 2026 este cel mai scăzut din ultimii cinci ani. În 2022 și 2023, Ministerul Sănătății a primit 25 de miliarde de lei, iar în 2024, 24 de miliarde de lei. Sursa: Ministerul Finanțelor Educația, creștere modestă în 2026 În cazul Ministerului Educației, bugetul ajunge la 64,78 miliarde de lei în 2026, în creștere cu 5,78% față de anul precedent, când alocarea era de 61,24 miliarde de lei. Deși este o majorare, ritmul este mult mai redus comparativ cu creșterile spectaculoase de la alte ministere. De asemenea, de-a lungul anilor, Educația a avut evoluții ale bugetului. În 2022, bugetul a fost de 58 de miliarde de lei, în 2023 de 59,7 miliarde de lei, iar în 2024 bugetul a fost de 61 miliarde de lei. Totuși, deși au existat evoluții, investițiile în educație rămân insuficiente pentru a acoperi nevoile sistemului și pentru a recupera subfinanțarea acumulată în ultimii ani. Sursa: Ministerul Finanțelor Niciun guvern nu a respectat ținta de 6% din PIB pentru Educație În cazul Educației, este de remarcat faptul că, potrivit Legii Educației, aprobată la începutul anului 2011, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, România ar fi trebuit să aloce anual 6% din PIB pentru acest sector. Prevederea nu a fost respectată niciodată de la adoptar, iar aplicarea ei a fost blocată prin Ordonanțe de Urgență și alocări reale scăzute. În 2021, Educația a înregistrat unul dintre cele mai mici procente alocate din ultimele decenii, aproximativ 2,5% din PIB. În 2026, alocarea de 64,78 miliarde de lei reprezintă aproximativ 3% din PIB, adică jumătate din ceea ce se voia în acea lege. În plus, în noua Lege a Educației din 2023 s-a renunțat la alocarea celor 6% din PIB și s-a trecut la o formulă care vizează alocarea a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, dar nici acest prag nu a fost atins integral în primele bugete de după adoptare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bugetul Ministerului Sănătății a primit aviz favorabil. Alexandru Rogobete: „Este un buget mai mare decât execuţia în anul 2025” Bugetul pe 2026 a fost adoptat, în cele din urmă, de Guvern. Bolojan a anunțat investiții, compensări pentru transportatori și creșterea salariului minim de la 1 iulie
Lider OCDE primit de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Se va lansa un studiu economic dedicat României
Luni, 16 martie 2026, premierul Ilie Bolojan îl primeşte la Palatul Victoria pe secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann. Premierul Ilie Bolojan și secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, vor lansa, în data de 16 martie 2026, începând cu ora 10:30, la Palatul Victoria, cel mai recent Studiu Economic dedicat României, realizat de OCDE. Studiul analizează modalitățile de stimulare a creșterii economice pentru a construi un mediu de business mai rezilient, incluziv și sustenabil. Care sunt priorităţile României pentru aderare Încă de anul trecut, discuţiile referitoare la aderarea României la OCDE, prezidate de premierul Ilie Bolojan, au fost trecute în revistă principalele evoluții din procesul de aderare și au fost stabilite prioritățile pentru perioada următoare, cu accent pe stadiul recomandărilor cheie pe care România trebuie să le implementeze pentru a se alinia la cele mai bune practici și standarde ale OCDE în domeniile de politică publică evaluate în cadrul procesului. Referitor la prioritățile pentru perioada următoare, premierul Ilie Bolojan a pus accentul asupra accelerării demersurilor de adoptare a modificărilor normative care implementează recomandări ale OCDE esențiale pentru avansarea parcursului de aderare. Totodată, premierul Ilie Bolojan a reliefat importanța întăririi coordonării interinstituționale, precum și a pregătirii temeinice a participării României la evaluările de aderare programate în perioada următoare. „Reafirm, și cu acest prilej, că aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, așa cum este prevăzută în Programul de Guvernare. Nu este doar un obiectiv de politică externă, ci și o reală șansă pentru reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele elaborate de OCDE înseamnă nu doar o analiză solidă a politicilor publice ale României în domeniile în care suntem evaluați, ci oferă piste concrete de îmbunătățire a acestora. Vă încurajez să le folosiți atunci când faceți programele de politici publice din instituțiile dumneavoastră”, a transmis premierul Ilie Bolojan. România a aderat la OCDE încă din 2022 România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. România se află în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale. Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE este constituit din ministerele, instituțiile și autoritățile publice cu atribuții în cadrul procesului de aderare, acesta fiind condus de prim-ministrul României. Comitetul Național stabilește liniile de acțiune în vederea îndeplinirii prevederilor din Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE și agreează decizii pentru alinierea legislației, politicilor și practicilor României la standardele Organizației și ghidarea eforturilor interinstituționale pentru avansarea procesului de aderare. RECOMANDAREA AUTORULUI: ASF anunță că România a încheiat capitolul pensiilor private pentru aderarea la OCDE. Când vor primi românii banii din Pilonul 2 Când va adera România la zona euro? Bolojan răspunde
Oana Țoiu: „Parlamentul României a consolidat poziția țării noastre de aliat de încredere și partener strategic al Statelor Unite”
Ministrul de externe Oana Țoiu salută decizia Parlamentului României de a permite Statelor Unite să folosească bazele militare naționale în efortul de război împotriva Iranului. În opinia sa postată pe X, acest lucru va cimenta acordul acordul militar cu Washinghton. Americanii vor folosi bazele militare din România pentru trupe și echipament. Parlamentul a dat aviz pozitiv cu 272 de voturi „pentru”, din 297 de parlamentari prezenți. Au fost 18 voturi împotrivă, 5 abțineri, două respingeri și două abțineri. Dar votul nu a trecut fără scandal. Este pentru a doua oară când România se află implicată în operațiuni militare ale NATO/SUA care implică atacarea altor țări, iar precedentul a fost reprezentat de conflictul din Kosovo, atunci când avioanele NATO au bombardat Serbia. Au trecut aproape 27 de ani de atunci. Prin această decizie ne întărim capabilitățile de apărare. Cooperarea militară solidă dintre România și SUA continuă să se dezvolte în sprijinul apărării noastre colective. Măsurile aprobate de Parlament vor crește securitatea României, precum și protecția aliaților și a trupelor aliate, contribuind, totodată, la securitatea partenerilor noștri din regiunea Mediteranei de Est și din zona Golfului, încheie postarea ministrul de Externe. Recomandarea autorului: România, din nou în situația de a aproba operațiuni militare ale aliaților de pe teritoriul său, după intervenția NATO în Serbia în 1999 și a SUA în Irak în 2003. Parlamentul a hotărât acum că România va găzdui forțe și echipamente militare ale SUA, în conflictul cu Iran
Nu sunt bani pentru nimic, taie de peste tot, dar Bolojan a găsit bani în plus pentru servicii. SRI primește cu 14% mai mulți bani în 2026. La ce sumă amețitoare ajunge bugetul Serviciului Roman de Informații și care e situația la celelalte servicii secre
Bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) crește cu 14% în 2026, conform proiectului de buget publicat de Ministerul de Finanțe. În plină austeritate, guvernul Bolojan a găsit bani pentru serviciile secrete, iar bugetul principalei structuri din România depășește 5 miliarde de lei, adică 1 miliard de euro. Din buget, jumătate din bani merg pe salariile angajaților, adică 2,5 mld. lei și pensii 1,23 mld. lei. Practic, 71% din bugetul serviciului este în zona de salarii și pensii, iar restul înseamnă cheltuieli cu bunuri și servicii sau investiții. Nu este clar care este bugetul propriu zis pentru operațiuni. Reamintim că, în baza legii, SRI poate desfășura activități comerciale, să dețină firme sub acoperire, iar din aceste activități conexe pot obține venituri suplimentare la bugetul de stat. Documentul justifică creșterea bugetului prin contextul regional: „Dinamica riscurilor și amenințărilor actuale (…) inclusiv evoluțiile securitare din vecinătatea estică (conflictul din Ucraina)”. Serviciviul de Telecomunicații Special (STS) va avea un buget de 1,5 miliarde de lei, adică 300 de milioane de euro. Cheltuielile alocate pentru STS scad astfel de la 2,2 mld. lei în 2025, an electoral. Tabletele STS care au intrat „la naftalină” aduc în acest fel o economie de aproape 30% pentru această instituție. Și Serviciul de Protecție și Pază (SPP) înregistrează o scădere a bugetului pe 2026, prin comparație cu execuția bugetară din 2025. Practic, cheltuielile totale ar urma să fie de 409 milioane de lei, în scădere cu 9% față de 2025. Serviciul de Informații Externe (SIE) va avea un buget de 812 mil. lei, de 6,5 ori mai mic decât bugetul SRI. În 2025, spionii României aveau un buget de 806 mil. lei, astfel că majorarea din 2026 este de 0,8%. AUTORUL RECOMANDĂ: