PNL acuză Primăria Curtea de Argeş că are excedent bugetar, dar stă cu mâna întinsă la guvern ca să rezolve problema apei potabile
Liberalii argeşeni au transmis un comunicat prin care acuză Primîria Curtea de Argeş că are excedent bugetar de peste 30 de milioane de lei, „dar cere 9,7 milioane de la Guvern, în timp ce aproape 50.000 de argeșeni sunt fără apă potabilă”. Cei de la PNL mai spun că „de zeci de ani, administrația locală din Curtea de Argeș nu a făcut investițiile necesare în stația de tratare de la Cerbureni și în rețeaua de apă”. „Nu au fost modernizate filtrele, nu au fost curățate bazinele, nu au fost realizate lucrările esențiale de întreținere. Raportul tehnic realizat de Veolia confirmă degradarea gravă a infrastructurii și lipsa intervențiilor timp de aproximativ două decenii. Astăzi, consecințele acestei neglijențe sunt suportate de aproape 50.000 de argeșeni, care sunt expuși riscurilor sanitare și privați de acces la apă potabilă”, mai spun cei de la PNL. Liberalii mai spun că administraţia locală din Curtea de Argeş a avut la sfârşitul anulhui trecut excedent bugetar de peste 30 de milioane de lei, dar nu i-a folosit pentru retehnologizarea instalaţiilor de apă curentă. „Primăria Curtea de Argeș avea, la sfârșitul anului 2025, un excedent de peste 30 de milioane de lei. Acești bani trebuiau investiți imediat, încă din noiembrie, pentru modernizarea stației de tratare, reabilitarea rețelei și dezvoltarea unor surse alternative de apă. În schimb, primarul municipiului Curtea de Argeș a ales să nu acționeze, deși avea resursele necesare pentru a preveni și limita această criză, iar astăzi solicită 9,7 milioane de lei de la Guvernul României pentru reparații și consumabile la stația de tratare Aquaterm. Este inacceptabil ca o administrație care a avut la dispoziție zeci de milioane de lei să nu intervină la timp, iar acum să transfere responsabilitatea și costurile către bugetul național, în timp ce cetățenii sunt obligați să suporte consecințele unei infrastructuri abandonate”, se mai arată în comunicatul semnat de preşedintele PNL Argeş, Alina Gorghiu. Liberalii vin şi cu câteva soluţii, în cazul crizei apei potabile. „Alocarea integrală a excedentului bugetar pentru investiții imediate în rețeaua de apă și în stația de tratare; încă din luna Decembrie am cerut alocarea unor sume mai mari pentru rezolvarea crizei si identificarea surselor alternative de apă potabilă şi suspendarea facturării apei de către Aquaterm până când Direcția de Sănătate Publică va confirma oficial că apa este potabilă”, mai transmite PNL. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apa ca o pradă, la Curtea de Argeş. Localnicii îşi umplu bidoanele de la izvorul mănăstirii şi merg cu ele la slujbă Ministrul Energiei este aşteptat la Ora Guvernului. Bogdan Ivan: „Răspund oricând la întrebări, fără nicio problemă”
A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică
Cum arată principalii indicatori economici după austeritatea Bolojan și cum arătau la începutul mandatului actualului Guvern? Gândul a adunat cifrele de la Institutul Național de Statistică și le pune pe tapet. Pe scurt, majoritatea indicatorilor privind mersul economiei s-au înrăutățit, după mai bine de șase luni de la preluarea guvernării. Ce spun cifrele: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în recesiune, inflația, deja mare, aproape s-a dublat, iar șomajul a crescut. Un indicator, însă, s-a îmbunătățit, dar datorită evoluției din decembrie: investițiile de la bugetul de stat au accelerat ușor. De la creștere economică la recesiune Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei economiștii, dar, totuși, o creștere. Ce înseamnă creșterea PIB? Produsul Intern Brut înseamnă toată valoarea adăugată brută (VAB) dintr-o economie. Practic, simplificat, înseamnă tot ce produce o economie în materie de valoare adăugată, adică prelucrarea materiei prime. De exemplu, dacă o economie extrage cupru și îl vinde în stare brută, valoarea adăugată este aproape de zero. Dacă, însă, fabrică țevi de cupru din minereu, atunci creează valoare adăugată. Revenind la evoluția economiei României: recesiunea tehnică (două trimestre consecutive de scădere economică) a fost declarată de INS vineri, când a anunțat că economia a scăzut cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025, prin comparație cu trimestrul anterior. De la creșteri de taxe se trage? Creșterea de taxe, mai ales de TVA, nu putea avea un alt efect decât inflație. Bolojan a preluat mandatul cu o inflație de 5,7%, conform datelor INS. Este o creștere mare a prețurilor, pentru că manualul de economie spune așa: inflația trebuie să fie mică, stabilă și pozitivă. Întrebați și de o cifră, economiștii spun de obicei că 2% este o inflație ideală pentru o economie. După creșterile de taxe în serie, inflația a ajuns spre 10%, ca apoi să mai scadă la 9,7%, pe datele oficiale de la INS. De asemenea, șomajul a crescut, însă ușor, de la 5,8% la preluarea mandatului de către Bolojan la 6% pe ultimele date de la INS. Pe de altă parte, adevăratele vești proaste vin de la consum. În orice economie din lume, fie că este vorba de SUA, Burundi sau Japonia, consumul este principala componentă. Spre exemplu, componenta de consum, atât public, cât și privat, înseamnă 80% din economia României, restul fiind investițiile, exportul net și stocurile companiilor. Când a fost învestit guvernul Bolojan, consumul creștea cu 2,8%. În decembrie 2025, ultimele date disponibile, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntu – principalul indicator pentru consum – scădea cu 1,6%, conform datelor INS. Veștile bune Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025. Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit. AUTORUL RECOMANDĂ:
Un lider de partid s-a prins în hora satului, iar la final s-a dres cu o porţie de gogoşi
Înainte de Lăsată Secului, în satul românesc se joacă hora şi se petrece. Lidera PNL Argeş şi deputat, Alina Gorghiu, s-a prins în hora din comuna argeşeană Rociu, din satul Gliganu. Lidera liberalilor de la Argeş dovedeşte reale calităţi artistice şi nu se sfieşte să învârtă horele atunci când situaţia o impune. Aflată în satul Gliganu dintr-o comună din sudul judeţului Argeş, deputata şi-a pus costumul tradiţional de sărbătoare, originar din zona Topologului, adică de unde venea şi familia Brătienilor, şi s-a încins la joc. Deşi are o colecţie impresionantă de ii, Alina Gorghiu a ales un costumul cu o vechime de 80 de ani, pe care specialiştii în etnografie îl descriu ca fiind unul cu influenţe ungureneşti, fiindcă marea parte a populaţiei din zonă a venit, după 1790, peste munţi, din Transilvania. De asemenea, costumul popular este similar celui în care este prezentată şi Sfânta Muceniţă Filoteea, în iconografia de la Curtea de Argeş. A primit cadou un cadou vechi de peste 100 de ani de la Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, ÎPS Calinic Argeşeanul Alina Gorghiu a primit un costum cu o vechime de peste 100 de ani, dăruit chiar de Întîi Stătătorul Bisericii Argeşene, ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, în ziua în care cămaşa cu altiţă a intrat în patrimoniul UNESCO şi a fost declarată 24 iunie Ziua Iei. În acea zi, Alina Gorghiu a organizat un eveniment de anvergură Senatul României dedicat acestui moment. Iar dacă e vorba de gogoşi, se uită complet de orice dietă, mai ales dacă sunt calde. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un membru PNL o dă pe Alina Gorghiu pe mâna consiliului de combatere a discriminării după ce i-ar fi jignit pe membrii partidului În cazul scandalului de la UPU Argeş, Alina Gorghiu cere prefectului Ioana Făcăleaţă să vină cu documentele: „Dacă instituţia nu are nimic de ascuns”
Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că minte românii și că încearcă să ascundă prăbușirea economică în spatele unor artificii de limbaj, cum ar fi „recesiune tehnică”. Petrișor Peiu susține că prim-ministrul Bolojan utilizează termenul de „recesiune tehnică” pentru a cosmetiza un eșec major de guvernare. „Dacă vă arde casa, v-ați gândit vreodată să spuneți că este un incendiu tehnic? Dacă prindeți un hoț cu mâna în buzunarul cuiva, credeți că acel hoț va spune vreodată că este un furt tehnic. Ei bine, oameni buni, guvernul a fost prins cu recesiunea. Economia a scăzut, simplu. În loc să recunoască faptul că este o recesiune, în loc să admită că economia s-a contractat, guvernul ne spune că este o recesiune tehnică” explică liderul senatorilor AUR, într-un comunicat. Senatorul AUR subliniază faptul că guvernul evită să își asume responsabilitatea pentru situația critică în care se află România, de aceea evită termenul „recesiune”. „Ce rost are acel adjectiv „tehnic”? Ce înseamnă că e tehnic? E un fel de semirecesiune? E o recesiune mai mică? E o recesiune strâmbă? Nu, fraților, nu există acest termen „recesiune tehnică”. Există doar termenul de recesiune”, susține Petrișor Peiu. Realitatea economică dezastruoasă în care se zbate, la acest moment, România, este consecința directă a măsurilor implementate de guvern în ultimele luni, mai precizează Peiu. „Dar guvernul Bolojan, împreună cu toți propagandiștii, încearcă să o prezinte ca pe ceva mai ușor, mai suportabil, ca o gripă de primăvară. Nu! Recesiunea este recesiune. Economia a scăzut și a scăzut pentru că guvernul Bolojan a crescut, în același timp, taxele de consum, TVA și accizele, și a majorat și prețurile la energie” explică senatorul Petrișor Peiu. „Din combinația acestor două creșteri, la energie și la taxele de consum, s-a ajuns la această stagflație care a dus la recesiune. Este recesiune și continuă”, concluzionează Petrișor Peiu. Liderul senatorilor AUR mai atrage atenția că două trimestre consecutive de scădere economică înseamnă recesiune, indiferent de formula folosită de guvern. În paralel, românii se confruntă cu inflație ridicată, facturi mai mari la energie și taxe crescute la consum, efecte care reduc puterea de cumpărare și afectează mediul privat. „România are nevoie de măsuri concrete pentru relansarea economiei, nu de redefiniri semantice care încearcă să cosmetizeze eșecul guvernării Bolojan”, declară Petrișor Peiu, senator AUR. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: USR-iștii fac scut în jurul lui Ilie Bolojan, după acuzațiile că a băgat România în recesiune. Tăcerea dinspre majoritatea șefilor PNL alimentează acuzațiile de „USR-izare” a lui Bolojan. Cine îi ține spatele premierului Grindeanu îl mitraliază pe Bolojan: „PSD nu mai poate înghiţi la nesfârșit măsuri unilaterale” Un lider PNL sugerează plecarea lui Bolojan din fruntea Guvernului: „Probabil aceasta va fi urmarea”
Miniștrii USR sau oficiali apropiați de partid, în frunte cu președintele Nicușor Dan, s-au înghesuit să îi ia apărarea lui Ilie Bolojan, după ce au venit datele oficiale despre scăderea economică din mandatul acestuia. Reacțiile vin la puțin timp după ce
Miniștrii USR sau oficiali apropiați de partid, în frunte cu președintele Nicușor Dan, s-au înghesuit să îi ia apărarea lui Ilie Bolojan, după ce au venit datele oficiale despre scăderea economică din mandatul acestuia. Reacțiile vin la puțin timp după ce premierul a fost acuzat, din inima partidului, că este mai apropiat de USR decât de propriul partid. Faptul că premierul Ilie Bolojan a rămas tot mai singur în partid reiese şi din reacțiile șefilor PNL. Sau, mai degrabă, din lipsa reacțiilor. Premierul a fost acuzat din toate părțile că a distrus economia, dar o singură parte i-a ținut spatele: USR. Vineri, INS a anunțat oficial: România este în recesiune, adică economia a scăzut timp de 2 trimestre consecutiv. Este vorba de exact cele două trimestre în care Ilie Bolojan a fost premier: iulie 2025-decembrie 2025. Analiștii și politicienii s-au împărțit în două tabere, în care unii au spus că scăderea economică vine din cauza măsurilor de austeritate ale lui Ilie Bolojan, iar cealaltă parte că, de fapt, nu este vina guvernului. Bolojan a fost acuzat de vicepreşdintele partidului pe Bucureşti şi Ilfov, dar şi preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, Hubert Thuma, că Ilie Bolojan „vrea userizarea PNL”. De asemenea, și fostul președinte PNL, Crin Antonescu, a spus despre Bolojan că este un „veritabl userist”. Un alt nume liberal cu greutate, Rareș Bogdan, a spus că premierul este mai degrabă preocupat să mulțumească „un alt partid”, decât PNL. Culmea, la doar câteva zile, în apărarea premierului, în fața acuzațiilor că a lovit economia cu măsuri de austeritate, au sărit mai multe voci din USR, decât din PNL. Cine sunt USR-iștii care au făcut scut în faţa lui Ilie Bolojan Primul dintre ei este chiar fondatorul USR şi preşedinte al României, Nicuşor Dan care, odată ce a văzut datele despre prăbușirea economiei, a început să îndemne la „echilibru”. Un alt USR-ist care i-a luat apărarea lui Bolojan, în trecut, dar care pare că s-a răzgândit în ultima perioadă, este şi fostul ministru de Finanţe, Claudiu Năsui. Captură articol G4media.ro Recent, şi ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru a scos armele ca să-l apere pe Bolojan cu un text scris din postura de „economist cu studii absolvite la London School of Economics and Political Science, Harvard Business School, Universitatea din Viena și doctor în economie din partea Academiei Române”. Din formaţie nu putea lipsi nici ministrul Apărării, Radu Miruţă, care spune că ceea ce face Bolojan este „tratamentul de care România are nevoie”. Vicepremierul Oana Gheorghiu, fostă ONG-istă apropiată de USR, a avut de asemenea o postare, înaintea publicării datelor de către INS, în care scrie că „există astăzi un efort real pentru a pune ordine în modul în care sunt cheltuiţi banii publici”, iar „acest efort este asumat de premierul Ilie Bolojan.” Şi peste toate, vine şi noul consilier al lui Ilie Bolojan, tot un fost userist, Vlad Gheorghe, rămas independent şi numit recent sfătuitor al premierului. La PNL se păstrează tăcerea Liberalii aflaţi în conducerea partidului s-au păstrat rezervaţi şi tăcuţi în privinţa acestui rezultat pe care, de altfel, mulţi îl anunţau de ceva timp. Cu toate acestea, fostul liberal, încă preşedinte la Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a avut o poziţie publică despre acest aspect. „Recesiunea tehnică nu este provocată doar de ce a făcut Guvernul Bolojan în ultimele 7 luni. Este rezultatul a 4 ani de trend descendent(…) Bolojan a preluat conducerea guvernului într-un moment în care România era cu spatele la zid, amenințată de o iminentă retrogradare din partea agențiilor de rating, care ar fi provocat o reacție în lanț care ar fi putut duce la o prăbușire economică. Nu am fost de acord cu toate măsurile adoptate de guvern. Dar am susținut voința evidentă a lui Bolojan de a îndrepta lucrurile. Și momentul critic a fost depășit”, a scris Orban, pe facebook. Imediat după vestea că România a intrat în recesiune, au început să curgă reacțiile, în special cele la adresa guvernului. Acuzații pentru Bolojan au venit din toate părțile, el fiind la cârma bugetului și economiei, dar o singură parte i-a ținut spatele: USR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Bolojan, criticat dur de Crin Antonescu: „Se manifestă ca un veritabil USR-ist”
La München , Maia Sandu s-a întâlnit, până acum, cu Marco Rubio, Mark Rutte, directorul BND și premierul Suediei. Nicușor Dan a preferat să nu meargă teleleu prin lume și a rămas acasă
Odată întors de la Consiliul European din Belgia, preșdintele României Nicușor Dan a spus pas întâlnirii celor aproape 50 de lideri de stat şi de guvern la nivel internaţional. În schimb, a fost prezentă perşdinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Nu numai că s-a întâlnit deja cu câţiva lideri importanţi, dar Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Republicii Federale Germania, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. Preşedinta Republicii Moldova va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile țării noastre de a crește reziliența. Conferința de Securitate de la München are loc în perioada 13-14 februarie şi este unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Evenimentul va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre înalții oficiali care și-au confirmat prezența se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice. Din păcate, România nu va fi prezentă din cauză că preşedintele Nicuşor Dan a decis iar să nu „umble teleleu prin lume” şi a rămas acasă unde, probabil, sărbătoreşte Sf. Valentin alături consoarta sa, Mirabela Grădinaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele absent. Fostul șef al spionilor condamnă politica externă dusă de Nicușor Dan: „Este o inadecvare profundă la funcție/Un «mers teleleu» într-o funcție care cere luciditate, ritm și autoritate” Ce a spus Nicușor Dan despre afirmația că „nu umblă teleleu prin lume”, după refuzul de a merge la Davos. „Înseamnă să nu mai facem lucruri de formă”
România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug
România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre la rând. UPDATE: Ilie Bolojan a reacționat după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică. Premierul afirmă că economia României traversează o perioadă de corecție necesară, după schimbarea rapidă a modelului economic. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe,” a scris premierul pe Facebook. UPDATE: Sorin Grindeanu a reacționat după ce INS a confirmat faptul că România a intrat în recesiune. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.” Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, PIB-ul din trimestrul IV 2025 a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul III. În trimestrul III, economia scăzuse deja cu 0,2% comparativ cu trimestrul II. Două trimestre consecutive de scădere înseamnă, din punct de vedere tehnic, recesiune. Ce înseamnă recesiune tehnică Recesiunea tehnică apare atunci când PIB-ul scade în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele anterioare. Este un criteriu statistic care arată că economia nu mai crește, ci se contractă. Pentru cetățeni, efectele apar prin reducerea puterii de cumpărare. Când prețurile cresc mai repede decât salariile, oamenii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile care nu sunt urgente. Pentru firme, scăderea cererii duce la amânarea investițiilor și la blocarea anagajărilor. Datele arată că noile comenzi au scăzut cu 12,6% în noiembrie, iar creditarea în lei pentru companii a scăzut cu 6,4% în decembrie. Băncile devin mai prudente, ceea ce face mai dificil accesul la finanțare. AUTORUL RECOMANDĂ: Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie. De ce comparatorul de oferte al ANRE poate fi înșelător și cum putem “citi“ costurile mascate din ofertele furnizorilor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că România ar putea intra în recesiune tehnică
România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune
În ziua în care România a intrat, oficial, în recesiune tehnică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că țara reintră deja pe drumul cel bun. Asta în timp ce premierul Bolojan promite prosperitate din a doua jumătate a anului. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false”, scrie Alexandru Nazare pe Facebook. „Este clar că economia României continuă să crească” Ministrul de Finanțe susține că datele arată o creștere „mică, dar reală” a economiei. „Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres. Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja”, precizează Nazare. „România nu este într-o criză economică” Acesta mai susține că România este departe de scenariile pesimiste. „Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum. Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare”, mai spune ministrul de Finanțe. „Românii nu au nevoie de stres şi alarme false” Alexandru Nazare mai scrie și că economia continuă să crească, susținută de investiții. „Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv. În același timp: investițiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare; exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%); șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii; depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență. Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung. Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii. După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, încheie Alexandru Nazare. AUTORUL RECOMANDĂ: România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană
Primele două comune din ţară care au decis comasarea ca să treacă peste criza provocată de guvernul lui Ilie Bolojan
Primele două comune din ţară care au decis să se unească şi să treacă mai uşor peste criza provocată de guvernul condus de Ilie Bolojan sunt din judeţul Satu Mare. Negocierile pentru unificare au început acum o lună şi au fost demarate de către deputatul Adrian Cozma, preşedinte PNL Satu Mare. Cele două localităţi, cât şi primarii aferenţi, au ajuns la concluzia că, deşi dispun de toată infrastructura necesară pentru buna funcţionare a unei aşezări, nu se vor putea susţine financiar în următorii 2-3 ani. În urma negocierilor dintre preşedintele PNL Satu Mare şi cei doi edili, Cornea Mare Nicolae şi Ioan Bartok Gurzău, s-a decis să unească populaţiile celor două localităţi, adică 3.384 de locuitori din Beltiug, cu cei 3.100 din Socond, iar primar va fi Ioan Bartok Gurzău. La alegerile din 2028, acesta va candida din nou. Sătenii vor decide unirea comunelor prin referendum În urma comasării se va forma a doua cea mai mare comună din judeţ. Fuziunea se va pune în practică după ce consiliile locale ale celor două comunităţi vor emite nişte hotărâri în acest sens, care vor cuprinde şi organizarea un viitor referendum. Deputatul Adrian Cozma, care s-a ocupat de demersuri şi de negocieri, a declarat, pentru Gândul că vrea să dea un exemplu și celorlalte UAT-uri din țară. „Am înţeles încă de acum 2-3 ani că trebuie reduse cheltuielile. Datoria externă a României se rostogolește Datoria externă a Romaniei se rostogolește an de an, ratele au depășit 10 miliarde de euro anual și cresc iar pentru unele administrații a devenit evident că din resursele proprii nu vor putea să-și susțină aparatul administrativ, să plătească iluminatul stradal, reparația drumurilor, dispensare … Adrian Cozma, deputat PNL Eu semnalez de cel puțin 3 ani ca trebuie să reducem cheltuielile de funcționare a statului și pentru că e vremea faptelor și consider că am vorbit destul la București, ne apucăm de treaba. Mereu am suntinut ca e nevoie de dialog permanent între noi și primari în cazul în care vrem cu adevărat sa reforma administrația. Am alături 2 primari care au favut performanta în administrația locală: domnul Cornea-Mare Nicolae- primarul comunei Socond la al doilea mandat și domnul primar Bartok Gurzau la al șaselea mandat, primarul de la Beltiug.Ambii au facut performanțe considerabile și cred ca sunt printre cei mai buni primari din județul Satu Mare. După multe consultări și analize, cei doi au luat decizia de unificare a celor 2 comune. Si spun unificare pt ca e cel mai potrivit cuvânt, deoarece vrem unitate și împreună suntem mai puternici, putem sa ne gospodărim mai bine și să aducem respectul cuvenit banului dat de cetățeni. Subliniez un lucru: banii nu vin de la stat, banii vin de la cetățeni, oameni cu nume și prenume. Ca atare, cred ca e momentul sa nu ne mai plângem și să demonstram ca Ardealul e fruntea și ca se poate face treaba buna și fără ordine de la București.Așa că îi invit și pe colegii de la alte partide sa vadă cum facem treaba la Satu Mare. Sunt curios sa ii vad cum vor vota consilierii locali ai PSD, pt ca la UDMR știu cum sta treaba,ei nu vor ca romanii sa fie uniți.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Povestea incredibilă a îmblânzitorului de cai din Parlamentul României. Deputatul a mers călare 350 km până la Alba Iulia Onoare de deputat, reparată de instanţă cu daune de 10.000 lei. Primarul din Satu Mare a pierdut procesul cu liberalul Adrian Cozma
Schimb dur de replici între Tudor Chirilă și ministrul Culturii despre pontajul actorilor: Fudulia nu implică introspecţie sau auto analiză
Un schimb dur de replici a luat amploare între Tudor Chirilă și Demeter András István, ministrul Culturii, despre pontajul actorilor. Tot mai mulți artiști se revoltă față de noile măsuri impuse de Guvernul Bolojan. Se dorește să se implementeze obligativitatea prestării unui program de 8 ore în baza căruia aceştia îşi vor primi şi salariile. În postarea efectuată de Tudor Chirilă pe Facebook, în această seară, artistul a susținut că ministrul Culturii nu ar înțelege în ce constă meseria de actor. Reacția dură vine în contextul în care Ministerul Culturii a propus ca actorii să aibă un program de 8 ore, să semneze foaia de prezență și să aibă un raport individual de muncă. Marți, actorii TNB vor protesta în fața instituției. „În general în România ne lipsesc nuanțele. Și atunci când legiferăm. Că de multe ori sunt luate măsuri care vizează categorii distincte de muncă sau de ocupații astfel încât ele nu se pot aplica în bloc, tuturor. Poate că merge să normezi munca unui bibliotecar sau a unui lucrător la muzeu, să-i pui să ponteze, a unui contabil sau şef de resurse umane dintr-o instituţie de cultură, dar ar trebui să ştii, dacă tot ai ajuns ministru al Culturii, că există artişti cum ar fi actorii, a căror muncă nu se poate măsura cu şublerul, calculatorul sau excel-ul. Și că criteriile de validare a valorii unui artist țin nu doar de orele muncite sau de prezență la teatru, ci de un ansamblu de factori care devin variabile ale problemei, nu constante. De aia nu poți să compari muzeografi cu actori, instrumentiști cu bibliotecari, dansatori cu manageri culturali și să aplici șabloane în care nu se potrivește nimeni. Sigur, pontajul a existat dintotdeauna conform Codului Muncii, dar de la un ministru al culturii aștepți reglementarea specificului profesiei de artist, nu înregimentarea în aberațiile legislative existente”, a notat Tudor Chirilă. Demeter András István, ministrul Culturii. Foto: Mediafax Foto „Noi, la Teatrul de Comedie, avem trei săli, să zicem că se repetă simultan în toate trei (nu ar fi posibil pentru că Primăria nu ne dă bani pentru o asemenea abundenţă) şi aceste trei producţii au distribuţii care nu acoperă întreg colectivul teatrului, ce fac ceilalţi, vin la teatru să stea în cabine sau birouri? Se desăvârşesc profesional aşteptând cuminţi următorul rol undeva pe un hol, de la 9 la 17? Dacă măsura asta vrea să demonstreze că unii (actori) muncesc mai mult şi alţii mai puţin e inutilă şi lipsită de logică, ştim deja asta. Eu muncesc într-un teatru în care un coleg care nu a jucat nici 10% din cât am avut norocul să joc eu, câştigă mai bine ca mine pentru că are doctorat. De peste 15 ani se întâmplă asta. Cu ce va schimba situaţia dacă vine să ponteze în fiecare zi, dar nu va urca pe scenă pentru că regizorii aleg mereu altă distribuţie?”, se întreabă actorul. „Faptul că Ministrul Culturii nu înţelege profesia pe care o practică e la fel de frustrant pentru noi cum ar trebui să fie şi pentru el” Tudor Chirilă a reacționat dur, susținând că Ministrul Culturii „nu înțelege profesia pe care o practică e la fel de frustrant pentru noi cum ar trebui să fie și pentru el”. „Adevărata problemă nu este cum au ajuns unii actori să îşi ia nemeritat salariul, cum au ajuns actori care nu joacă de ani de zile să câştige un concurs de pe urma căruia înţelegem că o comisie (din teatru) a decis că s-a prezentat un actor talentat, de care teatrul, repertoriul, au nevoie. Oricum, faptul că Ministrul Culturii nu înţelege profesia pe care o practică e la fel de frustrant pentru noi cum ar trebui să fie şi pentru el”, mai spune Chirilă. Ce spune despre organizarea concursurilor El acuză că în 7 luni de la preluarea mandatului, ministrul Culturii „nu a putut să organizeze un concurt la Teatrul Național”. „Nici la concursuri transparente nu se pricepe Demeter Andras. În şapte luni de la preluarea mandatului nu a putut să organizeze un concurs la Teatrul Naţional, ba mai mult, a reuşit să enerveze pe toată lumea, prin propunerea ca un candidat la postul de manager să fi activat minim zece ani într-o instituţie de stat. Prin urmare nu contează proiectul de management, ci vechimea în sistem. Şi sună a dedicaţie un pic, nu-i aşa? Nu mă aştept ca ministrul Culturii să-şi dea demisia. Traseul lui prin instituţiile de cultură (TVR, Radioul public, Ministerul Culturii) vorbeşte de la sine. Fudulia nu implică introspecţie sau auto analiză”. Cultura română nu este o prioritate pentru nimeni. Nici pentru guvern, nici pentru suveraniștii care se bat cu pumnii în piept că ne pierdem identitatea. N-o să vedeți nicio poziție oficială de protest a partidelor așa zis naționaliste, de fapt extremiste, cum că acest minister a ajuns la UDMR. Adică era mină de aur în comunicarea suveranistă, uite domle’ cine se ocupă de cultura noastră națională, cum e posibil, bla, bla. Nimic, nu e o temă importantă – că așa au avut grijă toți timp de treizecișicinci de ani. Nu s-a dat niciun suveranist cu fundul de pământ că nu are Teatrul Național manager sau că se politizează administrarea patrimoniului prin absorbția INP, două instituții în directă legătură cu identitatea națională despre care fac ei caz atât. Deci, nu mă aștept să-și dea demisia Demeter András István. Nici nu mă aștept să i-o ceară Bolojan, că dacă Marinescu și Predoiu sunt în guvern Andrasz pare frecventabil. Dar asta nu înseamnă că nu văd, după cât mandat a avut, că ministrul culturii nu e doar nepriceput, ci și lipsit de bune sau constructive intenții. PS. La fel cum nu mă aștept ca Ciprian Ciucu să organizeze concurs în teatrele din București. Deși a promis. Cultura, am convenit, nu e o prioritate. Va deveni, când nu va mai fi deloc”, a mai spus Tudor Chirilă. Tudor Chirilă Ce a spus Demeter András István Demeter András István, ministrul Culturii, a susținut că „din 2023 Curtea de Conturi a notificat