Cât au cheltuit Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor pe curse aeriene mai mult goale
Primăria Municipiului Oradea și Consiliul Județean Bihor au plătit, din bani publici, peste 3,3 milioane de euro pentru cursele aeriene pe care cele două instituții le subvenționează, respectiv zborurile de la Oradea către Varșovia și Munchen. Potrivit unui răspuns la solicitarea Gândul, Primăria Oradea precizează că cele două instituții plătesc în mod egal aceste curse. Este vorba de două contracte, unul cu LOT, din Polonia, semnat încă de pe vremea când președintele Consiliului Județean era Ilie Bolojan, iar altul, semnat în 2025, cu germanii de la Lufthansa. Cele două sloturi sunt foarte controversate, mai ales după ce în spațiul public au apărut informații că aeronavele care zboară către cele două orașe europene sunt mai mult goale. „De la implementarea acestor curse și până în prezent, Consiliul Județean Bihor a achitat suma totală de 2.354.326,29 euro, cu titlu de compensații financiare pentru operarea celor două rute aeriene. Defalcat, situația este următoarea: Pentru cursa Oradea–Varșovia, operată de LOT Polish Airlines din 3 iunie 2024, Consiliul Județean Bihor a achitat suma totală de 1.823.283,29 euro. Din această sumă, 783.820,05 euro sunt aferenți anului 2024, iar 1.039.463,24 euro sunt aferenți anului 2025. Pentru cursa Oradea–Munchen, operată de Lufthansa din 3 iunie 2025, Consiliul Județean Bihor a achitat suma totală de 531.043 euro, plățile fiind aferente anului 2025”, se arată într-un răspuns al reprezentanților CJ Bihor, la solicitarea Gândul. Primăria Oradea și CJ Bihor plătesc subvenția în mod egal Așadar, din iunie 2024 și până în prezent (în mai puțin de doi ani), CJ Bihor a plătit peste 2,3 milioane de euro pentru cele două sloturi către Germania și către Polonia. De asemenea, reprezentanții Primăriei Oradea, au precizat pentru Gândul că din aprilie 2025, între Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea există un acord prin care cele două părți s-au înțeles să plătească în mod egal subvențiile pentru aceste zboruri. „În conformitate cu Acordul de asociere nr. 107/11.04.2025 (Consiliul Județean Bihor), respectiv nr.178568/15.04.2025 (Consiliul Local al Municipiului Oradea), referitor la susținerea în comun a obligațiilor de serviciu public privitor la serviciile aeriene regulate între aeroportul din Oradea și aeroporturile din Varșovia, respectiv Munchen, începând cu data de 16.04.2025 Municipiul Oradea suportă ½ din compensația financiară”, precizează reprezentanții Primăriei Oradea. Un milion de euro doar de la primărie Potrivit răspunsului, pentru achitarea cotei corespunzătoare, Primăria Oradea a plătit până în prezent: suma de 2.445.157,14 lei, echivalentul a 478.211,78 euro pentru cursele aeriene regulate dintre Oradea și Varșovia; suma de 2.711.402,06 lei, echivalentul a 531.043,00 euro pentru cursele aeriene regulate dintre Oradea – München. Așadar, din aprilie 2025 și până în prezent (un an și o lună), Primăria Oradea a cheltuit un milion de euro pentru subvenționarea curselor pe rutele Oradea – Munchen și Oradea – Varșovia. În total, CJ Bihor și Primăria Oradea au plătit peste 3,3 milioane de euro pentru cursele despre care s-a scris că sunt mai mult goale. Acestea au fost implementate pentru a „aduce un aport la turismul din Bihor și la dezvoltarea economică a zonei, prin contactul cu marile hub-uri internaționale”. Orădenii încep să reclame cursele aeriene plătite din bani publici, inaugurate pe vremea lui Bolojan Recent, un antreprenor din Oradea a atras atenția că cele două curse ar fi ineficiente, așa cum Gândul a relatat AICI. „În urmă cu o săptămână am zburat de la Munchen la Oradea și am scris despre experiența respectivă. A fost un zbor cu un Airbus 319 dezolant de gol. Estimam atunci că gradul de ocupare a fost de sub 30%. Am primit o mulțime de răspunsuri și mesaje că a fost o excepție. Că gradul de ocupare este de obicei mult mai mare. Astăzi, am zburat de la Oradea la Munchen tot cu Lufthansa cu un Airbus A320. Pasageri și mai puțini, grad de ocupare și mai mic decât acum o săptămână. Pe multe rânduri nu există nici măcar un pasager”, a scris pe Facebook unul dintre orădenii care a zburat cu avioanele goale plătite de autoritățile din Oradea. Cursă cu doar doi pasageri: o mamă cu fiica sa O analiză din februarie 2025 arăta că în primul an de operare a curselor LOT spre Varșovia, gradul de ocupare pe aceste zboruri a fost de 50%. Ruta Oradea – Varșovia operată de compania publică poloneză LOT Polish Airlines a fost deschisă în iunie 2024, după ce CJ Bihor a obținut aprobarea Comisiei Europene ca zborurile să aibă regim de serviciu public obligatoriu, asumându-și subvenționarea diferenței dintre încasările pe care compania le realizează din vânzarea biletelor și cheltuielile de operare, plus un profit într-o marjă care nu poate depăși 5%. Cursele LOT au loc în baza unui contract valabil pe 4 ani, notează Bihoreanul. Presa locală din Bihor a dezvăluit în ianuarie o situație cu adevărat șocantă. Una dintre cursele Varșovia – Oradea din ianuarie 2026 ar fi aterizat doar cu doi pasageri, o mamă și fiica ei, apoi a decolat doar cu 18 persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un carnețel cu sprâncene unite și încruntate a atras toată atenția la Târgul Gaudeamus din Oradea. Mesajul surpriză de pe copertă Bolojan dezvăluie de unde are apetența pentru austeritate şi sărăcie: “Părinții mei au tras din greu”
Miruță se apară în scandalul identității pilotului care a doborât o dronă deasupra Estoniei și spune că avea voie să-i dezvăluie numele
Ministrul Apărării, Radu Miruță, l-a lăudat public, săptămâna trecută, pe pilotul român care a doborât o dronă deasupra Estoniei, în timpul unei misiuni NATO de poliție aeriană desfășurate în statele baltice. Ministrul susține că nu a încălcat normele de securitate prin dezvăluiriea identității comandorului. Radu Miruţă a fost întrebat luni seară, într-o emisiune la TVR Info, dacă a avut voie să dezvăluie identitatea piloților. „Înainte să fac asta, am întrebat și mi s-a spus că nu există o încălcare a ceva. A fost și este un semn de respect pentru acești oameni. Este o mândrie pentru Armata Română. Eu, ca om care lucrez cu oameni, în adâncul sufletului meu sunt convins că, atunci când un om merită să fie lăudat, trebuie să o faci”, a declarat Miruță. AUTORUL RECOMANDĂ: Pilotul român care a doborât drona din Estonia, decorat de Miruță în Lituania Miruță a dezvăluit identitatea Comandorului român din Baltica în căutare de imagine. Care pot fi riscurile de securitate pentru NATO
Ministrul Apărării dezvăluie cât costă pregătirea unui pilot de F-16
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni seară, într-o emisiune la TVR Info, că pregătirea unui pilot de F-16 pentru Armata Română poate ajunge la aproape 10 milioane de dolari. El mai precizează că statul român nu îi plătește pe militari „la adevărata lor valoare”. „Armata Română, politicul din România, Guvernul României nu îi plătește pe acești oameni la adevărata lor valoarea, iar acești oameni sunt, în continuare, piloți ai Armatei Române, care apără spațiul aerian și românesc și NATO. Este ceva ce trebuie schimbat politica de resurse umane din Armata Română”, a declarat Miruță. Ministrul a explicat că doar etapa de formare a unui pilot de F-16 costă aproximativ 6,2 milioane de dolari, iar împreună cu celelalte certificări suma totală ajunge la 10 milioane de dolari. „Ca ministru, care am stat câteva luni de zile acolo, ca un om care vin dintr-un mediu privat competitiv, îmi este clar că trebuie schimbată astfel încât să fie plătiți fiecare pe măsura pieței, unde îi reprezintă o valoare. Cererea este cea care face prețul, respectiv pregătirea unui astfel de om costă vreo 6,2 milioane de dolari, doar dacă vrei «școala de șoferi», cursuri pentru certificare. După care cheltuielile, restul certificărilor duc undeva aproape la 10 milioane. Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene spune că sunt mai valoroși decât greutatea lor în aur și, la un mic calcul, nu este un metaforă. Dacă kilogramul de aur este 60.000 euro și au cam 80 de kilograme, ar însemna undeva la 4,85 milioane de euro. Doar cursul de certificare este mai scump”, a adăugat el. AUTORUL RECOMANDĂ: Miruță se apară în scandalul identității pilotului care a doborât o dronă deasupra Estoniei și spune că avea voie să-i dezvăluie numele Miruță a dezvăluit identitatea Comandorului român din Baltica în căutare de imagine. Care pot fi riscurile de securitate pentru NATO
Dragos Pîslaru, conferință de dragul spectacolului
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, prezintă detalii din proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Proiectul, cu grilele de salarizare și calendarul de implementare, a fost lansat luni în consultare publică și „urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ”. Dragoș Pîslaru spune că, în actuala formă, proiectul prevede eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri care există în administrația din România. „Sunt necesare două lucruri” „Suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă importantă”, a declarat ministrul interimar al Muncii. Potrivit lui Pîslaru, procesul de reformă depinde de două elemente esențiale: sustenabilitatea financiară și existența unui acord politic asupra principiilor de salarizare. „Sunt necesare două lucruri esențiale. Este nevoie să vedem ce ne permitem și, al doilea, acest acord politic referitor la principii. Noi astăzi încercăm să reparăm o legislație de salarizare care a fost adoptată în 2017, care în esență nu era rea ca lege”, a afirmat ministrul. El a precizat că reforma urmărește simplificarea și reducerea numărului de beneficii suplimentare, în condițiile în care „zona de sporuri a devenit un sport național în România”. În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar planul autorităților este eliminarea a 87 dintre acestea. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE!
Crin Antonescu: Este o nerușinare să vorbim despre al doilea mandat al cuiva
Invitat, duminică seara, la Antena 3 CNN, Crin Antonescu, fost lider al PNL, a fost întrebat dacă e posibilă o pregătire a lui Ilie Bolojan de a candida la președinție. „Eu cred că ei (n.r. Ilie Bolojan și Nicușor Dan) sunt într-un conflict politic care deja se vede.” Politicianul a vorbit despre un conflict politic între Președintele Dan și premierul demis Bolojan. Întrebat dacă o candidatură a lui Bolojan la prezidențiale ar crea conflict, Antonescu a spus că este deja un conflict care se și vede public. „Eu cred că ei (n.r. Ilie Bolojan și Nicușor Dan) sunt într-un conflict politic care deja se vede”, a declarat Antonescu, adăugând că „mai e mult până la alegeri”. El a precizat că atât „oamenii politici cât și presa au superficialitatea, neseriozitatea și chiar ridicolul de a discuta într-o situație cu dinamica, situație internațională și internă, ce se va întâmpla peste patru ani”. „Este o nerușinare, chiar, să discutăm despre al doilea mandat sau nu, al cuiva”, a adăugat fostul lider PNL. Mai este timp până la alegeri Antonescu a mai menționat că dorința lui Bolojan de a candida la președinție ar fi una legitimă. Trebuie să înțeleagă doar că mai este timp până la alegerile prezidențiale. Politicianul a menționat că și dacă se înfurie vreun grup politic, tot nu ar avea forța necesară pentru a-l da jos pe Nicușor Dan. În acest context, adaugă acesta, mai sunt vreo 3 ani până la viitoarele alegeri prezidențiale. Fostul lider PNL a vorbit și despre ce nevoi au românii. Acesta susține că România are nevoie de politicieni raționali, cerebrali și eficienți. Românii, a concluzionat Antonescu, nu au nevoie de politicieni care să vorbească doar despre ce vor face în viitorul mandat. „Dacă domnul Bolojan are dorința de a deveni președinte și de candida, ăsta este un lucru absolut legitim. Dar la fel de real sau și mai real este faptul că mai sunt până la alegerile prezidențiale… În mod normal, dacă nu se înfurie foarte tare, dar n-au voturi să-l suspende și pe Nicușor Dan, mai au totuși vreo trei anișori bătuți pe muchie până la prezidențiale. România și românii trebuie totuși să trăiască și să fie guvernați și să aibă niște politicieni cât de cât raționali, cerebrali și eficienți în frunte. Că i-au ales. De aia i-au ales. Nu ca să ne spună ce o să facă peste 4 ani.”, a explicat politicianul.
Oana Pellea îl somează pe Nicușor Dan după succesul lui Cristian Mungiu la Cannes: „Care sunt măsurile concrete prin care sprijină Cultura din România?”
Oana Pellea îl somează pe Nicușor Dan după succesul lui Cristian Mungiu la Cannes. Regizorul român a câștigat al doilea Palme d’Or din carieră cu filmul „Fjord”. Oana Pellea îl felicită pe regizorul Cristian Mungiu pentru cel de-al doilea premiu Palme d’Or pe care l-a obținut. În continuare, Oana Pellea susține că cinematografia românească „trebuie să fie finanțată de stat”, într-o mai mare măsură. Apoi, s-a adresat colegilor de breaslă, întrebându-i dacă ar fi momentul să fie conepută o „scrisoare oficială adresată autorităților pentru susținerea financiară a campaniei pentru Premiile Oscar a filmului Fjord”. Mesajul Oanei Pellea Mesajul Oanei Pellea „O smerită inițiativă.. Felicitări, Cristian Mungiu pentru cel de al doilea premiu Palme d’Or! Felicitările sunt minunate, aplauzele la fel, laudele meritate …dar nu ajung! Cinematografia este și o industrie, nu numai artă. Această industrie trebuie apreciată și sprijinită! Cinematografia românească trebuie sa fie finanțată de către stat, într-o mai mare măsură, decât o face acum. Dar revenind la filmul lui Cristian Mungiu. Nu credeți, dragi colegi, că ar trebui să concepem o scrisoare oficială adresată autorităților, pentru susținerea financiară a campaniei pentru Premiile Oscar a filmului ”Fjord”, premiat aseară cu Palme d’Or, în regia lui Cristian Mungiu? Cu ce va contribui Ministerul Culturii la promovarea și la campania de publicitate pentru Oscar? Cum se va implica Guvernul României? Care sunt măsurile concrete prin care Președintele Nicușor Dan sprijină Cultura din România? Propun să fie concepută o astfel de scrisoare! Eu sunt prima care o voi semna! Ce ziceți, dragi colegi? Putem oare fi solidari în susținerea unui astfel de demers! Ar fi o premieră. Nu este vorba de a-l susține pe Cristian Mungiu, ci este vorba de fi solidari în a cere sprijinul autorităților pentru propagarea valorilor românești în lume! Este vorba despre imaginea României, în domeniul artei, la nivel de excelență, prin Cristian Mungiu, în lume! Deci: Haideți să facem un apel oficial autorităților! Haideți să demonstrăm că putem să fim solidari în susținerea valorilor REALE ale României. Cine concepe scrisoarea? M-aș încumeta… dar nu mă pricep…”, a notat Oana Pellea pe Facebook. Autorul recomandă: Ilie Bolojan îşi face timp ca să-l felicite pe regizorul Cristian Mungiu. „Mulțumim pentru imaginea pe care o duce mai departe despre România” The Guardian contestă Palme d’Or-ul câștigat de Cristian Mungiu: „Cannes a greșit” „Fjord” a intrat în cursa pentru o nominalizare la Oscarul pentru „Cel mai bun film internațional” Cristian Mungiu câștigă al doilea Palme d’Or din carieră cu filmul Fjord Cannes 2026: „Fjord”, fimul regizat de Cristian Mungiu, a câștigat Premiul François Chalais The Guardian a notat cu 4 filmul „Fjord”, de Cristian Mungiu. „Este o dezamăgire” Sebastian Stan, ovaționat la Cannes pentru „Fjord”. Filmul lui Cristian Mungiu a primit 10 minute de aplauze Echipa filmului „Fiord”, în frunte cu regizorul Cristian Mungiu și actorul Sebastian Stan, a strălucit pe covorul roșu de la Cannes Imagini de colecție de la Festivalul de la Cannes. Regizorul și fotograful Cristian Radu Nema: „Când ești contemporan cu istoria, ai atins fericirea cu sufletul” Sursă foto: Mediafax Foto
Guvernul României dezvoltă o platformă digitală pentru SAFE
Cancelaria Prim-Ministrului și Serviciul de Telecomunicații Speciale au testat un prototip de platformă digitală de matchmaking industrial SAFE. Prin intermediul acesteia se doreşte facilitarea conectării între contractorii implicați în proiectele finanțate prin instrumentul european SAFE și operatorii economici din România care dețin capabilități industriale pentru proiectele SAFE. În cadrul Planului Național SAFE pentru industria europeană de apărare, se vor încheia o serie de acorduri de cooperare, care includ cerinţe de cooperare şi obligaţii specifice pentru contractori. Guvernul României își propune prin acestea un nivel de localizare de minim 50%. Prin platforma digitală SAFE țintim să creștem procentul de localizare a producției industriale în Romania. Sistemul funcționează pe baza unui mecanism automatizat prin care contractorii SAFE își pot publica nevoile industriale specifice, iar companiile interesate își pot prezenta capabilitățile de producție, domeniile de activitate, certificările și experiența relevantă. Platforma realizează potriviri automate între cerere și ofertă, fără intervenție manuală din partea autorităților. Arhitectura platformei a fost concepută cu un grad ridicat de automatizare, care va include verificări administrative și fiscale automate. Platforma digitală SAFE nu va fi utilizată pentru derularea procedurilor de achiziție publică și nu reprezintă o platformă de atribuire a contractelor. Rolul acesteia este exclusiv de a facilita conectarea între operatorii economici și identificarea rapidă a unor potențiali parteneri industriali pentru proiectele dezvoltate în cadrul instrumentului european SAFE. Printre cei prezenţi s-au numărat reprezentanți ai Organizației Patronale Industria de Apărare (OPIA), Patronatului Industriei Române de Apărare (ROMDEF), Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală, Confederației Patronale Concordia, Fundației Romanian Business Leaders și Asociației Unmanned Vehicle Systems România. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan a cedat nervos într-o conferință de presă. S-a răstit la jurnaliști, s-a enervat și în cele din urmă s-a ridicat și a plecat Ilie Bolojan recunoaște public că nu are voie să dea Ordonanțe, după ce Grindeanu a sesizat CCR pentru adoptarea OUG privind programul SAFE
Nicușor Dan, imixtiune în transparentizarea ONG-urilor. Ce poziție adoptă președintele
Într-o postare pe o rețea de socializare, președintele României intervine în scandalul privind transparentizarea organizațiilor neguvernamentale. Dacă s-ar face publice numele deținătorilor de ONG-uri, s-ar crea tensiune în societate, zice Nicușor Dan. Nicușor Dan consideră că instituțiile care controlează ONG-urile cunosc deja cine sunt deținătorii acestora si le monitorizează activitatea. El susține că la dezbaterile finale ar trebui invitate și aceste organizații. Proiectul privind transparentizarea banilor ONG-urilor a trecut de Senat. Dacă s-ar face publice numele deținătorilor de ONG-uri, s-ar crea tensiune în societate ,,Sugerez ca la dezbaterile din Camera decizională să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile. Transparența în fața statului a oricărei persoansocioprofesionalăși a ONG-urilor, este necesară și se realizează deja, în bună măsură. Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență”, scrie președintele. Însă, președintele are și o observație: el spune ca dacă s-ar face publice numele deținătorilor de ONG-uri, s-ar crea tensiune în societate. ,,Însă obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inhiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni și, prin aceasta, ar afecta societatea civilă în ansamblul ei. Atât această prevedere, cât și cea care prevede dizolvarea de drept a ONG-urilor pentru nedepunerea unor declarații sunt măsuri disproporționate față de o categorie socioprofesională și, prin aceasta, o nouă sursă de tensiune în societatea noastră”, a precizat Președintele. Reamintim că Nicușor Dan a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, în 2008, alături de alți membri.
România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți
Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere chiar și după efectuarea ultimei plăți către România, potrivit unui document consultat de Economedia. „În conformitate cu termenii Acordurilor de finanțare și de împrumut, Comisia își păstrează dreptul de a efectua verificări, revizuiri, controale și audituri privind implementarea planurilor de redresare și reziliență până la cinci ani de la plata finală”, se arată în documentul Comisiei consultat de Economedia. Acest aspect se aplică pentru toate proiectele și reformele finanțate prin PNRR, de la infrastructura mare de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reformele administrative. Mai exact, jaloanele și țintele asumate de România rămân sub monitorizare europeană inclusiv după finalizarea perioadei oficiale de implementare. Comisia Europeană avertizează asupra nerespectării reformelor adoptate Comisia avertizează că un jalon sau o țintă considerate anterior îndeplinite pot fi considerate „reversate” dacă statul revine asupra reformelor sau dacă acestea nu mai sunt aplicate în practică. „Îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și a obiectivelor presupune ca măsurile legate de etapele și obiectivele îndeplinite anterior în mod satisfăcător să nu fi fost anulate”, citează Comisia articolul 24 din Regulamentul PNRR. Executivul european mai avertizează că, dacă identifică o „reversare” a reformelor, poate suspenda sau reduce plățile către România. Mai mult, Comisia precizează că reformele structurale asumate prin PNRR „nu sunt menite să fie măsuri temporare”, ci fac parte dintr-o „traiectorie mai amplă de reformă”, care va continua să fie monitorizată inclusiv prin Semestrul European și, unde este cazul, prin procedura de deficit excesiv. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu, primele declarații după acuzațiile de trafic de influență: „Este o răzbunare”. Ce spune despre Schwarz/Kaufland Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR Ursula von der Leyen, după validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR: „Felicitări, România!”
Dacă Delia Velculescu e în cărți pentru funcția de premier, înseamnă că suntem pe buza prăpastiei? Economiștii dau verdictul despre Doamna de fier a FMI și despre o posibilă intervenție a Fondului în România
În plină criză politică după căderea Guvernului Bolojan, președintele pare să încline către un premier tehnocrat. Așa cum Gândul a scris în premieră, preferata lui Nicușor Dan în această poziție este economista Delia Velculescu, tehnocrată cunoscută în cercurile financiare mondiale. Gândul a stat de vorbă cu doi economiști cunoscuți pentru a evalua dacă cea supranumită „Doamna de fier” ar putea fi o soluție viabilă pentru ieșirea din criză. Desemnarea acesteia ca premier nu pare că ar fi întâmplătoare, și ar putea fi un semnal că intervenția FMI, după modelul din 2008-2010, poate însemna o soluție pentru ieșirea României din recesiune. În prezent, România este campioană europeană la mai mulți indici-cheie precum inflație, deficit bugetar, preț la electricitate și înregistrează cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din rândul țărilor membre și al treilea trimestru consecutiv de recesiune. România nu stă deloc bine, iar criza economică ia amploare, lucru confirmat de declarațiile de miercuri ale lui Mugur Isărescu. Șeful BNR a avertizat că economia traversează o perioadă de slăbire a activității economice, iar în luna iulie inflația ar putea ajunge la valoarea record de 11%. Potrivit Euronews.ro, președintele Nicușor Dan ar încerca să forțeze mâna liderilor partidelor parlamentare în favoarea tehnocratei. Delia Velculescu s-a format în SUA și deține master și doctorat în economie la renumita unitate academică Johns Hopkins. Fosta elevă a lui Iohannis a mai fost o variantă de premier și în 2025 Propunerea Deliei Velculescu ar fi un semnal de alarmă către politicieni ca România să nu repete soarta statului elen, care s-a confruntat o criză economică majoră în anul 2009. Fără intervenția FMI, Grecia ar fi intrat în faliment, mai spun sursele citate. De menționat că numele său a mai fost vehiculat și în 2025, în discuțiile liderilor PSD, PNL, USR și UDMR ca posibil premier tehnocrat al României. Delia Velculescu. Foto: Euronews.ro În vârstă de 50 de ani, Delia Velculescu este originară din Sibiu și a a absolvit Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, unde l-a avut profesor pe fostul președinte Klaus Iohannis, în perioada când acesta preda fizica. În anul 1992, ea a obținut o bursă la Wilson College Pennsylvania din Stalele Unite ale Americii pentru a studia economia, obținând ulterior a diplomă de Master și un Doctorat la Universitatea „Johns Hopkins”, conform G4Media. Delia Velculescu are un CV imbatabil la vârful elitei financiare globale Delia Velculescu este o economistă română cu o carieră redutabilă la FMI, fiind un tehnocrat cunoscut mai degrabă în cercurile financiare. Cu o experiență de peste două decenii în cadrul Fondul Monetar Internațional (FMI), Velculescu s-a distins prin „rigoare” în gestionarea situațiilor economice dificile. Totuși, aceasta are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Practic, Velculescu a condus și misiunea FMI în Grecia, forțând-o să ia măsuri extrem de dure pentru a evita colapsul economic total. A avut misiunea aproape imposibilă de a determina guvernele de la Atena să implementeze reforme foarte dure după criza financiară traversată de eleni, începând cu anul 2009. România ar putea apela la FMI în acest an În prezent, este șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud. Adrian Negrescu: E un fel de iepure această candidatură/Ar face joc de glezne la Palatul Victoria Chestionat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu consideră că, în eventualitatea că președintele va reuși să o impună pe Delia Velculescu în calitate de viitor premier, aceasta nu va avea o mare putere concretă, căci nu are susținere la nivelul partidelor. De altfel, cunoscutul analist nu merge pe cartea unui premier tehnocrat, în care vede „cea mai proastă soluție. „Nu știu cum (Nicușor Dan) o va nominaliza pe doamna respectivă în condițiile în care și guvernatorul Băncii Naționale a ieșit azi (n.r. – ieri) . Ideea de a numi un premier tehnocrat este cea mai proastă soluție, în actualul context în care partidele trebuie să-și asume responsabilitatea guvernării. Să vină cu un program concret de măsuri menite să scoată țara din situația în care se află”, ne-a spus Adrian Negrescu. Lipsa de susținere politică pentru experta FMI ar fi cu atât mai agravantă cu cât nu i-ar permite să facă reformele necesare, în viziunea lui Negrescu, pentru deblocarea urgentă a crizei și ieșirea din recesiune. „Doamna de la FMI probabil va veni la Palatul Victoria și ar face joc de glezne pentru că nu știu în ce măsură ar avea susținere politică din partea partidelor din Parlament pentru a lua niște măsuri necesare, dar măsuri impopulare de a reduce cheltuielile publice, de a tăia din finanțarea, practic de a reduce factura statului român”, continuă acesta. Altfel spus, mai mult ca sigur că e un fel de iepure această candidatură ca să-i determine pe politicieni să vină cu propuneri concrete de premieri care să-și asume calendarul extrem de dificil pe care îl avem în față. Cristian Socol nu crede într-o intervenție a FMI În opinia profesorului universitar de economie Cristian Socol, nu se pune problema intervenției Fondului în țara noastră, deși admite că statisticile economice arată rău. Totuși, specialistul consideră că România îndeplinește, în momentul de față, cerințele pentru a nu fi nevoie de ajutorul in extremis al FMI, așa cum s-a întâmplat în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Economistul Cristian Socol FMI vine pentru echilibrarea balanței de plăți, a rezervelor internationale. Ori România are rezerve mari și adecvate conform tuturor criteriilor. Inclusiv cele ale FMI, a declarat acesta pentru Gândul. AUTORUL RECOMANDĂ Cine este Delia Velculescu, posibila propunere de premier tehnocrat a lui Nicușor Dan. Vine de la FMI și are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Presa elenă a botezat-o „Draculescu” Bolojan a trecut linia roșie, FMI pândește după colț. Ce efecte a avut intervenția temutului Fond în timpul recesiunii din epoca Boc – Băsescu