Maia Sandu și Volodimir Zelenski, după decizia UE de a deschide negocierile de aderare: Ne-am făcut temele și continuăm reformele/”E important ca UE să își țină cuvântul”
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, au salutat decizia Uniunii Europene de a deschide primul pachet de negocieri pentru aderare. Cei doi șefi de stat au mulțumit partenerilor europeni pentru acest pas și au promis că vor continua modernizarea instituțiilor interne. Ursula von der Leyen / Profimedia Maia Sandu: „Ne-am făcut temele și vom continua să punem în aplicare reformele” „O discuție fructuoasă cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Salut decizia de a deschide luni primul grup de negocieri de aderare. Moldova este pregătită să le deschidă pe toate – ne-am făcut temele și vom continua să punem în aplicare reformele. Aștept cu interes summitul UE-Moldova din 22 iunie”, a scris Maia Sandu pe X. Volodimir Zelenski: „Ucraina se apără pe sine și, făcând-o, apără întreaga Europă” La rândul său, Zelenski a descris hotărârea de la Bruxelles ca pe un moment de maximă importanță pentru poporul ucrainean, care luptă în continuare pe front împotriva Rusiei. „Le mulțumesc tuturor oamenilor noștri care luptă pentru Ucraina, lucrează pentru statul nostru și ajută la apărarea intereselor noastre naționale. Și le mulțumesc tuturor partenerilor noștri din UE și fiecărui lider în parte pentru acest pas ferm în numele Europei. Ucraina se apără pe sine și, făcând-o, apără întreaga Europă – ideea că națiunile europene pot trăi unite, libere și în pace. După cum am spus, Ucraina face ceea ce este necesar, iar este important ca UE să își țină și ea cuvântul.” Uniunea Europeană deschide oficial primele negocieri de aderare Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat astăzi că toate statele membre au aprobat începerea primului pachet de negocieri pentru intrarea Ucrainei și Republicii Moldova în Uniunea Europeană. „În cadrul primei conferințe interguvernamentale de luni, vom deschide pachetul privind elementele fundamentale; coloana vertebrală a valorilor și principiilor esențiale de aderare pe care se bazează UE, de la statul de drept la instituții democratice solide”, informează von der Leyen, cu precizarea că aceasta reprezintă o recunoaștere a determinării, curajului și eforturilor depuse de ambele țări în promovarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense,” a transmis aceasta.
Eugen Tomac a completat propunerile de miniştri
Premierul desemnat, Eugen Tomac, a transmis partidelor parlamentare lista cu propunerile de miniştri din viitorul său cabinet, potrivit surselor Gândul. Propunerea lui Tomac pentru Ministerul Culturii, după ce Adrian Papahagi a anunțat că renunță la nominalizare, este Mihai Ghyka, descendent al ultimului Domnitor al Moldovei, Grigore Ghika. LISTA GUVERNULUI 1. Prim-ministru – Eugen Tomac A fost unul din oamenii de încredere ai lui Traian Băsescu, fiindu-i aproape în proiectul PMP, partidul înființat de fostul președinte. În prezent este consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni al lui Nicușor Dan. Detalii AICI 2. Viceprim-ministru, Ministerul Educației și Cercetării – Sorin Costreie Sorin Costreie Este consilier prezidențial pentru educație și cercetare din 17 noiembrie 2025. Înainte de numirea la Cotroceni, Costreie a avut o activitate îndelungată în mediul universitar. Este cadru didactic la Facultatea de Filosofie, unde lucrează din 1997, și a fost implicat în structuri universitare și rețele academice europene. 3. Viceprim-ministru, fără portofoliu – Valeriu Nistor Valeriu Nistor Manager cu o carieră lungă în tehnologie, telecomunicații și energie. Este director general al companiei Soltem Energy din 2022. A fost președinte al AmCham România (Camera de Comerț Americană în România), CEO al Vodafone România, director general al IBM România. A ocupat funcții de conducere și la Xerox în România și Austria. 4. Viceprim-ministru, fără portofoliu – Bogdan Dumitru Bogdan Dumitru Este director executiv în industria IT și securitate cibernetică, asociat cu compania Bitdefender. A fost și președinte al UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe, dar și coordonator al alianței CIVIS la nivelul Universității din București. 5. Ministerul Afacerilor Interne – Tiberiu Trifan Tiberiu Trifan Diplomat și fost înalt funcționar din Ministerul Afacerilor Interne. A fost secretar de stat în MAI în Guvernul Dacian Cioloș. A activat în diplomație, fiind consul al României la Chișinău și la Roma. În prezent, ocupă funcția de consul general al României la Madrid. Provine din sistemul de ordine publică și a avut responsabilități legate inclusiv de dosarul Schengen în cadrul MAI. 6. Ministerul Finanțelor – Ionuț Simion Ionuț Simion Este consultant fiscal, doctor în economie şi profesor asociat la ASE. A fost Country Managing Partner al PwC România între 2015 și 2021. Acum este partener în cadrul PwC România și coordonează relațiile cu clienții strategici. A condus de mai multe ori AmCham România (Camera de Comerț Americană în România). 7. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Ionuț Mașala Ionuț Mașala Director economic în cadrul CNAIR. Lucrează în CNAIR din 2000, unde a ocupat succesiv funcții de economist, șef serviciu financiar, șef serviciu salarizare și director financiar. 8. Ministerul Justiției – Cosmin Soare-Filatov Cosmin Soare-Filatov Este consilierul pe probleme constituționale al lui președintelui Nicușor Dan, avocat, a lucrat aproape 13 ani la casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP), care a câștigat pentru statul român procesul internațional cu investitorii Roșia Montană. 9. Ministerul Apărării Naționale – Dan Neculăescu Dan Neculăescu Dan Neculăescu a fost numit reprezentant permanent al României la NATO în februarie 2022. Secretar general adjunct al NATO în acea perioadă era Mircea Geoană. A lucrat și în MAE în 2002-2004. 10. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Florin Duma Florin Duma Este un antreprenor din zona IMM-urilor și lider al organizației patronale IMM România. Om de afaceri din județul Prahova, conduce compania Durocar SRL (construcții industriale și civile). Implicat în structuri patronale ale IMM-urilor de peste 10 ani. 11. Ministerul Sănătății – Șerban Dragosloveanu Șerban Dragosloveanu Șerban Dragosloveanu este chirurg ortoped și a fost numit manager al Spitalului Foișor în mandatul de primar al lui Nicuşor Dan. Este şi asistent universitar la UMF Carol Davila. 12. Ministerul Agriculturii – Nicolae Istudor Nicolae Istudor Rector al ASE din martie 2016. A fost și prorector și profesor universitar doctor, cu activitate didactică în domenii precum logistica întreprinderilor agroalimentare, dezvoltare regională și rurală și burse de mărfuri agroalimentare. Fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în 2004-2005. 13. Ministerul Afacerilor Externe – Luca Niculescu Luca Niculescu Secretar de stat în MAE și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE. A fost ambasador al României în Franța între 2016 și 2022. Înainte de intrarea în diplomație, Luca Niculescu a avut o carieră în presă. A fost redactor-șef al RFI România și corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze. 14. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Carmen Moraru Carmen Moraru Secretar de stat în cadrul MIPE și coordonează domenii legate de PNRR și programele europene de investiții. A fost secretar de stat şi la Finanţe, în Guvernul Ciolacu. 15. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Teodor Dulceață Teodor Dulceață Secretar general adjunct în Ministerul Mediului. A fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai fostului ministru Grațiela Gavrilescu. A ocupat funcții în administrația publică și în structuri aflate în zona mediului, inclusiv la Ministerul Mediului. 16. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Diana Morar Diana Morar Avocat și fost deputat PNL în legislatura 2020–2024. În 2024 a trecut la Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban, candidând ulterior din partea alianței Dreapta Unită. Înainte de mandatul parlamentar, Morar a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, în ianuarie 2020, în perioada Guvernului Orban. 17. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Vladimir Ionaș Vladimir Ionaș Sociolog, a lucrat în cadrul Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde. Fost consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului Sorin Grindeanu (PSD). 18. Ministerul Culturii – Mihai Ghyka Mihai Ghika Descendent al ultimului Domnitor al Moldovei, Grigore Ghica. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada 2015-2016, în Guvernuul Cioloș. 19. Ministerul Energiei – Andrei Covatariu Andrei Covatariu Expert în energie și politici climatice, cunoscut mai ales în zona de tranziție energetică și securitate energetică. Este cadru didactic asociat la ASE București. A condus sau ocupat funcții de top în IBM România și Vodafone România. A activat în zona de consultanță și management de business.
Ghidul de finanțare pentru Rabla Auto este în consultare publică
Ghidul de finanțare pentru programul Rabla Auto a fost pus marţi în consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. În acest an, bugetul programului este de 300 de milioane de lei, cu 100 de milioane mai mult decât în 2025. Una dintre noutățile programului din acest an este reprezentată de faptul că autovehiculele eligibile în program trebuie să fie fabricate în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau în state care fac parte din lanțurile industriale integrate ale pieței europene. „După perioada de consultare publică și eventualele dezbateri, ordinul va putea fi aprobat, urmând etapele obișnuite de înscriere și depunere a dosarelor. În acest an, Rabla Auto are un buget cu 100 de milioane de lei mai mare decât anul trecut, ceea ce va permite cât mai multor români să-și achiziționeze autoturisme noi, mai puțin poluante și prietenoase cu mediul înconjurător”, spune ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Noile criterii sunt stabilite în baza acordurilor de asociere, de uniune vamală ori liber schimb cu Uniunea Europeană și pentru care există reguli de origine preferențială aplicabile sectorului auto, respectiv Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Confederația Elvețiană, Republica Turcia și Regatul Maroc. „În ceea ce privește noile criterii de eligibilitate, acestea urmăresc reducerea impactului asupra mediului și stimularea producției din Europa. Vor fi eligibile pentru finanțare vehicule fabricate în state membre ale Uniunii Europene, în țări din Spațiul Economic European și în statele incluse în cadrul Tratatului Mediteranean. Dacă în certificatul de origine este trecut ca stat de fabricare unul dintre aceste state, automat este o mașină eligibilă pentru acest program”, mai spune Diana Buzoianu. Sunt considerate eligibile cheltuielile propuse a fi realizate cu achiziţionarea de autoturisme, autoutilitare uşoare sau autospeciale/autospecializate uşoare sau motociclete electrice care au sistem de propulsie plug-in hibrid, pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen: are nu au fost înmatriculate niciodată; a căror valoare de achiziţie nu depăşeşte suma de 70.000 euro, cu TVA inclus; care generează mai puţin de 80 g CO_2/km în sistem WLTP, pentru autovehicul nou plug-in hibrid. Cuantumul ecotichetelor este de: 18.500 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou plugin hibrid sau a unei motociclete electrice; 12.000 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei – pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete, informează ministerul. Proiectul de Ordin și documentele aferente pot fi consultate în următorul link: Proiectul de Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor pentru modificarea și completarea Ghidului de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2369/2025 RECOMANDAREA AUTORULUI: Ziua 3 de consultări. Surse Gândul: Tomac s-a întâlnit deja cu Nicușor Dan și i-a raportat discuțiile de până acum cu partidele. Premierul desemnat anunță că e gata de “compromisuri” pentru a ajunge la Palatul Victoria Patrick Andre de Hillerin îl ironizează pe premierul desemnat, după ce acesta a plâns la televizor: „Cum a învins micuțul Eugen gardul imaginar”
Câciu: A venit timpul să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate găștile de sugative politice!
PSD-istul Adrian Câciu lansează un atac virulent la Ilie Bolojan și Dominic Fritz, foștii parteneri din coaliția de guvernare. Într-o postare pe Facebook, el devoalează motivul care stă în spatele atacurilor lansate împotriva lui Eugen Tomac, nominalizat pentru funcția de prim-ministru. Câciu susține că a sosit timpul „să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate gaștile de sugative politice!”. „Totul este despre sinecuri, numiri, corupție” Pe pagina personală de Facebook, Adrian Câciu scrie următoarele: „De ce nu vrea duetul Bolojan-Fritz să treacă Guvernul Tomac sau orice alt guvern? Ca să rămână pe funcțiile de premier, miniștri, secretari de stat, șefi de agenții, prefecți, subprefecți, membrii de Consilii de Administrație, case de la RAAPPS. Sugative politice! Totul este despre sinecuri, numiri, corupție, contracte, trafic de infuență, mite mascate, fripturi! Tot ce vedem în aceste zile de la useriști și peneliști este, de fapt, lipsă de curaj politic. Se apucă să vorbească doar despre anti-Tomac, anti-miniștri propuși, anti-PSD. Dar, PSD nu este în guvern. Nici în guvernul demis, nici în cel propus. Pentru ei, în minciuna și ticăloșia care îi caracterizează, PSD trebuie să fie dușmanul”. Mai departe, Câciu arată că, „în realitate, fiecare zi care trece înseamnă bani în conturile lor, ale useriștilor și peneliștilor, ale sinecuriștilor, influencerilor și ong-istilor care sug zilnic din contractele cu statul”. „…să se decupleze de la banul public” În continuare, social-democratul susține că a venit vremea „să-i vedem dacă sunt oameni de stat, dacă sunt bărbați politici. Dacă au curaj să se decupleze de la banul public! Câte miliarde de lei au spoliat în aceste luni în care au pus japca pe români? Românii nu i-au votat! Au pierdut alegeri din 2004 încoace. Mai ales PNL! USR nici nu există electoral. Eu cred că ei trebuie să stea în opozitie mult timp de aici încolo. Eu cred că noi nu mai trebuie să-i toleram când ne jignesc în emisiuni, în Parlament, în podcast-uri sau pe unde apucă. Cred că a venit timpul să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate găștile astea de sugative politice!”. Finalul textului este un mesaj „referitor la Tomac”: „Ar fi bine să înțeleagă că scopul unui guvern este să facă bine oamenilor. Să înțeleagă că trebuie redusă taxarea muncii pe veniturile mici și medii, că trebuie redus TVA-ul la alimente și că trebuie dat drumul la bani în economie. România nu mai trebuie condusa pe baza unor obiective austere care lovesc în oameni. România trebuie condusa cu fața la români, nu cu spatele! Dacă face asta, ar avea o șansă!”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Câciu îi face un „rechizitoriu” în 10 puncte lui Bolojan: „Să nu-i bănuiți de prostie! Nu! Este pură ticăloșie politică!” După ce Grindeanu l-a numit „zombie politic”, Câciu preia atacurile la Bolojan: „erou de plastilină”/„Ilie Sărăcie”/„zombie politic și administrativ”
De la Dragă Stolo la sârma ghimpată sau cum încearcă Eugen Tomac să copieze lacrimile politice ale maestrului său, Traian Băsescu
Dacă Institutul Național pentru Fizica Pământului ar avea un seismograf care măsoară intensitatea lacrimilor din politică, cel mai probabil, cele care au însoțit celebra sintagmă „Dragă Stolo” ar deține recordul în materie de impact. Lacrimile lui Traian Băsescu sunt detaliul memorabil. Consecințele au rescris jocul politic intern vreme de 10 ani. 18 iunie 2018, Eugen Tomac devine președintele PMP Discipolul său, Eugen Tomac intră acum, 22 de ani mai târziu, în arhiva istoriei lacrimilor din politic cu povestea sârmei ghimpate de la frontiera Basarabiei cu România. „Dincolo este țara ta” Atât Băsescu în 2004, cât și Tomac în 2026 au abandonat pentru câteva minute discursul instituțional și au recurs la o poveste personală cu puternică încărcătură simbolică. După „Dragă Stolo” a urmat candidatura, campania și Președinția României. Între cele două episoade există diferențe majore de context, dar și o coincidență greu de ignorat: atât mentorul, cât și elevul său politic au ajuns să își propulseze ascensiunea politică printr-un discurs cu intense note emoționale în care biografia a augmentat strategia. „Eu când m-am născut n-a fost vina mea că părinții mei s-au născut la margine de Imperiu, iar viața mea e strict legată de România. Orice copil român născut în Basarabia are două opțiuni: se uită spre est sau spre vest” Este foarte greu să explici… Atunci când te apropii de sârma ghimpată și știi că dincolo este țara ta, nu poți traduce acest sentiment. Este o chestiune care te marchează. Pentru mine, acest moment a fost definitoriu”, a declarat premierul desemnat, în lacrimi, la interviul acordat în premieră pentru Antena 3. În plină campanie pentru cele 233 de voturi de care guvernul său are nevoie în Parlament pentru învestitură. Relația dintre cei doi nu este una conjuncturală. Parcursul instituțional și politic al lui Eugen Tomac se suprapune aproape integral cu perioada în care Traian Băsescu a exercitat influență asupra dreptei românești. De la Administrația Prezidențială (cooptat la Cotroceni în 2006) și pozițiile deținute în guvernele susținute de Băsescu și până la PMP, Tomac a însoțit pas cu pas cariera politică a fostului președinte, până la retragerea sa din PMP. Ce spun sociologii despre cum se jonglează cu emoțiile în politică Cercetătorii din domeniul comunicării politice au studiat modul în care liderii politici obțin susținere publică nu doar prin programe și argumente, ci și prin narațiuni personale, simboluri și emoții. De la Martha Nussbaum și George Marcus până la Drew Westen și George Lakoff, numeroși autori au descris modul în care experiențele biografice și poveștile cu încărcătură simbolică pot deveni instrumente de legitimare politică. „Emoțiile au jucat dintotdeauna un rol esențial în comportamentul politic, însă ascensiunea rețelelor sociale le-a amplificat vizibilitatea și utilizarea strategică, în special în timpul campaniilor electorale. În cadrul teoriei inteligenței afective (Marcus și colab., 2000) și al literaturii privind mobilizarea emoțională (Matthes, 2022; Nabi, 1999), furia se remarcă drept o emoție cu un puternic efect mobilizator, capabilă să reducă ambivalența, să crească implicarea politică și să consolideze loialitatea față de propriul grup”, scrie George Marcus în cartea sa „Inteligența emoțională și politica”. Martha Nussbaum studiază rolul emoțiilor în democrație în lucrarea sa „Emoțiile în politică” și analizează cum comunitățile politice au nevoie de emoții publice pentru a crea solidaritate și coeziune socială. Karin Wahl-Jorgensen vorbește, de asemenea, despre modul în care mass-media transformă emoțiile politicienilor în resurse de comunicare. Theodor Stolojan și-a anunțat pe 2 octombrie 2004 retragerea de la conducerea PNL și din cursa prezidențială. În imagine, Theodor Stolojan și Traian Basescu Plânsul explicit al liderilor în politica din România este relativ rar Totuși, deși politica românească este foarte conflictuală, plânsul explicit al liderilor este relativ rar. Presa a inventariat mai multe momente în care Băsescu a ales să nu-și reprime emoțiile: la confirmarea aderării României la UE, la Muzeul Holocaustului sau la unele ceremonii militare și comemorative. Din punct de vedere al notorietății, niciunul nu a depășit însă „Dragă Stolo”. Sunt momente în care și alți lideri politici au fost surprinși la limita de a izbucni în lacrimi în momente de criză din carieră sau în conjuncturi cu încărcătură emoțională. Este cazul lui Adrian Năstase, Crin Antonescu, Emil Constantinescu (celebrul „m-a învins sistemul), Victor Ponta, Viorica Dăncilă sau Mircea Geoană, în noaptea alegerilor din 2009. Cele mai multe sunt emoții spontane, care nu s-au transformat ulterior în capital politic. „Dragă Stolo”, momentul urmat de cea mai puternică acumulare de capital politic Lacrimile lui Băsescu din 2004 rămân în istoria contemporană ca fiind cele urmate de cea mai puternică acumulare de capital politic din istoria postdecembristă. Celebra sintagmă a fost rostită de Traian Băsescu pe 2 octombrie 2004, când liderul PNL, Theodor Stolojan, și-a anunțat, printre lacrimi, retragerea din cursa prezidențială și din viața politică din motive de sănătate. Acest moment a rămas un reper în politica românească, fiind analizat de presă și ulterior readus în discuție de-a lungul anilor în diverse contexte politice. Traian Băsescu i-a mulţumit lui Stolojan pentru „şansa” pe care i-a dat-o de a constitui Alianţa PNL-PD şi l-a asigurat că, dacă va rămâne cu sufletul alături de liberali şi democraţi, această formaţiune va câştiga alegerile. Pe atunci primar al Capitalei și în cărți pentru funcția de premier, Băsescu a vorbit printre lacrimi, pentru ca ulterior să candideze la președinție și să îl scoată din cursă pe Adrian Năstase. Practic, la mai puțin de 3 luni după momentul emoțional, pe 21 decembrie 2004, Băsescu se instala deja la Cotroceni și începea în forță primul său mandat. Iată discursul integral al lui Traian Băsescu: „Domnule preşedinte, dragă Stolo, Îţi mulţumesc că am făcut parte din Guvernul tău în 91-92, îţi mulțumesc pentru respectul pe care l-ai arătat colegilor mei din Partidul Democrat în calitate de co-președinte al Alianţei, îți mulțumesc pentru dorinţa de a da o speranţă românilor într-o altfel de Românie, îţi mulțumesc pentru șansa pe care mi-ai dat-o ca împreună să facem cea mai spectaculoasă construcţie politică a anului 2004. Am discutat mult, am hotărât împreună şi te asigur, în fața țării, că dacă vei rămâne cu sufletul alături de
Guvernul Tomac tot mai aproape de realitate
Premierul desemnat Eugen Tomac a confirmat o parte dintre numele pe care intenționează să le propună Parlamentului pentru viitorul Guvern. Negocierile pentru definitivarea echipei guvernamentale continuă. Lista include mai multe nume de consilieri prezidențiali, diplomați, foști demnitari, funcționari publici. Potrivit premierului desemnat Eugen Tomac, viitorul Executiv ar urma să aibă 3 vicepremieri. Unul dintre aceștia va fi ministrul Educației, urmând ca ceilalți doi să coordoneze domeniile economiei și digitalizării. Iată cum va arăta guvernul propus de premierul desemnat, potrivit Mediafax. Miniștrii confirmați și cei cu care încă se poartă negocieri. Sorin Costreie, propus la Educație și pentru funcția de vicepremier în Cabinetul Tomac Sorin Costreie este propunerea anunțată pentru Ministerul Educației. Ar urma să ocupe și una dintre cele 3 funcții de vicepremier din viitorul Executiv. Premierul desemnat a declarat că acesta a acceptat să preia portofoliul Educației și funcția de vicepremier, urmând să aibă atribuții care nu se vor limita strict la domeniul educației. Sorin Costreie, propus ca ministru al Educației în guvernul Tomac. Foto: Evz.ro Costreie este consilier prezidențial pentru educație și cercetare din 17 noiembrie 2025. Potrivit Administrației Prezidențiale, este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Are specializări în filosofia matematicii, filosofia limbajului și filosofia științei. Înainte de numirea la Cotroceni, Costreie a avut o activitate îndelungată în mediul universitar. Potrivit CV-ului publicat de Universitatea din București, el este cadru didactic la Facultatea de Filosofie, unde lucrează din 1997. A fost implicat în diferite structuri universitare și rețele academice europene. CV-ul său mai menționează calitatea de președinte al UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe – și rolul de coordonator al alianței CIVIS la nivelul Universității din București. Luca Niculescu, propus ministru al Afacerilor Externe Luca Niculescu este propunerea confirmată pentru Ministerul Afacerilor Externe. Premierul desemnat a invocat, în declarațiile publice, rolul lui Niculescu în dosarul aderării României la OCDE, precizând că acesta a acceptat să facă parte din viitorul guvern. Luca Niculescu, ambasadorul român la Paris / Sursa: Facebook – Luca Niculescu Niculescu este în prezent secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Potrivit MAE, între 2016 și 2022 a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Înainte de intrarea în diplomație, Luca Niculescu a avut o carieră prolifică în mass-media. A fost redactor-șef al RFI România și corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze. Dacă va fi validat de Parlament, Niculescu ar prelua Externele într-o perioadă în care dosarele principale ale României vizează aderarea la OCDE, relația cu partenerii europeni și euroatlantici, sprijinul pentru Republica Moldova și coordonarea pozițiilor de politică externă în contextul războiului din Ucraina. Dan Neculăescu, propus ministru al Apărării Dan Neculăescu este propunerea anunțată pentru Ministerul Apărării. Este reprezentant permanent al României la NATO din februarie 2022. Înainte de această funcție a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe. El este diplomat de carieră și lucrează în MAE din octombrie 2002, având rang diplomatic de ambasador. Biografia sa diplomatică include funcții legate de securitate, afaceri strategice, OSCE, neproliferare și controlul armamentelor. Potrivit NATO, Neculăescu a contribuit, în cariera sa diplomatică, la pregătirea unor summituri NATO și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României cu Statele Unite, Polonia și Turcia, în special pe dimensiunea de securitate. Teodor Dulceață, propus ministru al Mediului Teodor Dulceață este propunerea anunțată pentru Ministerul Mediului. Premierul desemnat a subliniat că Dulceață lucrează de mai mult de 10 ani în minister și că ocupă funcția de secretar general adjunct. Pagina Ministerului Mediului îl citează pe Teodor Dulceață drept secretar general adjunct. Potrivit CV-ului public, acesta a ocupat funcții în administrația publică și în structuri aflate în zona mediului, inclusiv la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Vladimir Ionaș, propus ministru al Dezvoltării Vladimir Ionaș (foto) este propunerea anunțată de Tomac pentru Ministerul Dezvoltării. Premierul desemnat a declarat că Ionaș a acceptat să facă parte din echipa pe care o va prezenta Parlamentului. Eugen Tomac a legat această propunere de tema reformei administrației și de relația cu autoritățile locale. Ionaș este de profesie sociolog și are o vastă experiență în sondaje de opinie, metodologie, comportament electoral, marketing și consultanță politică. Potrivit profilului publicat de Aspen Institute România, el a lucrat în cadrul Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde. A coordonat peste 1.000 de sondaje naționale și locale și a participat la proiectarea unor exit-polluri pentru alegeri prezidențiale, locale și parlamentare. Ionaș a fost consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului, unde s-a ocupat de teme de politică externă, relația cu societatea civilă, mediul academic și administrația publică. Este și președinte al organizației Roundtable on Ethnic Relations. Nicolae Istudor, propus ministru al Agriculturii Nicolae Istudor este propunerea anunțată de Eugen Tomac pentru Ministerul Agriculturii. Istudor este rector al ASE din martie 2016. A fost și prorector și profesor universitar doctor, cu activitate didactică în domenii precum logistica întreprinderilor agroalimentare, dezvoltare regională și rurală și burse de mărfuri agroalimentare. Între aprilie 2004 și ianuarie 2005, el a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu responsabilități în zona dezvoltării rurale și politicilor agricole. În perioada 2001–2004, a fost director general în același minister, cu atribuții privind managementul unităților agroalimentare, evaluarea, monitorizarea și controlul. Diana Morar, variantă pentru Ministerul Muncii La Ministerul Muncii poziția va fi ocupată de Diana Morar, avocată și fost deputat PNL în legislatura 2020–2024. Diana Morar a fost aleasă deputat în circumscripția Bistrița-Năsăud, pe listele PNL, mandatul său fiind validat în decembrie 2020. Activitatea sa politică a fost legată inițial de Partidul Național Liberal, iar în 2024 a trecut la Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban, candidând ulterior din partea alianței Dreapta Unită. Înainte de mandatul parlamentar, Morar a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, în ianuarie 2020, în perioada Guvernului Orban. La acel moment, presa consemna că era avocat și că deținuse anterior funcția de consilier municipal PNL la Bistrița. Miniștri vehiculați / portofolii neconfirmate Ministerul Culturii –
Parlamentarii Ungariei au fost de acord să-și reducă salariile cu 40% în timp ce politicienii români își măresc veniturile prin legea salarizării
În timp ce politicienii români își cresc veniturile ca urmare a Legii salarizării a guvernului Bolojan, în Ungaria lui Peter Magyar se fac pași repezi către reforme, combaterea corupției și debirocratizare. Guvernul Bolojan mărește salariile miniștrilor, pe ultima sută de metri. În Parlamentul de la Budapesta, parlamentarii au acceptat să-și reducă salariile cu 40%, potrivit The Brussels Times . În vremurile grele, politicienii maghiari își reduc veniturile Legislatorii maghiari au convenit să-și reducă salariile cu 40% pentru a relaxa cheltuielile publice. Și mai ales, pentru a reflecta politica de integritate solicitată de noul premier Peter Magyar într-un context bugetar dificil. Propunerea lui Magyar a fost adoptată în unanimitate de către toți cei 189 de parlamentari la scurt timp după alegerile parlamentare din aprilie. Începând de luna viitoare, un parlamentar maghiar va câștiga lunar un salariu de bază brut în valoare de 3.690 de euro. Și salariul premierului Peter Magyar va fi scăzut de la 7,8 milioane de forinți brut (21.667 de euro) la 3,8 milioane de forinți brut (10.556 de euro), indicând o reducere de 50%, potrivit TVP World. În vremuri de criză, politicienii din România își cresc salariile, iar populația de rând suportă austeritatea Peter Magyar a lansat o serie de reforme ample pentru a crește disciplina fiscală și a combate corupția. În ultimii 16 ani, sub guvernarea fostului premier naționalist Viktor Orban, corupția a costat Ungaria circa 186 de miliarde de euro, a spus Ferenc Biro, șeful Autorității Naționale de Integritate. În România, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că majorările salariale pentru demnitari vor fi aplicate etapizat. Președintele Nicușor Dan, care încasează un salariu brut de 24.960 de lei (14.500 lei net), va câștiga în viitor 34.600 de lei brut (20.241 de lei net). Prin noua Lege a salarizării, Prim-ministrul României, care câștigă 13.764 de lei net, va avea salariul mărit la 17.710 lei. Miniștrii, care au salariul de 12.776 lei, vor câștiga cu 3.000 lei mai mult. Fiecare ministru va încasa 15.838 lei. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Dragoș Pîslaru se plânge că are un salariu mic și susține că „este întreținut” de soția sa. Ministrul a evitat să spună unde lucrează ea
Bine ați venit în noua republică prezidențială România. Cu Eugen Tomac prim-ministru, Nicușor Dan ar putea deveni președinte-premier. Analiștii avertizează: Parlamentul va ajunge for decorativ
Președintele Nicușor Dan concentrează din ce în ce mai multă putere în mâna sa. De la „procurorii mei”, la „Guvernul meu” și, cel mai probabil în viitorul apropiat, la „șefii mei de Servicii.” Șeful statului pare că împinge jocul politic foarte aproape de limita constituțională dintre o republică semiprezidențială, cum e România, și un regim prezidențial, care i-ar permite concentrarea puterii executive. Se îndreaptă România către Republică Prezidențială? Doi analiști răspund pentru Gândul. „Premierul meu, Guvernul meu” La finalui lunii mai, numele lui Eugen Tomac a fost lansat ca fiind una dintre variantele preferate de Nicușor Dan pentru funcția de premier. Treptat, a devenit unica variantă și cea care părea acceptabilă pentru majoritatea partidelor parlamentare. La începutul lunii iunie, a devenit din ce în ce mai vehiculată opțiunea președintelui pentru un guvern tehnocrat – care a circulat, de asemenea, ca formula cea mai rezonabilă. Pe 4 iunie, Nicușor Dan îl desemnează oficial pe Tomac să formeze noul executiv. În aceeași zi, premierul nominalizat anunță că va propune Parlamentului „o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”. Între 4 și 8 iunie continuă negocierile cu PSD, PNL și USR pentru obținerea celor 233 de voturi necesare învestirii guvernului. Circulă liste provizorii cu posibili miniștri. Pe 8 iunie, în ziua discuțiilor lui Tomac cu partidele parlamentare e lansată și lista „finală”. Liderii politici de la USR și PNL spun deschis că nu susțin „formula” Tomac. În final, surse politice spun că premierul desemnat nu se va întâlni cu AUR și SOS. PSD își ține cărțile. UDMR la fel. Guvern tehnocrat, Parlament decorativ? Pentru unii analiști, aceste evoluții pot indica o tendință de consolidare a influenței prezidențiale asupra executivului. România este o republică semiprezidențială, în care puterea executivă este împărțită între președinte și guvern, iar executivul depinde de susținerea unei majorități parlamentare. Într-o republică prezidențială, președintele concentrează cea mai mare parte a puterii executive, conduce direct guvernarea și nu depinde politic de Parlament pentru exercitarea mandatului. Soluția unui premier cu un guvern tehnocrat fără bază parlamentară proprie riscă să deplaseze centrul de greutate al puterii executive de la partide și Parlament către Președinție. Profesorul universitar doctor Andrei Țăranu, prodecan la Facultatea de Științe Politice de la SNSPA București, a declarat pentru GÂNDUL că ceea ce e vizibil legat de guvernul propus de Tomac este că „are și foarte mulți oameni direct legați de președinte, inclusiv consilieri prezidențiali sau persoane apropiate de acesta”. „Marea întrebare este însă în ce măsură noi nu am cochetat, de fapt, cu prezidențialismul de-a lungul istoriei noastre constituționale. Aici există o anumită ipocrizie. Avem un regim destul de complicat, așa cum este el descris în Constituție. Teoretic, România este o republică semiprezidențială, în care președintele nu este la fel de puternic precum omologul său din Franța. Președintele României nu poate demite guvernul după bunul plac, nu poate dizolva Parlamentul când dorește și are atribuții mai limitate decât președintele francez. În schimb, dispune de competențe importante în domeniul politicii externe și al apărării, atribuții pe care un președinte dintr-o republică parlamentară nu le are”, explică profesorul universitar. Riscul asumat de Nicușor Dan El a dat mai multe exemple din istoria democrației postdecembriste în care președintele a impus un guvern perceput ca fiind apropiat de Cotroceni. Cea mai „puternică” astfel de concentrare a puterii executive a fost în guvernarea Emil Boc (2008-2012) când președintele Traian Băsescu a preluat, de facto, cele mai multe din frâiele guvernării. Andrei Țăranu admite că acum vedem o concentrare a puterii prezidențiale, dar încă „departe” în raport cu acel moment. În plus, adaugă analistul politic, dacă guvernul Tomac nu trece în Parlament, „puterea președintelui va scădea destul de mult” – și asta inclusiv la nivel simbolic. Mirel Palada: Putem spune cu precizie abia după votul în Parlament Analistul politic Mirel Palada spune că tendința de concentrare a puterii la Cotroceni nu este încă un trend ireversibil și că depinde extrem de mult de votul de investitură din Parlament. „Nu putem să răspundem cu adevărat la la întrebarea asta decât după ce vedem rezultatul votului în Parlament. Pentru că dacă legislativul votează Guvernul Tomac, este un semn clar că renunță la prerogativele sale de putere de a decide asupra Executivului și acceptă subordonarea față de achiziția prezidențială”, a declarat pentru Gândul analistul politic Mirel Palada. În opinia sa, cel puțin momentan, nu putem vorbi direct de o încălcare a literei Constituției în ce privește o depășire a atribuțiunilor constituționale de către președinte, ci doar de o posibilă pivotare „de facto” către un profil de republică prezidențială. „Acum cinci zile acest scenariu părea S.F.” El a explicat că ar compara situația cu cea de la finalul Imperiului Roman, când forul legislativ, Senatul, și-a pierdut aproape complet puterea. Momentul tranziției de la Republică la Principat – considerat un caz de referință în studiul istoriei mecanismelor democratice – a transformat Senatul dintr-un consiliu de guvernare într-un for decorativ, concentrând deciziile în mâinile împăratului și ale armatei. Legat de șansele ca Parlamentul să voteze guvernul premierului nominalizat de Nicușor Dan, Palada spune că „dacă acum cinci zile acest scenariu mi se părea science-fiction, acum există semne din ce în ce mai puternice că ne îndreptăm spre un astfel de scenariu. Am putea ajunge în situația în care Parlamentul să devină o instituție care doar validează decizii luate în altă parte”. AUTORUL RECOMANDĂ ȘI:
AUR cere statului și lui Nicușor Dan să tragă Ucraina la răspundere pentru incidentul cu drona de la Constanța
Statul român nu vede dezinformarea anti-România acolo unde aceasta există cu adevărat, atrage atenția Alianța pentru Unirea Românilor, în contextul incidentului cu drona de la Constanța. La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns 4 drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare. Una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții, amintește partidul. AUR îi cere lui Nicușor Dan să nu mai caute justificări pentru acțiunea Ucrainei AUR solicită urgent, într-o comunicare publică de luni, ca statul român și președinteșele să nu mai încerce să justifice acțiunea Ucrainei. George Simion îl dă în judecată pe Fritz Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat. Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale a determinat Ucraina ca, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, să treacă la atac, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență. Temele de dezinformare propagate de Ucraina, potrivit AUR Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare: Nicușor Dan, ședință cu autoritățile, la Constanța 1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România. 2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept. Cum au eludat realitatea din teren autoritățile ucrainene 3. Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile. 4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni. România are toate sistemele de prevenție viabile în portul Constanța Formațiunea de opoziție mai avertizează în legătură cu ceea ce numește „campania de dezinformare derulată de Ucraina împotriva României prin intermediul unor agenți de influență români“ și invocă: Tăcerea lașă și incompetentă a oficialilor de la București sugerează o vină pe care România nu o are. România își respectă riguros obligațiile internaționale privind aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei. Există de mulți ani în funcțiune sistemul VTSM (Vessel Traffic Management System), prin care se transmit automat căpităniilor porturilor date privind navele, încărcătura și membrii echipajului. Mai concret, în port funcționează un sistem Lockheed Martin prin care orice navă este identificată cu precizie, inclusiv în ceea ce privește personalul și marfa transportată, prin 3 canale: AIS, radio digital și senzori specifici, inclusiv video. (…) Dezinformarea agenților de influență ai Ucrainei încearcă să mistifice o situație reală, și anume faptul că rafinăriile românești se aprovizionează în continuare cu petrol prin terminalul din Portul Novorossiisk. Însă petrolul provine din Kazahstan, stat care nu este supus sancțiunilor. Conform surselor oficiale, respectiv ministrului român al Apărării, niciuna dintre navele prezentate de agenții de dezinformare nu figura pe listele de sancțiuni ale UE și SUA la datele la care au intrat în porturile românești. (…) Dreptul internațional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru Dreptul internațional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru. (…) Pândirea navelor în largul porturilor românești, cu scopul de a ataca nave care ies din porturile noastre, seamănă foarte mult cu instituirea unei blocade și reprezintă un act deosebit de ostil la adresa României. (…) se mai arată în comuicat, care poate fi citit integral AICI. AUR solicită conducerii statului român, președintelui și CSAT să ceară Ucrainei să coopereze pe deplin și cu sinceritate pentru lămurirea circumstanțelor incidentului. De asemenea, solicită Ucrainei să înceteze acțiunile militare desfășurate în apropierea României, precum și campaniile de dezinformare împotriva țării noastre și orice alte acte ostile. AUTORUL RECOMANDĂ Miruță recunoaște că România nu are echipamente care să detecteze drone în larg. „Militarii Armatei Române nu pot să prindă dronele cu mâna” Ucraina a prezentat scuze Greciei pentru un incident naval cu o dronă. Niciun cuvânt adresat României pentru drona explodată în Portul Constanța
Liderul PNL care vorbește deschis despre riscul desființării partidului. Drama reală nu este pierderea guvernării, ci a identității
PNL nu a gestionat cum trebuie criza din interiorul coaliției de guvernare, este de părere un lider al partidului. În opinia acestuia, formațiunea condusă de Ilie Bolojan se află pe marginea prăpastiei, iar riscul este „pierderea identității”. Și, pe cale de consecință, dispariția de pe scena politică. Pentru Alin Tișe, trecerea în opoziție este „un test de supraviețuire dificil și aproape imposibil de trecut”. Șeful CJ Cluj critică „greii partidului” Într-o postare pe Facebook, președintele Cosnsiliului Județean Cluj, liberalul Alin Tișe, dă de pământ cu „greii partidului”. El trage un semnal de alarmă în privința viitorului PNL – partidul Brătienilor riscă să se desființeze, dacă nu este atent la ce face în această perioadă. „PNL pare să se îndrepte în câteva zile spre cea mai grea probă politică de după 1990: opoziția. Opoziția la PSD, atât de mult dorită de partid, nu-i așa, vehiculată public până la obsesie în ultima perioadă, afirmativ, în interes național. Asta au decis «greii partidului» în interesul partidului, într-un moment de emoție, frustrare, supărare pe partenerii de guvernare din PSD, care dețin în Parlament dublul electoral al PNL. Opoziția decisă de conducerea PNL nu este pentru câteva luni, ci este pentru acest ciclu electoral cel puțin, până în 2028, cât timp configurația actuală a parlamentului este aceeași (configurația actuală nu permite o majoritate viabilă fără PSD). Dar, drama reală a PNL nu este pierderea guvernării, ci pierderea identității. Iar asta nu o poate rezolva nici un «Mesia politic»”, a scris pe Facebook Alin Tișe. Ce eroare au făcut șefii PNL „Ani la rând, partidul a confundat supraviețuirea la putere cu consolidarea politică. A sacrificat capital electoral pentru formule de guvernare, care i-au estompat profilul și au alimentat dezamăgirea propriului electorat. Acum, PNL riscă să descopere că cel mai greu lucru în politică nu este să câștigi alegeri, ci să mai ai pe cine convinge, după ce ai pierdut încrederea celor care te-au votat. Dacă și după 2028, nu va putea exista o majoritate viabilă fără PSD, liberalii pot rămâne captivi încă un mandat în opoziție, până în 2032. Pentru consecvență și credibilitate, așa este corect, nu-i așa…?! Dacă nu ar fi așa, atunci care este sensul și rostul acestei decizii de a intra acum în opoziție față de PSD?”, continuă Tișe. În opinia sa, încă un mandat electoral în opoziție este prea mult pentru PNL. „Șase sau opt ani departe de putere nu iartă pe nimeni. În acest interval, partidele se reformează profund, sau se sting lent, consumate de conflicte interne, cu lideri fără legitimitate populară și lipsa unei direcții clare. Marea orbire a PNL este că încă tratează această perspectivă ca pe o simplă perioadă dificilă. În realitate, este un test de supraviețuire dificil și aproape imposibil de trecut. Pentru că, la finalul unei opoziții atât de lungi, întrebarea nu va fi dacă PNL poate reveni la guvernare. Întrebarea va fi, dacă va mai exista un PNL suficient de puternic pentru a mai conta…”, a tras concluzia Alin Tișe. RECOMANDAREA AUTORULUI: Continuă asaltul asupra lui Bolojan din interiorul partidului. Alin Tișe, lider PNL: „S-a instalat o nouă disciplină olimpică: tăierea sincron” Măsurile de austeritate, un eșec previzibil. Doru Bușcu: În guvernarea Bolojan nu a existat niciun plan și nici inteligență