Bolojan refuză să explice restanțele către olimpici
Premierul demis Ilie Bolojan a evitat, luni, să răspundă unei întrebări privind restanșele pe care statul român le-ar avea față de sportivii care onțin medalii la marile competiții internaționale. Întrebarea a venit în contextul performanțelor obținute de David Popovici la Campionatul European de înot de la Paris. Cele două medalii de aur cucerite de David Popovici la Campionatul European de înot de la Paris a readus în discuția publică faptul că statul român are restanțe financiare la sportivii cu performanțe majore, în ultimii doi ani. Bolojan nu a comentat restanțele, afirmând că România trebuie să asigure condiții pentru sportul de masă și cel de performanță. Loading … „Cred că România trebuie să asigure condiții cât mai bune atât pentru sportul de masă, dar și pentru sportul de performanță. Și, așa cum v-am spus, am prioritizat lucrările care erau într-o fază avansată. De asemenea, atunci când pot fi acordate premii sau bonificații pentru sportivii care performează din bugetele care sunt alocate pentru această destinație, întotdeauna s-au făcut aceste alocări”, a explicat premierul demis. David Popovici este iarăși campion european în probele de 100 și 200 metri liber, după performanțe senzaționale în bazinul în care se desfășoară Europenele de Natație de la Paris. Câţi bani a câştigat David Popovici la Paris Sportivul legitimat la CS Dinamo București a dat o mică lovitură financiară în bazinul din capitala Franței și va avea de încasat o sumă uriașă. Pentru cele două medalii de aur câștigate în cadrul acestei competiții, David Popovici poate ajunge la încasări de aproximativ 70.000 de euro.
Foști ambasadori SUA cer retragerea vizei lui George Simion
Un articol de opinie publicat în cotidianul israelian Jerusalem Post, semnat de un grup format din doi foști ambasadori ai SUA în România, un fost guvernator american, fostul ambasador al Belgiei și un jurnalist român, ridică o întrebare pentru Washington: de ce liderul AUR, George Simion, continuă să beneficieze de privilegiul unei vize americane, având în vedere asocierile sale politice și retorica partidului pe care îl conduce? Semnatarii articolului de opinie sunt Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein, foști ambasadori ai SUA în România, alături de James S. Gilmore III, fost guvernator al statului Virginia, Ronald Gidwitz, fost ambasador al SUA în Belgia, și jurnalistul Sabin Gherman. Potrivit autorilor analizei, America înțelege un adevăr fundamental: antisemitismul nu este o simplă opinie politică, ci o ideologie distructivă. Istoria a demonstrat că extremismul devine periculos cu mult înainte de a se transforma în violență fizică, începând mereu cu scuze, cuvinte și disponibilitatea de a tolera idei inacceptabile. Contradicțiile discursului pro-american: Opoziția față de trupele SUA și interdicțiile externe În ciuda eforturilor intense ale lui George Simion de a se prezenta drept un politician pro-american și aliniat mișcării conservatoare MAGA, autorii subliniază că multe dintre pozițiile sale sugerează exact contrariul. Retorica sa a reflectat frecvent narațiuni favorabile Kremlinului, scriu autorii, evitând o condamnare clară a agresiunii ruse împotriva Ucrainei și a crimelor împotriva civililor. Mai mult, Simion s-a poziționat împotriva măsurilor care ar fi permis autorităților române să intercepteze dronele rusești ce încălcau spațiul aerian național. La aceste elemente, Jerusalem Post adaugă interdicțiile de intrare pe care George Simion le are în Republica Moldova și Ucraina. Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a acuzat public faptul că liderul AUR ar servi interesele Rusiei, un fapt care pune sub semnul întrebării eticheta de „pro-american” pe care politicianul și-o arogă, conform autorilor. Umbra lui Călin Georgescu și normalizarea discursului extremist Dincolo de politica externă, îngrijorările internaționale, prin prisma articolului din Jerusalem Post, vizează tolerarea sau chiar promovarea în interiorul AUR a unor persoane care au elogiat figuri legate de trecutul fascist și antisemit al României. Analiza menționează cazul senatorului Sorin Lavric, lider de rang înalt în partid, criticat pentru retorica sa considerată revizionistă, pentru elogiile aduse unor figuri ale Mișcării Legionare și pentru atacurile la adresa lui Elie Wiesel. Autorii analizei cred că cel mai îngrijorător aspect este sprijinul constant și neîngrădit pe care George Simion i-l oferă lui Călin Georgescu. Deși Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii români pentru promovarea ideologiei fasciste și constituirea unei organizații antisemite, Simion l-a apărat public. Oportunism politic: Atacurile la adresa lui Donald Trump, șterse din discurs Analiza vorbește și despre discrepanțe majore în discursul extern al lui Călin Georgescu. Deși recent a încercat să se profileze drept un aliat al lui Donald Trump și al lui JD Vance, autorii spun că declarațiile sale din vara anului 2024 arătau cu totul altceva. La acea vreme, Georgescu a catalogat tentativa de asasinare a lui Donald Trump drept o „lovitură de PR de la Hollywood”, a susținut că liderul american este slăbit politic și s-a referit la actualul vicepreședinte american, JD Vance, drept „un virus” în politica mondială. Această schimbare radicală de discurs este văzută de autorii analizei drept o dovadă clară de oportunism politic, nicidecum o aliniere ideologică autentică.
Călin Georgescu răbufnește pe tema crizei din energie
Călin Georgescu, candidatul suveranist care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, a lansat un atac dur la adresa modului în care autoritățile gestionează resursele de apă și energie ale României, numind situația o „acțiune anti-românească”. În paralel, vizitele sale recente la lăcașurile de cult au fost aspru criticate de ministrul Dragoș Pîslaru, care l-a acuzat de ipocrizie și l-a comparat cu președintele Nicușor Dan. Prezent la Mănăstirea Brâncoveni, Călin Georgescu a susținut un discurs în care a subliniat că România este o țară binecuvântată cu resurse naturale uriașe, dar care suferă din cauza deciziilor luate de conducători contrar intereselor naționale. „Deci nu știu ce voi face, dar știu sigur ce nu voi face. Nu voi fura și nu voi trăda. O țară care își asigură hrana, își protejează apa și își produce energie nu va fi niciodată îngenuncheată de nimeni. Proiectul apă, hrană, energie nu a fost o pomană electorală, ci a fost arhitectura libertății poporului român”, a declarat Georgescu. Fostul candidat prezidențial a criticat dur managementul apelor și politicile de taxare din sectorul energetic: „Dumnezeu ne-a binecuvântat și a dat acestei țări 35% din bazinul Dunării, 20% din bazinul hidrografic al Europei și peste 60% din resursele de ape minerale ale Europei. Nu seceta ne lasă fără apă. Înecăm țara când plouă, vărsăm surplusul în mare și apoi declarăm criză suprataxând poporul român. Asta nu mai este nici incompetență și nici hoție, este acțiune anti-românească. Dunărea trebuie abordată pe ansamblu, nu pe segmente”. Dragoș Pîslaru critică vizele lui Călin Georgescu la Mănăstiri Ministrul Dragoş Pîslaru a comentat despre vizitele facute la manastirii de liderii politici în cadrul unei intervenții la postul B1 TV. Dragoș Pîslaru a făcut o distincție tranșantă între modul în care se raportează la credință Călin Georgescu și președintele Nicușor Dan. „Diferența fundamentală între cei doi este că președintele țării chiar este creștin ortodox. Una este să fii practicant și să te duci la mănăstire pentru că faci asta de mult timp. Alta este să ai idei despre energie și spiritualitate și să păcălești credincioșii adevărați”, a explicat ministrul. Potrivit lui Pîslaru, Călin Georgescu ar promova, de fapt, o filieră spirituală diferită de ortodoxia tradițională, bazată pe referiri la concepte de „energie” și pe un „folclor legendar” pe care le consideră străine de dogma creștină. În concluzie, ministrul a catalogat gesturile lui Georgescu drept „fățărnicie”, afirmând că acestea reprezintă „o chestiune de ipocrizie majoră” și „strict o chestiune în căutare de voturi”, în timp ce atitudinea președintelui Nicușor Dan față de religie este una autentică și personală.
Recomandări de vacanță din partea Liei Olguța Vasilescu pentru turismul de aventură. Ce destinații oferăOltenia
Lia Olguța Vasilescu recomandă iubitorilor de turism de aventură o zonă din Mehedinți cu formațiuni carstice spectaculoase și obiective naturale mai puțin obișnuite. Pe lista primarului PSD al Craiovei se află Peștera Topolnița și comuna Ponoarele, unde turiștii pot descoperi Podul lui Dumnezeu, Lacul Fantomă și Pădurea de lilieci. Loading … „Dacă practici turismul de aventură, Peștera Topolnița, din Mehedinți, este locul perfect! Nu rata nici comuna Ponoarele unde sunt Podul lui Dumnezeu, singurul pod natural deschis circulației rutiere, Lacul Fantomă sau Pădurea liliecilor. Visit Oltenia!”, scrie edilul Craiovei pe Facebook. Ce este Podul lui Dumnezeu din zona Ponoarele În nordul județului Mehedinți, zona Ponoarele concentrează mai multe obiective naturale într-un areal restrâns. Podul lui Dumnezeu este o arcadă de calcar formată prin prăbușirea tavanului unei peșteri și reprezintă un pasaj natural pe care se desfășoară încă trafic rutier. Complexul carstic include și Peștera Ponoare, câmpuri de lapiezuri și lacurile Zătonul Mare și Mic. Rezervația de liliac de la Ponoare, spectaculoasă primăvara Pentru cei interesați de speologie și aventură, Peștera Topolnița este una dintre principalele atracții ale zonei. Peștera face parte dintr-un sistem carstic spectaculos, iar accesul este unul special: surse turistice locale precizează că vizitarea se face organizat și cu echipament adecvat. În apropiere se află și rezervația de liliac de la Ponoare, o zonă de aproximativ 20 de hectare, cunoscută pentru înflorirea spectaculoasă din primăvară. Destinații spectaculoase în Oltenia De la Dunăre și Cazanele Porților de Fier până la peisajele montane din Gorj și Vâlcea, Oltenia are o ofertă care poate susține mai multe tipuri de turism: aventură și speologie, drumeții, turism cultural și religios, dar și turism balnear. Regiunea are mii de monumente istorice și un patrimoniu natural bogat, însă autoritățile și studiile regionale indică de ani buni aceeași problemă: resursele sunt numeroase, dar încă insuficient valorificate turistic. Regiunea combină Munții Vâlcan, Parâng și Căpățânii, defileuri, peșteri, chei și cascade cu zona Dunării și peisajele din Porțile de Fier. În Gorj și Vâlcea, turismul montan poate fi completat de patrimoniul cultural — de la ansamblul Brâncuși de la Târgu Jiu și mănăstirile istorice până la arhitectura tradițională — iar Vâlcea adaugă un important segment balnear, cu stațiuni precum Călimănești-Căciulata, Băile Olănești și Băile Govora.
Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane
În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.
Oana Gherghiu, ultimatum pentru 650 de primării
Oana Gheorghiu a avertizat, printr-un mesaj public, că 650 de primării riscă să nu mai primească la bugetele locale, atât din cotele defalcate din impozitul pe venit, cât și din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Asta s-ar putea întâmpla pentru că cele 650 de primării nu sunt încă înrolate în sistemul național de plăți online Ghișeul.ro, deși termenul-limită impus de lege expiră în doar 10 zile, mai exact pe 25 august. Primăriile care nu se înrolează în ghiseul.ro riscă să nu mai primească bani de la stat Conform legislației în vigoare, toate primăriile din România au obligația de a se integra în platforma Ghișeul.ro, pentru a le oferi cetățenilor posibilitatea de a-și achita online taxele și impozitele. Nerespectarea termenului de 25 august vine la pachet cu sancțiuni drastice, care vor afecta direct funcționarea unităților administrativ-teritoriale. Oana Gheorghiu a scris pe pagina sa de Facebook că primăriile care ignoră această obligație riscă sistarea alimentării bugetelor locale de la centru. Concret, măsura implică blocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum și tăierea sumelor defalcate din anumite venituri ale bugetului de stat. „Un stat modern nu se poate construi fără digitalizare” În încheierea mesajului său, Oana Gheorghiu a criticat lipsa de reacție a edililor, subliniind importanța transformării digitale pentru dezvoltarea administrației și respectul față de contribuabili: „Un stat modern nu se poate construi fără capabilități elementare de digitalizare în beneficiul cetățenilor săi”, a pus Oana Gheorghiu. Edilii mai au la dispoziție doar 10 zile pentru a finaliza procedurile tehnice și a evita astfel tăierea fondurilor guvernamentale.
Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025. Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.
Proiectul Bala 2, deblocat din cauza secetei
Scăderea alarmantă a nivelului Dunării determină Guvernul să accelereze un proiect strategic pentru asigurarea debitului necesar răcirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Premierul demis Ilie Bolojan a semnat constituirea Comitetului Interministerial Bala 2, care trebuie să analizeze rapid soluțiile tehnice pentru creșterea debitului Dunării Vechi spre Cernavodă. Guvernul și specialiștii lucrează pentru deblocarea proiectului Bala 2 Loading … Reprezentanți ai instituțiilor publice și specialiști au analizat, vineri, la prima întâlnire de lucru a Comitetului Interministerial Bala 2, situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării și modul în care pot fi promovate soluții tehnice necesare asigurării debitului de apă pentru răcirea reactoarelor nucleare de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Decizia privind constituirea Comitetului Interministerial pentru identificarea soluțiilor optime în vederea asigurării alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale Centralei de la Cernavodă, a fost semnată astăzi de premierul demis Ilie Bolojan. Comitetul va lucra într-un ritm accelerat astfel încât, până la sfârșitul lunii august, specialiștii să analizeze încă o dată studiul de fezabilitate al proiectul Bala 2, care are în vedere amenajarea căilor navigabile pe Dunăre, în zona punctului Bala. Realizarea proiectului va avea ca rezultat, implicit, creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă și asigurarea nivelului necesar funcționării unităților 1 și 2 de la Cernavodă, precum și a unităților 3 și 4 atunci când acestea vor funcționa. Proiectul Bala 2, accelerat La nivelul acestui grup de lucru vor fi făcute analize care să arate dacă datele pe care s-a bazat elaborarea proiectului Bala 2 sunt de actualitate, dacă rezultatele implementării sunt cele estimate inițial sau este nevoie de adaptarea și completarea soluțiilor tehnice. În acest sens, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, președintele Comitetului, a solicitat ca până luni, 17 august, instituțiile să transmită Comitetului datele tehnice necesare specialiștilor pentru a analiza proiectul având în vedere situația la zi, proiecția pesimistă de debit, în contextul accentuării efectelor schimbărilor climatice, modificările care au apărut în albia fluviului și alte elemente tehnice rezultate din măsurătorile din teritoriu. De asemenea, analiza va avea în vedere corelarea proiectului cu alte proiecte de investiții care au ca scop creșterea debitului Dunării în în zona Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a mulțumit specialiștilor pentru mobilizarea în jurul deblocării acestui proiect strategic și a subliniat că investiția va fi demarată cât mai repede și va fi finanțată de la bugetul de stat. „În condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, actualizăm indicatorii tehnico-economici și demarăm proiectul cât mai repede posibil prin Administrația Dunărea de Jos Galați și prin Ministerul Transporturilor”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului Bala 2 au fost aprobați de Guvern în anul 2024, proiectul are Aviz pentru mediu, însă nu a avansat în această perioadă. Având în vedere situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării, specialiștii au apreciat că, pe termen scurt, este absolut necesară continuarea lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche spre Cernavodă. Pentru a susține aceste lucrări, șeful Cancelariei Prim-Ministrului a solicitat inventarierea tuturor echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot realiza lucrări de dragaj pe Dunăre. Colaborarea reprezentanților instituțiilor cu specialiștii la nivelul Comitetului interministerial va continua. Următoarea ședință va avea loc miercuri, 19 august, termen până la care fiecare instituție va furniza noile date legate de nivelul hidrologic, batimetrii, date hidromorfologice actualizate pentru ca experții Comitetului să aibă datele necesare pentru o imagine de ansamblu. Comitetul este coordonat de Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-Ministrului și reunește reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor, Mediului, Administrației Naționale Apele Române, Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos”, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Universitatea Tehnică de Construcții București. La lucrările comitetului pot fi invitați și alți specialiști în domeniu.
Rovinari intră în producție după oprirea Cernavodă
Premierul demis Ilie Bolojan spune că deficitul de energie electrică produs după deconectarea centralei nucleare de la Cernavodă va fi suplimentat din mai multe surse, inclusiv din importuri. De asemenea, jumătate din producţia de aproximativ 600 de megawaţi a reactorului 2 al centralei va fi fi suplinită prin punerea în funcţiune a unui grup aflat în rezervă la Rovinari. Bolojan spune că datele aflate la dispiziţia autorităţilor în ceea ce priveşte alimentarea cu energie arată că „sistemul nu are probleme de funcţionare”. Loading … „Cei 600 MW pe care îi pierdem din comopnenta de producţie urmează să fie înlocuiţi şi împreună cu Dispeceratul Energetic Naţional am luat măsuri pentru a asigura funcţionarea normală, în condiţii de criză, a sistemului energetic, acest deficit suplimentar urmînd că fie acoperit din componenta de fotovoltaic şi eolian, din intrarea în producţie, începând de săptămâna viitoare, a grupului în rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri şi din uzinarea suplimentară de către hidrocetralele din România gestionate de către Hidroelectrica. Din toate datele pe care le avem, sistemul nu are probleme de funcţionare”, a transmis acesta, după ședința de Guvern. Bolojan le mulțumește românilor care au redus consumul de energie El a mulţumit tuturor celor care au participat la eforturile legate de gestionarea crizei energetice, inclsiv românilor care au luat măsuri pentru reducerea consumului în perioadele critice. „Le mulțumesc tuturor celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară, tuturor celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantități importante de energie în orele în care consumul este mai mare în domeniul energetic. În afară de a răspunde la crize, ceea ce facem în această perioadă, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă. Și ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei”, a afirmat Bolojan.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei avertizează asupra majorării facturilor din toamnă, în contextul închiderii centralei de la Cernavodă
Secretarul de stat din ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat joi seară la Antena 3 CNN că, în contextul stării de urgență energetice, România depinde de importuri, la prețuri ridicate. Acesta avertizat că prelungirea situației actuale pe piața regională ar putea genera o majorare a facturilor românilor la energie cu 10-15% la renegocierea contractelor, în toamnă. „Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocia contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, aprecizat acesta. Loading … România depinde de importuri la tarife mari Pe fondul stării de urgență energetice, după oprirea și celui de-al doilea reactor al centralei de la Cernavodă, Bușoi a afirmat că, într-adevăr, România depinde de importuri la prețuri semnificativ mai mari. „Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri (…). La niște prețuri sensibil mai mari”, a declarat Bușoi, la Antena 3 CNN. Potrivit secretarului de stat din Ministerul Energiei, prelungirea crizei energetice mai mult de două săptămâni va avea un impact asupra renegocierii contractelor de energie electrică. Bușoi a subliniat că o astfel de estimare depinde și de evoluția prețurilor de pe piețele regionale. „Dacă această închidere va fi în vigoare 10 zile, două săptămâni, cred că efectul pe prețurile consumatorilor la renegocierea contractelor, așa cum s-a spus mai devreme în materialul informativ, va fi unul marginal, nesemnificativ”, a explicat secretarul de stat”, a afirmat Bușoi. Primele efecte ale opririi centralei de la Cernavodă Centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprit joi 13 august la ora 7 dimineața. La doar câteva minute după închiderea celui de-al doilea reactor, România a început să resimtă din plin efectele: pentru prima dată, țara noastră a importat energie la orele prânzului. Când vor fi repornite reactoarele de la Cernavodă Nimeni nu poate spune când anume va fi repusă în funcţiune centrala nucleară. Prognozele hidrologilor indică scăderi constante ale nivelului apelor Dunării, pentru următoarele zile, iar la nivel european urmează două săptămâni de „foc”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Buşoi. sursa video: Antena 3 CNN