De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen /Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei
În octombrie, Comisia Europeană condusă de preşedinta Ursula von der Leyen își va apăra, din nou, poziția în fața Parlamentului European. Șefa Comisiei se confruntă cu două moțiuni de cenzură, după ce demersul inițiat de europarlamentarul român Gheorghe Piperea a căzut în Legislativul de la Bruxelles. Două grupuri politice, „Patrioţi pentru Europa” şi grupul Stângii, au depus moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, imediat după ce Ursula von der Leyen a rostit discursul anual privind starea UE. Potrivit regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moţiune de cenzură are nevoie de sprijinul a cel puţin o zecime dintre cei 719 membri ai legislativului UE pentru a putea fi dezbătută și ulterior supusă votului în plen. Referitor la votul care va avea loc în luna octombrie, pe marginea celor două moțiuni, Gândul a stat de vorbă cu câțiva europarlamentari români despre starea de spirit din Parlamentul European cât și despre șansele de reușită ale celor două moțiuni. Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu moțiunea depusă de stânga radicală este „periculoasă pentru soarta actualei comisii”. „Stânga radicală și extrema dreaptă au depus fiecare câte o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cea depusă de extrema dreaptă nu are nicio șansă să treacă deoarece este neserioasă, fără argumente și populistă. Moțiunea stângii radicale ridică însă subiecte de interes pentru mulți eurodeputați și poate fi periculoasă pentru soarta actualei comisii. În cazul României, subiectul legat de impactul tratatului semnat cu statele din Mercosur asupra fermierilor reprezintă o temă de interes, la fel ca și lipsa de transparență în luarea deciziilor. Negrescu se așteaptă la consultări între eurodeputații români pentru o decizie în interesul României. Voi insista ca președinta von der Leyen să vină cu garanții serioase pentru țara noastră pe subiecte precum salvarea fondurilor de coeziune și creșterea subvențiilor pentru fermieri în viitorul buget european, modificarea PNRR, problema deficitului și amenințarea tăierii banilor europeni dar și cu privire la crearea hubului european de securitate la Marea Neagră în România. Susțin nevoia de stabilitate și nu cred că trebuie să susținem forțele extremiste, dar în același timp este vorba de o negociere politică cu un politician de dreapta care are nevoie de social-democrații europeni și dispune de mijloace pentru a ajuta mai mult țara noastră”, spune europarlamentarul Victor Negrescu(PSD). Extremiștii anti-europeni vor folosi mai des instrumentul moțiunii Liberalul Siegfried Mureșan declară, ca și colegii săi, că moțiunile „vor eșua”, dar crede că acest demers va fi mai des folosit. „Extremiștii anti-europeni au descoperit acest instrument parlamentar și anticipez că îl vor folosi mai des decât în trecut. Aceste două moțiuni vor eșua, exact ca cea din vară. Trebuie să învățăm să continuam munca legislativă între Parlament, Consiliu și Comisie, în ciuda eventualelor moțiuni care vor apărea.” Adrian Axinia (AUR): „Soclul Ursulei von der Leyen se clatină” Din grupul celor care susțin moțiunile, Adrian Axinia (AUR) spune că „marele merit al moțiunii a fost să arătăm că se poate”. „Marele merit al moțiunii de cenzură inițiate de grupul europarlamentarilor AUR și susținută de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) a fost să arătăm că se poate. Soclul Ursulei von der Leyen se clatină. De unde până în iunie părea intangibilă, acum e în defensivă din toate direcțiile. Inclusiv cei care o susțin realizează că uzura este uriașă. Șansele unei moțiuni de cenzură sunt mici câtă vreme socialiștii stau în aceeași barcă cu popularii. Mai ales că e nevoie de două treimi. Dar aceste moțiuni au darul de a o obliga pe Ursula să negocieze, de a o scoate din postura dictatorială pr care și-o arogase. Inclusiv în interiorul Comisiei lucrurile sunt mult schimbate. Să nu uităm că acești comisari europeni sunt reprezentanții statelor membre, nu neapărat ai majorității parlamentare. De altfel, spre meritul ei, chiar și doamna Roxana Mînzatu a avut curajul să insiste pe creșterea unei alocări bugetare sporite către regiuni. Aceste moțiuni sunt utile și din perspectiva profilării exercițiului bugetar 2028 – 2034 al UE. Sunt șanse bune să vedem alocări mai mari pentru stimularea economiei. Din sens contrar, cred că e și o formă prin care se vor tempera anumite excese de tip Green Deal sau ReArm Europe. Repet: moțiunea noastră le-a reamintit tuturor europarlamentarilor că instituția aceasta poate conta și nu e doar o simplă anexă a Comisiei Europene. Asta apropo și de lamentările stupide ale unora de pe la PNL care susțineau că am făcut România de rușine. Iată că toți procedează ca noi acum.” „Blocaj maxim, dacă trec” Independentul Nicu Ștefănuță spune că, dacă moțiunile vor trece, „ar fi un blocaj maxim”. „Moțiunile sunt depuse de Extrema Stângă și Extrema Dreaptă și vor fi dezbătute în prima săptămână din octombrie, 6-9 octombrie. Se vor discuta separat. Unii, că de ce investim în apărare, de ce nu avem mai multe cheltuieli sociale, acordul cu SUA. Votul va fi probabil pe 9 octombrie. Anticipez să nu treacă niciuna. Să arate publicului că fac ceva și dau de pământ cu Ursula. Nu ar cădea doar Ursula ci ar cădea întreaga comisie. S-ar bloca întreaga activitate pentru că toate statele ar trebui să nominalizeze alți oameni. Să găsească persoana și undeva pe anul viitor să avem o altă Comisie. Ar fi un blocaj maxim.” „Von der Leyen a capitula în fața Americii” Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale. Acesta l-a numit o „capitulare”, simbol al unei Uniuni Europene „dezarmate şi discreditate”. Tot Bardella este acela care a cerut la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva Ursulei von der Leyen, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, pe care l-a descris drept o „trădare” a fermierilor și a mediului. De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de „complicitate” la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu. La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins cu o largă majoritate o moţiune de cenzură a extremei drepte,
Nicușor Dan admite încă un eșec, după tragedia copiilor de la spitalul din Iași: „Statul nu știe să facă spitale în termene rezonabile”
Nicușor Dan a vorbit la Euronews despre tragedia de la Spitalul de Pediatrie Sf. Maria din Iași, unde șapte copii, internați la ATI, au murit, după ce au contractat o bacterie periculoasă. „Spitale au început să se construiască, chiar aici la Tmișoara, „Spitalul de Arși” e la 80% dar nu în ritmul în care e nevoie. La nivel de intuiție, trebuie să recunoaștem că statul nu știe să facă spitale în termene rezonabile. Eu m-aș îndrepta care parteneriate publice private pentru construcție și administrație de spitale, întinse pe 25 de ani. Au avantajul că nu trebuie să te împrumuți de toți banii. Astfel că putem să construim mult mai repede și acolo unde spitalul e mult prea vechi să demolăm și să construim unul nou. Trebuie să facem un calcul de eficiență. Mult prea mult din sistemul sanitar se duc pe spitale și mult prea puțin pe medici de familie, policlinici, ambulatorii ale spitalelor”, a declarat Nicușor Dan. Recomandarea autorului: România se împrumută ca să cumpere cele mai ineficiente arme în războiul din Ucraina, tancuri. Anunțul a fost făcut, în urmă cu puțin timp, de Nicușor Dan Nicușor Dan vrea CANDIDAT unic la Primăria Capitalei: „Evident mi-ar plăcea să existe un candidat unic al coaliției” Nicușor Dan schimbă termenul vizitei din SUA. Nu mai e la începutul anului, acum e în “primul trimestru”
Nicușor Dan, solidar cu măsurile de austeritate ale lui Bolojan. Ajută bugetul țării cu 17,5 milioane lei
Înaintea adoptării proiectului de rectificare bugetară, președintele țării, Nicușor Dan, anunță că returnează suma de 17,5 milioane de lei din creditele bugetare destinate Administrației Prezidențiale. Din „solidaritate cu cetățenii”, transmite Palatul Cotroceni. Administrația Prezidențială spune că a transmis oficial Ministerului Finanțelor decizia de a returna 17.500.000 lei din creditele bugetare alocate inițial în anul 2025, în cursul lunii septembrie. „În contextul măsurilor de responsabilizare fiscală asumate de Guvernul României și al nevoii generale de reducere a cheltuielilor bugetare, Administrația Prezidențială își onorează angajamentul anunțat în luna iulie de Președintele României, Nicușor Dan. În cursul lunii septembrie, cu ocazia rectificării bugetare, Administrația Prezidențială a transmis oficial Ministerului Finanțelor decizia de a returna 17.500.000 lei din creditele bugetare alocate inițial în anul 2025. Această reducere semnificativă reflectă angajamentul Președintelui față de un stat mai suplu, mai eficient și solidar cu cetățenii. Deși obiectivul inițial era o reducere de 20 de milioane de lei, suma de 17,5 milioane de lei reprezintă un efort real, rezultat al unei analize riguroase a cheltuielilor instituției”, transmite Administrația Prezidențială. Nicușor Dan: Știu că pentru mulți români vremurile sunt grele „Nu vorbim doar despre simboluri. Vorbim despre decizii administrative responsabile, despre gesturi concrete care contează atunci când vine vorba de banul public. Este o contribuție reală la echilibrul bugetar și un semnal de solidaritate cu toți cetățenii României”, spune președintele Nicușor Dan. „În luna iulie am spus că Administrația Prezidențială va contribui la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice. La rectificarea bugetară publicată ieri, am transmis Guvernului că Administrația Prezidențială returnează 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru anul 2025. Asta înseamnă aproximativ 17% din creditele bugetare, o reducere serioasă, rezultat al unei analize atente a cheltuielilor instituției”, continuă șeful stautului. Nicușor Dan adaugă că „știe că pentru mulți români vremurile sunt grele” și crede că statul trebuie să dea primul exemplu de responsabilitate”. „E normal ca și Administrația Prezidențială să participe la acest efort colectiv. Nu putem cere eforturi de la oameni fără ca statul să fie primul care le face. Nu e un gest politic, e o chestiune de bun-simț. Mergem înainte cu un angajament ferm pentru un stat mai suplu, mai eficient și mai aproape de oameni”. Administrația Prezidențială își va continua evaluarea internă a costurilor, în vederea menținerii unui standard înalt de eficiență administrativă, fără a afecta funcționarea instituției sau angajamentele internaționale ale României, mai arată sursa citată. Foto: Facebook + Shutterstock
Un ucrainean suspectat de implicare în sabotarea Nord Stream, reținut în Polonia
Autoritățile din Polonia au reținut un cetățean ucrainean suspectat de implicare în sabotajul gazoductului Nord Stream. Bărbatul ar fi fost căutat în baza unui mandat european de arestare emis de o instanță germană. Un purtător de cuvânt al biroului Procurorului districtual din Varșovia a confirmat reținerea unui suspect, conform Bloomberg. Volodimir Z., un scafandru ucrainean căutat de autoritățile din Germania pentru presupusa sa implicare în exploziile Nord Stream, a fost reținut în Polonia, au declarat marți procurorii și avocatul său. Fără a spune de unde a obținut informațiile, postul de radio RMF FM a anunțat că procedurile de extrădare vor începe în curând, decizia finală în acest caz ținând de instanța poloneză. Conductele Nord Stream, sabotate la câteva luni după invadarea Ucrainei de către Rusia Ucraineanul, care este instructor de scufundări, este suspectat că face parte dintr-un grup care a folosit explozibili pentru a arunca în aer conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în septembrie 2022, la câteva luni după invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Nord Stream 1 și Nord Stream 2, controlate de Gazprom, transportau gaz natural din Rusia în Germania. Exploziile au întrerupt în mare măsură aprovizionarea Europei cu gaz din Rusia, marcând o escaladare majoră a conflictului din Ucraina. Exploziile au fost descrise atât de Moscova, cât și de Occident ca un act de sabotaj. Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru explozii, iar Ucraina a negat orice implicare. Șase cetățeni ucraineni suspectați de implicare, identificați de autoritățile germane Autoritățile germane au identificat șase cetățeni ucraineni suspectați că au comis atacurile asupra gazoductului Nord Stream și există indicii privind implicarea unor entități ale statului ucrainean. Principalul suspect, Serhiy K., a fost arestat în august de agenți ai poliției italiene în orașul Rimini. În urmă cu un an, Suedia a renunțat la o anchetă în acest caz, spunând că nu are jurisdicție, având în vedere că nimic nu indică faptul că atacul ar fi implicat Suedia sau cetățenii săi. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: O instanță din Italia a decis extrădarea în Germania a unuia dintre autorii atacului asupra Nord Stream /Avocatul vrea să facă apel
Polonia vrea să majoreze impozitul plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a finanța cheltuielile pentru apărare
Guvernul polonez a aprobat un plan de creștere a impozitului plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a compensa sporirea fondurilor alocate pentru apărare. Ministerul de Finanțe intenționează să strângă astfel 3,1 miliarde de dolari în următorii doi ani, în încercarea de a consolida bugetul pe fondul cheltuielilor record de apărare ca reacție la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină, conform Bloomberg. Conform bugetului pentru anul viitor, 4,8% din întregul Produs Intern Brut al Poloniei va fi alocat apărării. Polonia este în fruntea grupului de state NATO care au promis că vor crește cheltuielile pentru securitate la 5% până în 2035. Pentru a plăti acest lucru, a spus prim-ministrul Donald Tusk, sectorul bancar va înregistra o creștere a impozitului la 30% anul viitor, care se va reduce la 26% în 2027 și la 23% în 2028. „Este mai bine să impozităm băncile decât gospodăriile, mai ales că băncile sunt într-o poziție financiară foarte bună”, a declarat premierul Donald Tusk marți, înainte ca cabinetul să semneze propunerea. În prezent, industria bancară plătește 19%, ca alte companii. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale Proiectul de lege urmează să fie trimis în Parlament. Anunțând planul, Tusk a spus că dacă Polonia „va fi un stat care are grijă de cei mai slabi, care garantează salarii mai mari, un stat care trebuie să fie sigur – iar acest lucru necesită investiții gigantice în armata noastră – înseamnă pur și simplu că avem nevoie de mai mulți bani”. Proiectul de lege va trebui, de asemenea, să fie semnat de președintele Karol Nawrocki, un oponent politic al Guvernului, care a spus în mod repetat că nu va crește impozitele. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale, care au semnalat riscul că ar putea declanșa o reducere a capacității de creditare și un impact negativ asupra costului serviciilor bancare. Guvernul, care luna trecută a revizuit deficitul fiscal din acest an la 6,9% din PIB și a stabilit o țintă de deficit de 6,5% pentru 2026, a mai anunțat că datoria publică va depăși un prag cheie în 2028, care va declanșa măsuri de austeritate. Potrivit Ministerului de Finanțe, datoria publică a Poloniei va ajunge la 48,9% din PIB în 2025 și va atinge un maxim de 59,5% în 2029. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Kremlinul susține că Ucraina ar orchestra o acțiune provocatoare în Polonia, pentru a atrage statele NATO din Europa în război cu Rusia
Ministrul Pîslaru se laudă că le-a pus pe card 125 de lei românilor nevoiași: Am promis, am livrat / Românii l-au taxat în comentarii
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, marți, încărcarea cardurilor sociale pentru cei peste un milion de beneficiari ai programului Sprijin pentru România. Într-o postare cu iz electoral, ministrul a ținut să mulțumească întregului minister pentru efortul depus. Nicăieri în toată postarea kilometrică nu a spus nimic despre cuantumul ajutorului care a fost livrat acum pe carduri – 125 de lei. „Am promis, am livrat – am încărcat cardurile sociale pentru cei peste un milion de beneficiari ai programului Sprijin pentru România din toată țara. Sunt bani pentru alimente și mese calde, meniți să-i ajute pe cei aflați în cea mai mare nevoie: pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani, cu indemnizație socială; copiii și adulții cu grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei; familiile și persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune”, a scris, marți, pe pagina sa de Facebook, Dragoș Pîslaru. Discurs de Oscar pe Facebook: „Le mulțumesc colegilor mei” Fără să sufle o vorbă despre valoarea ajutorului, ministrul a continuat să-și laude performanța pentru care a ținut să mulțumească tuturor celor „fără de care acest sprijin nu ar fi fost posibil anul acesta.” Dragoș Pîslaru a enumerat 26 de nume, angajați ai ministerului, cărora „dorește să le recunoască meritele.” „Nu e cam lungă lista aia pentru 125 de lei?” Printre comentarii, s-au strecurat și români care i-au amintit ministrului că a uitat să spună care este valoarea reală a ajutorului cu care ministrul se împăunează, alături de întreaga sa echipă. Ministrul a ținut să-i dea peste nas comentatorului, susținând că lista de mulțumiri ar fi trebuit să fie mai lungă, întrucât efortul bugetar a fost uriaș. Chiar și pentru 125 de lei de persoană. A doua tranșă, până la sfârșitul anului Suma de 125 de lei reprezintă prima tranșă din ajutorul „Sprijin pentru România”. Dragoș Pîslaru și-a luat angajamentul că va achita a doua tranșă până la sfârșitul anului. Așteptăm cu interes postarea în care ministrul se laudă și pentru a doua tranșă de 125 de lei. Ministrul recunoaște că suma e modică: „La anul schimbăm abordarea” „Aceste sume modice de bani nu rezolvă problema fundamentală din țara noastră: avem mult prea mulți oameni aflați într-o situație extrem de dificilă din punct de vedere material. De aceea, așa cum am comunicat deja, de anul viitor schimbăm abordarea la nivel guvernamental: vom oferi servicii comunitare integrate — asistență socială, educație, sănătate, consiliere, locuri de muncă. (…) Este un pas important spre o Românie în care oamenii vulnerabili nu se vor mai simți abandonați sau amăgiți, ci sprijiniți cu adevărat pentru a trăi o viață demnă și independentă.” RECOMANDAREA AUTORULUI: În sfârșit, o măsură anti-sărăcie a Guvernului Bolojan. Persoanele defavorizate vor primi 0,68 de lei pe zi. Banii se vor da în două tranșe Peste un milion de români vor beneficia de tichete sociale. Categoriile eligibile pentru ajutoarele de stat
Comisia Europeană propune o ajustare a propriilor reguli pentru a ocoli opoziția Ungariei la aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Uniunea Europeană se pregătește să inițieze activitățile tehnice pentru a permite aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, în ciuda opoziției Ungariei, care blochează avansarea negocierilor, potrivit unor oficiali informați despre proces. Ucraina a solicitat aderarea la UE în 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă, iar Republica Moldova i-a urmat exemplul la puțin timp după aceea. Ambele țări au început oficial negocierile de aderare la UE anul trecut, dar de atunci Ungaria se opune următorilor pași: o decizie unanimă ale celor 27 de membri ai blocului comunitar de a deschide oficial așa-numitele „capitole” de negociere, pentru a alinia legislația celor două națiuni la regulile UE în domenii variind de la energie la concurență și statul de drept. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea de la Copenhaga Comisia Europeană propune o ajustare a propriile reguli, pentru a ocoli veto-ul premierului ungar Viktor Orban, și inițierea activităților tehnice în mai multe „clustere”, chiar și în absența unei decizii oficiale de a deschide discuții în aceste domenii, au spus oficialii, conform Financial Times. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea lor de miercuri de la Copenhaga, înainte ca alți lideri din state vecine cu UE, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, să li se alăture joi. Taras Kachka, vicepremierul ucrainean pentru Integrare Europeană, a declarat că Ucraina speră să convingă Budapesta să permită continuarea negocierilor, având în vedere că decizia finală de a lăsa o țară să adere la UE necesită în continuare unanimitate și este o „problemă politică profundă”. „Dar între timp avem – și apreciem cu adevărat că avem – o ofertă din partea instituțiilor UE și a altor state membre pentru a merge cu activități tehnice pe clustere”, a declarat Kachka. Acest lucru ar permite Ucrainei și Republicii Moldova să avanseze cu reformele, alinierea reglementărilor și pregătirea instituțională. Odată ce Ungaria ar fi dispusă să nu se mai opună, formalitățile ar putea fi accelerate. „În teorie, ai putea deschide și închide un cluster în aceeași zi”, a spus unul dintre oficiali. Absența progresului, o sursă de frustrări Planul nu este lipsit de riscuri – ar putea face mai dificilă motivarea Ucrainei și a Republicii Moldova să întreprindă reforme politice, uneori dureroase, fără o recunoaștere publică a eforturilor lor. Dar alternativa, ca reformele să se oprească cu totul, riscă să fie mai rea, au spus oficialii. „Oficialii de la Kiev ne spun că chiar și militarii din prima linie sunt conștienți de lipsa progresului tehnic la Bruxelles”, a declarat un diplomat UE implicat în discuții. „Trebuie să găsim o modalitate de a face progrese cumva… crește nivelul de frustrare nu doar față de maghiari, ci de noi toți.” Kachka a spus că urmarea unei piste tehnică nu este ideal și reprezintă „o problemă pentru toată lumea”. El a spus că totuși este important să se continue „fără întreruperi, deoarece întreruperile negocierilor de aderare vor duce, să zicem, la dezasamblarea reformelor”. Kachka a spus că speră să convingă Ungaria să-și „calibreze” poziția din „respect”, dar a recunoscut că este „într-adevăr mai optimist decât mulți oameni”. Un înalt oficial din Republica Moldova a declarat pentru Financial Times că se află în discuții cu Comisia și susține în general avansarea activităților tehnice în absența unei decizii oficiale de a deschide și închide capitole. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO și UE intensifică acțiunile de contracarare a amenințărilor RUSIEI /Ucraina este „prima linie de apărare” a Europei
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în eclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Coaliția a decis luni cum se împart banii la rectificarea bugetară. Cine sunt marii câștigători?/ Subvenția partidelor politice ar putea scădea cu 10%
UPDATE 11.46: Ședința coaliției s-a încheiat după aproape două ore de discuții pe tema rectificării bugetare. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului, proiectul va fi pus luni în transparență și, „în funcție de avizare, va fi adoptat de Guvern miercuri sau joi”, a anunțat Ioana Dogioiu. Știrea inițială Liderii coaliției de guvernare se reunesc luni dimineață, de la ora 10.00, într-o nouă ședință dedicată rectificării bugetare, au declarat surse politice pentru Gândul. Proiectul trebuia publicat în transparență încă de vineri, însă negocierile nu s-au încheiat, urmând să stabilească ce ministere primesc bani în plus și în ce cuantum. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, Guvernul va împărți 22,8 miliarde de lei, cu un deficit bugetar estimat la 8,4%. Ministrul Finanțelor a dat asigurări că salariile, pensiile, alocațiile și plățile sociale sunt acoperite până la sfârșitul anului. Ce ministere primesc bani – SURSE Sănătate: +3,4 miliarde lei, pentru CNAS, medicamente compensate și concedii medicale. Transporturi: +2,1 miliarde lei, pentru investiții și facturi restante. Muncă: +2,5 miliarde lei, dintre care 1 miliard pentru facturile consumatorilor casnici. Dezvoltare: +2,5 miliarde lei. Energie: +1,2 miliarde lei pentru plata furnizorilor. Educație: aproape +900 milioane lei. Finanțe: +18,3 miliarde lei, din care 12,1 miliarde doar pentru dobânzi și 1,6 miliarde pentru Fondul de Rezervă Bugetară. Cine pierde la împărțirea banilor Nu toate ministerele și-au văzut cererile aprobate. Mediul a cerut 4 miliarde, dar primește doar 600 de milioane. Cultura a solicitat 375 de milioane și primește 6 milioane. Ministerul de Externe nu a primit nimic, deși a cerut 100 de milioane. În plus, de la Ministerul Fondurilor Europene se taie 3,2 miliarde de lei. În paralel, subvenția partidelor politice ar putea scădea cu 10%, potrivit informațiilor Gândul. Decizia finală va fi stabilită luni, după negocierile din coaliție. Sursa: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO