Noi restricții de circulație la Piața Unirii. De când intră în vigoare și ce rute alternative există/ Băluță: Lucrările s-ar putea încheia mai devreme
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat sâmbătă noi restricții de circulație în centrul Capitalei, care vor intra în vigoare de luni, pe durata următoarelor șase luni, pentru lucrările de refacere a Planșeului Unirii. Edilul a precizat că, datorită ritmului alert al constructorilor, există șanse ca proiectul să fie finalizat mai devreme decât estimările inițiale. „Lucrările, deși se anunțau extrem de complexe și cu risc semnificativ de întârziere, sunt atât de avansate încât trebuie să reconfigurăm calendarul de lucru. Dacă menținem acest ritm, putem finaliza punerea în siguranță a centrului Capitalei mai devreme decât a fost stabilit inițial”, a explicat Băluță într-o conferință de presă. Pentru siguranța participanților la trafic, edilul a prezentat noile rute alternative, care includ traversarea pe lângă magazinul Unirea, pe drum provizoriu spre Parlament, precum și pe lângă Patriarhie și Splaiul Independenței. Șoferii și pietonii sunt sfătuiți să respecte semnalizarea și indicațiile polițiștilor rutieri. „Rutele alternative sunt după cum urmează: dinspre Piaţa Alba Iulia, dreapta, prin faţa magazinului Unirea, apoi, stânga, pe drumul provizoriu spre Parlament. Dinspre Bulevardul Dimitrie Cantemir, înainte, prin faţa magazinului Unirea şi, stânga, pe drumul provizoriu spre Parlament. Dinspre Parlament, dreapta, pe lângă Patriarhie, către restaurantul Horoscop şi tot înainte pe Splaiul Independenţei sau pe Bulevardul Unirii către sectorul 3. În aceste condiţii, vom muta utilajele pe care le-am avut până acum în parc, în zona fântânilor şi vom continua în acelaşi ritm alert munca pe care o derulăm de aproape patru luni”, a precizat Băluţă. Lucrările au ajuns deja la etapa a treia din patru, iar constructorii au finalizat 161 din cei 254 de piloni forați necesari susținerii noului planșeu. Până acum, au fost folosite peste 6.500 de tone de armătură și 4.000 de metri cubi de beton. Restricțiile temporare vor începe luni, 6 octombrie, la ora 6:00, și vizează zona traversului adiacent Fântânii Centrale și bulevardul Unirii spre Piața Constituției. Foto/Video: Facebook/ Daniel Băluță
Uniunea Europeană se pregătește să restricționeze importurile de oțel pe piața europeană. Taxele vamale le vor reflecta pe cele ale SUA
Uniunea Europeană va restricționa importurile de oțel pe piața europeană, în contextul în care producătorii locali se luptă cu impactul supracapacității venite din Asia și al barierelor comerciale impuse de SUA și alți parteneri comerciali. La începutul săptămânii viitoare Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii, va propune un nou mecanism pe termen lung care va reduce cu aproape jumătate cotele existente ale blocului comunitar pentru oțel important. În plus, va majora taxele vamale – în prezent aflate la 25% – astfel încât să reflecte politica altor jurisdicții, cum ar fi SUA, care impun în prezent taxe vamale de 50% la importurile de oțel, conform Bloomberg. Anunțul a fost făcut miercuri de vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, în timpul unui eveniment cu ușile închise, potrivit unei persoane la curent cu remarcile reprezentantului Comisiei. Criză severă pentru industria siderurgică a UE în ultimii ani Industria siderurgică a Uniunii Europene se confruntă cu o criză severă în ultimii ani, în contextul importurilor ieftine de oțel din China și alte economii asiatice și barierele tarifare din țări precum SUA și Canada. Președintele american Donald Trump a întărit taxele vamale americane pe oțel și aluminiu la scurt timp după preluarea puterii în ianuarie, majorînd taxele la 50%. Bruxelles-ul face presiuni asupra Washingtonului pentru a discuta despre crearea unui sistem de cote pentru taxe vamale pentru a aborda împreună problema supracapacității. Sejourne a spus că Uniunea Europeană continuă să creadă într-o ordine internațională în care comerțul este posibil, dar „nu vom fi singurii care ne impunem principiile pe care alții nu le mai aplică”, potrivit unor persoane familiarizate cu remarcile sale. Anul trecut, China a produs peste 1.000 de milioane de tone de oțel, mai mult de jumătate din producția mondială. Țările europene sunt mult în urmă: Germania a produs 37 de milioane, Spania 12 și Franța mai puțin de 11, potrivit statisticilor organizației comerciale World Steel. În același timp, costurile pentru producătorii europeni de oțel au crescut din cauza creșterii prețurilor la energie, notează Le Figaro. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Subiectul presant al reuniunii UE de la Copenhaga, la care participă și Nicușor Dan/ De ce a fixat PUTIN ținta pe Marea Baltică
Pentru a evita sancțiunile americane, Gazprom acceptă vânzarea unui pachet de acțiuni la singura rafinărie din Serbia
Președintele sârb Aleksandar Vucici a declarat că proprietarii ruși ai NIS AD, principala companie petrolieră din Serbia, sunt pregătiți să vândă o participație la companie pentru a evita ca aceasta să fie sancționată de SUA. NIS deține singura rafinărie din Serbia, situată în Pancevo, la mică distanță spre est de Belgrad, iar Gazprom și divizia sa petrolieră dețin împreună aproximativ 56% din companie. Aflat la Copenhaga, Vucici le-a confirmat reporterilor joi că Gazprom PJSC ar putea vinde o participație de 11,3% în NIS și i-ar permite acesteia să înceapă să importe țiței din SUA. Propunerile sunt menite să răspundă preocupărilor ridicate de Biroul de Control al Activelor Străine din SUA (OFAC), notează Bloomberg. „Întrebarea este dacă americanii vor accepta acest lucru”, a spus Vucici. El a adăugat că, în timp ce Rusia ar putea căuta un compromis, poziția SUA reflectă probabil considerente politice mai largi. Sancțiunile americane împotriva rafinăriei, amânate de șase ori Sancțiunile americane care vizează rafinăria au fost amânate recent. Anunțate pentru prima dată în ianuarie de către Administrația Biden, sancțiunile nu au intrat în vigoare din cauza a șase amânări sub Administrația lui Donald Trump. În prezent, rafinăria NIS din Pancevo importă țiței prin conducta Janaf, prin Croația vecină – un stat membru al Uniunii Europene, spre deosebire de Serbia – și administratorii rafinăriei se tem de o întrerupere iminentă a aprovizionării dacă OFAC nu acordă o altă amânare sau nu elimină sancțiunile. Serbia s-a oferit să-i cumpere acțiunile deținute de ruși la NIS dar vrea să evite o preluare forțată. NIS, vândută către Gazprom în 2008, este un element vital pentru piața de combustibil a Serbiei și rămâne un contribuabil de top la bugetul țării. Un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe a declarat joi că negocierile comune cu SUA pe această temă sunt în curs de desfășurare, a relatat Interfax. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Nicușor Dan promite să nu se mai întâmple fenomenul noiembrie 2024 și dă coroniță Republicii Moldova, care a fost mult mai pregătită decât noi
„Dacă vom avea alegeri, fenomenul din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla”, promite Nicușor Dan. Cu toate acestea, mai avem lucruri de făcut, fix în zona unde s-au găsit „interferențele rușilor”, adică social media. „Evident, dacă vom avea alegeri un fenomen precum cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla. Dar, în general pe zona de comunicare publică, rețele sociale, mai avem lucruri de făcut”, a declarat Nicușor Dan, la o conferință de presă, după summitul de la Copenhaga. Președintele Dan a fost întrebat care este diferența între modurile în care au reacționat autoritățile din România și Moldova în cazul influențelor străine asupra alegerilor. În opinia sa, țara vecină a fost „mai pregătită”. „Moldova a fost mult mai bine pregătită pentru că s-a așteptat să vină ceea ce a venit spre deosebire de România care, inclusiv în 2024, a ajutat Republica Moldova, dar nu și-a închipuit că un atac de magnitudinea celui care a avut loc în România va avea loc. Asta este principala diferență”, a declarat Nicușor Dan. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Guvernul dă bani la Transporturi pentru continuarea mai multor proiecte de infrastructură rutieră și feroviară
În ședința de joi, Guvernul a aprobat sumele necesare continuării unor proiecte cheie pentru infrastructură. La propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii,Executivul dat undă verde continuării mai multor proiecte importante care pun România în mișcare. Ministrul Ciprian Șerban a anunțat, pe facebook, că vor fi acordate și despăgubiri suplimentare pentru lucrările la Autostrada de Centură București – Sector Sud, esențială pentru fluidizarea traficului din zona Capitalei. „Exproprieri pentru reabilitarea podurilor și tunelurilor feroviare din zona Galați, investiție care aduce mai multă siguranță pe calea ferată; Suplimentarea fondurilor pentru proiectul feroviar Frontieră – Curtici – Simeria, parte a Coridorului IV Pan-European, unde trenurile vor putea circula cu până la 160 km/h; Acordul România–Ungaria pentru conexiunea prin drumul expres Salonta – Békéscsaba, ce va facilita transportul de mărfuri și mobilitatea transfrontalieră; Aprobarea bugetelor pe 2025 pentru CNAIR și Aeroportul Internațional Timișoara, care includ investiții majore din fonduri europene și naționale”, a mai scris ministrul Transporturilor. Pe lângă bugetele aprobate pentru CNAIR și Aeroportul Timișoara, joi au fost aprobate și indemnizațiile reduse ale membrilor consiliilor de administrație. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ciprian Șerban, întâlnire cu ministrul Infrastructurii din Moldova: „A7 și A8 vor contribui la dezvoltarea economică a celor două state” Undă verde pentru un nou tronson al Autostrăzii Transilvania. Când vom putea circula direct până la frontiera cu Ungaria
Premierul Bolojan rămâne surd la problemele studenților din stradă: „ANOSR a cerut audiență cu speranța că de data aceasta va răspunde afirmativ”
În ciuda vremii, studenții din mai multe centre universitare din țară continuă protestele în Piața Victoriei și nu se vor opri până nu vor vedea măsuri concrete și schimbarea deciziilor luate de guvernanți anterior, prin care le sunt încălcate drepturile, spun reprezentanții Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România(ANOSR). ANOSR a mobiliat studenți din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Galați, Suceava, Alba Iulia, Sibiu și Baia Mare. Aceștia protestează împotriva măsurilor de austeritate impuse în educație în ultimul an: limitarea utilizării reducerii de 90% la transportul feroviar intern doar pe ruta domiciliu – centru universitar, reducerea fondului de burse cu peste 40%, eliminarea dreptului studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a putea beneficia de burse și limitarea acordării burselor doar pe perioada de desfășurare a activității didactice, toate aceste tăieri afectând negativ parcursul universitar al studenților. A fost solicitată din partea asociației și o audiență la premierul Ilie Bolojan, „cu speranța că de această dată va răspunde afirmativ invitației de a discuta despre problemele studenților afectați de măsurile O.U.G. 156/2024 și Legii nr. 141/2025”, mai spune cei de la ANOSR. Care sunt revendicările studenților ANOSR spune că solicitările rămân aceleași, considerând că sunt cele necesare pentru corectarea sistemului de învățământ superior: – revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni); – revenirea la acordarea burselor către studenți pe toată durata anului calendaristic (12 luni); – creșterea procentului din salariul minim net prin care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut; – reintroducerea posibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat; – diversificarea de către universități a formelor de sprijin pentru studenți, din venituri atrase de acestea, inclusiv prin proiecte instituționale; – creșterea contribuției din fonduri proprii a instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenților eligibili pentru burse sociale; – abrogarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 de la art. XXIX, alin. (1) care limitează dreptul studenților de a beneficia de facilitățile pentru transportul feroviar intern pe toate rutele. RECOMANDAREA AUTORULUI: Studenții ies în stradă luni împotriva măsurilor de AUSTERITATE din Educație. Mii de tineri și-au anunțat prezența la proteste Ministerul Educației și-a adus aminte să premieze excelența. PROIECT – Elevii de ZECE ai României ar putea fi recompensați cu bani / Care sunt sumele
Victor Negrescu: „Am inclus pe agenda P. E. o dezbatere despre încălcările repetate ale spațiului aerian al României de către dronele rusești”
Eurodeputatul Victor Negrescu(PSD) a reușit să atragă atenția Parlamentului European asupra României, cu privire la repetatele incursiuni ale dronelor rusești pe teritoriul nostru. Dezbaterea parlamentarilor europeni, pe această temă, urmează să aibă loc în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg de miercurea viitoare, iar rezoluția este prevăzută la vot joi, informează Negrescu, pe facebook. „Am reușit, cu sprijinul grupului social-democrat, să includ pe agenda Parlamentului European o dezbatere urmată de o rezoluție cu privire la încălcările repetate ale spațiului aerian al României și european de către dronele rusești. Este un succes important pentru România și pentru securitatea noastră, deoarece Parlamentul European va adopta o poziție fermă de sprijin pentru statele afectate, printr-un document oficial, care va cere: condamnarea acestor provocări de securitate, sprijin concret pentru România, Polonia, Danemarca și Estonia și solidaritate cu țările afectate, o cooperare mai strânsă UE–NATO pentru apărarea spațiului aerian, dezvoltarea capacităților europene de apărare împotriva dronelor și protecția infrastructurilor critice (Zidul Dronelor). Dezbaterea urmează să aibă loc în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg de miercurea viitoare, iar rezoluția este prevăzută la vot joi.” Social-democratul consideră că mesajul care transpare din această inițiativă este acela că „România nu este singură. Uniunea Europeană trebuie să protejeze suveranitatea statelor membre și siguranța cetățenilor săi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Oana Țoiu anunță că România va produce drone împreună cu Ucraina: „Flancul estic să fie mai bine protejat, în special în ceea ce privește apărarea aeriană” Moșteanu caută expertiză militară într-o țară mai mică decât Teleormanul și cu o armată de 1.200 de oameni, cea mai mică din NATO
Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini, ca represalii pentru inițiativele europenilor
Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini în cadrul unui nou mecanism de privatizare, ca represalii pentru orice inițiativă europeană de a confisca proprietăți rusești din străinătate, potrivit unei persoane apropiate Guvernului de la Kremlin. Președintele Vladimir Putin a semnat marți un ordin care permite vânzarea rapidă de active deținute de stat, în cadrul unei proceduri speciale. Decretul este menit să grăbească vânzarea de companii, atât rusești, cât și străine, a spus persoana familiarizată cu chestiunea, care a cerut să nu fie identificată, conform Bloomberg. În cazul în care Uniunea Europeană începe să pună sechestru pe activele rusești, Moscova ar putea răspunde cu măsuri simetrice, a spus persoana. Plan de a oferi Ucrainei împrumuturi folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei Sute de companii occidentale încă operează în Rusia, în domenii de la sectorul bancar la bunuri de larg consum. Decizia lui Putin vine în timp ce liderii UE reuniți în Danemarca sunt în favoarea unui plan de a oferi Ucrainei împrumuturi de 140 de miliarde de euro folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Decretul limitează evaluările înainte de vânzare la zece zile și accelerează înregistrarea de stat a proprietății, potrivit documentului publicat pe site-ul guvernului. Compania de stat Promsvyazbank PJSC a fost desemnată să se ocupe de astfel de tranzacții. Decretul lui Putin a subliniat că modificările sunt un răspuns la sancțiunile împotriva Rusiei. Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a numit planul UE o „confiscare ilegală a proprietății rusești, furt”. Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale Putin a avertizat că ordinea financiară globală ar fi subminată dacă Occidentul ar decide să confiște rezervele de stat ale Rusiei din străinătate, care au fost blocate ca răspuns la invadarea Ucrainei în 2022. Până acum, Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale. În schimb, a acționat pentru a lua unele companii în administrare temporară, înainte de a aranja vânzări către unii cumpărători preferați, cu discounturi mari. Noul decret ar putea fi folosit și pentru a vinde active deținute anterior de investitorii ruși. Kremlinul a intensificat confiscările de bunuri ale cetățenilor ruși, inclusiv cei cu pașapoarte străine sau care au fost acuzați de extremism sau corupție. Proprietățile sunt adesea revândute pentru a strânge fonduri pentru bugetul de stat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Grupul celor Șapte, aproape de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei
Statele membre ale Grupului celor Șapte se apropie de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei, din cauza reticenței acesteia de a pune capăt războiului împotriva Ucrainei. Informația a fost obținută de reporterii Bloomberg care au examinat un proiect de declarație a statelor Grupului. „Suntem aliniați asupra necesității de a acționa împreună și credem că acum este momentul pentru o escaladare coordonată semnificativă a măsurilor pentru a consolida rezistența Ucrainei și pentru a afecta grav capacitatea Rusiei de a purta război împotriva Ucrainei”, se arată în document. Miniștrii de Finanțe ai G-7 urmează să aibă o întrunire miercuri, iar declarația s-ar putea schimba înainte de a fi finalizată și înainte ca toate cele șapte națiuni – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Japonia și Canada – să o semneze, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse Varianta actuală a documentului arată că G-7 lucrează la o serie de opțiuni, care includ noi măsuri în sectoare economice cheie, cum ar fi energia, finanțele și industria militară. De asemenea, ar mai fi vizate națiunile și entitățile care ajută eforturile de război ale Moscovei și o ajută să ocolească sancțiunile existente. „Am convenit că acum este momentul să maximizăm presiunea asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, una din sursele majore de venituri ale statului rus”, se arată în declarație. Se sugerează că G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse și ar putea viza și flota din umbră de petroliere a Rusiei și comerțul cu energie. Proiectul de declarație sugerează că miniștrii vor discuta, de asemenea, despre nevoile financiare ale Ucrainei, inclusiv despre coordonarea modalităților de utilizare în continuare a activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. Separat, liderii Uniunii Europene se întâlnesc în Danemarca, în timp ce crește sprijinul pentru un plan de utilizare a fondurilor imobilizate în blocul comunitar, pentru a oferi Ucrainei noi ajutoare în valoare de 140 de miliarde de euro. Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, la un nou pachet de sancțiuni, care ar permite interzicerea gazelor naturale lichefiate rusești până în 2027 și ar impune mai multe restricții asupra sectoarelor energetic și financiar ale Moscovei. Atât UE, cât și G-7 speră să finalizeze munca la pachetele de sancțiuni luna aceasta, au spus sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Ascensiunea Dragonului de Jad. Cum a ajuns China cea mai mare economie a lumii, după ce a fost în genunchi după Al Doilea Război Mondial
Din 1949, China a cunoscut un proces de dezvoltare economică surprinzător și turbulent. A experimentat revoluție, socialism, Maoism, perturbări cauzate de evenimente precum Marele Salt Înainte și Revoluția Culturală și, în cele din urmă, o reformă economică treptată și creșterea rapidă în perioada post-maoistă. Viteza transformării Chinei dintr-una dintre cele mai sărace țări într-una dintre cele mai mari economii ale lumii este neegalată în istorie. Situația în 1949 În 1949, economia Chinei suferea de pe urma efectelor ale deceniilor de război civil. Multe mine și fabrici fuseseră avariate sau distruse. La sfârșitul războiului cu Japonia în 1945, trupele sovietice demontaseră aproximativ jumătate din utilajele din zonele industriale majore din nord-estul Chinei și le expediaseră în Uniunea Sovietică. Sistemele de transport, comunicații și energie electrică erau distruse sau avariate din cauza lipsei de întreținere. Producția de alimente era cu aproximativ 30% sub nivelul de vârf de dinainte de război, iar problemele economice erau agravate de una dintre cele mai virulente rate ale inflației din istoria lumii. După înfrângerea suferită în Războiul Civil Chinez, naționaliștii fugiseră cu rezervele de aur, argint și dolari ale țării. Comerțul era distrus, moneda națională era lipsită de valoare, iar economia se baza pe troc. Primele măsuri (1949-1952) Mao Zedong și Zhou Enlai Începând cu 1949, sub Mao Zedong, China s-a concentrat pe stabilirea unui sistem socialist cu investiții masive în industria grea și infrastructură, alături de reforme în sănătatea publică și alfabetizare. Economia funcționa sub un sistem de planificare centralizată și alocare a resurselor, cu comerț exterior limitat și autosuficiență. Primul program de guvernare acorda prioritate proprietății de stat, deși lua în considerare și unele interese private. Pentru a ține inflația sub control până în 1951, guvernul a unificat sistemul monetar, a redus creditele, a restricționat bugetele guvernamentale la toate nivelurile și le-a pus sub control central și a garantat valoarea monedei. Sistemul bancar centralizat era axat pe câteva instituții de stat, iar reglementările bancare erau inspirate din cele ale Uniunii Sovietice. Succesul Partidului în combaterea hiperinflației și stabilizarea prețurilor a devenit o sursă majoră de legitimitate a noului guvern. Creșterile de prețuri din anii 1950 până în anii 1970 au fost în general minime, deși perioadele Marii Salt Înainte și Marii Foamete au fost excepții notabile. În timpul lui Mao, China a avut în cele din urmă una dintre cele mai stabile monede fiduciare din istoria modernă. Primul plan cincinal (1953-1957) După ce a restabilit o bază economică viabilă, Mao Zedong, Zhou Enlai și alți veterani revoluționari erau pregătiți să se angajeze într-un program intensiv de creștere industrială. În acest scop, administrația a adoptat modelul economic sovietic sub sloganul „Învață de la Uniunea Sovietică”. În perioada 1953-1956, China a naționalizat comerțul, industria și meșteșugurile. Procesul de colectivizare a început încet, dar s-a accelerat în 1955 și 1956. În 1957, aproximativ 93,5% din toate gospodăriile agricole s-au alăturat cooperativelor de producători. Deși sectorul agricol a primit doar 6,2% din buget în primul plan cincinal, producția brută agricolă a crescut cu 24,7%. În parallel, clasa muncitoare industrială a crescut de la șase milioane la zece milioane, iar producția industrială a crescut cu 31% în 1955 și cu încă 10% în 1956. Marele Salt Înainte (1958-1961) Perioada Marelui Salt Înainte a înregistrat o scădere masivă a PIB-ului din cauza economiei închise și a eșecului planificării centralizate. În 1958, Mao Zedong a lansat o campanie ambițioasă de transformare a țării dintr-o societate agrară într-o societate industrializată, cu o strategie de industrializare puternic influențată de modelul sovietic, dar care s-a confruntat cu provocări din cauza infrastructurii inadecvate. Mao dorea o creștere a producției rurale de cereale și o creștere a activității industriale, dar disprețuia experții tehnici și principiile economice de bază, ceea ce a însemnat că industrializarea zonelor rurale a depins exclusiv de țărani. Politicile care au deviat forța de muncă din agricultură către proiecte industriale, cum ar fi furnale de oțel construite în curțile tăranilor, au dus la o scădere catastrofală a producției agricole; în consecință, penuria de alimente s-a răspândit. Ca rezultat, se estimează că Marele Salt Înainte a provocat între 15 și 55 de milioane de decese în China, iar ceea ce s-a numit Marea Foamete Chineză din 1959-1961 ar fi fost cea mai mare sau a doua cea mai mare foamete din istoria omenirii. Recuperarea după Marele Salt Înainte (1961-1965) Unele elemente ale economiei de piață au fost introduse pentru redresarea economică. În ciuda tulburărilor politice din timpul erei Mao, PIB-ul Chinei a crescut în medie cu 6,2% pe an în perioada 1952-1978. Industrializarea în timpul erei Mao a dus la acumularea semnificativă de capital fizic și uman, care a pus bazele reformelor de succes ale Chinei. Primul raport al Băncii Mondiale privind China evalua pozitiv epoca Mao, citând creșterea rapidă și industrializarea, precum și „eliminarea virtuală a celor mai grave aspecte ale sărăciei”, deși a identificat și loc de îmbunătățire. Marea Revoluție Culturală (1966-1976) În mai 1966, Mao a lansat Revoluția Culturală, spunând că elemente burgheze se infiltraseră în guvern și în societate cu scopul de a restaura capitalismul. Sub sloganul „răzvrătirea este justificată”, scopul declarat al Revoluției era de a păstra comunismul chinez, epurând rămășițele de elemente capitaliste și tradiționale din societatea chineză. Revoluția Culturală a fost caracterizată de violență și haos în societatea chineză. Estimările numărului de morți variază foarte mult, de obicei între unu și două milioane, inclusiv un masacru din Guangxi care a inclus acte de canibalism, precum și masacre în Beijing, Mongolia Interioară, Guangdong, Yunnan și Hunan. Gărzile Roșii au căutat să distrugă „Cei Patru Vechi” (idei vechi, cultură veche, obiceiuri vechi și obiceiuri vechi), adesea sub forma distrugerii artefactelor istorice și a siturilor culturale și religioase. Zeci de milioane de oameni au fost persecutați, inclusiv oficiali de rang înalt; milioane de oameni au fost persecutați pentru că erau membri ai celor „cinci categorii negre”, printre care intelectualii și oamenii de știință. Mao a condus China mult timp și, chiar dacă a remodelat societatea atât din interior, cât și din exterior, adevărata revoluție a venit cu Deng Xiaoping, care a preluat puterea