Ministrul Bogdan Ivan ne stinge lumina: „Avem cea mai scumpă energie electrică din Europa” / Oficialul dezvăluie cum au redus alte țări facturile cu 20%
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a afirmat, într-un interviu difuzat sâmbătă că, pe baza analizei datelor din ultima lună, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. În acest context, ministrul recomandă montarea de contoare inteligente, care transmit datele din 15 în 15 minute şi permit tarife dinamice sau diferenţiate pe diferite intervale ale zilei. Oficialul afirmă că în alte ţări utilizarea acestora a funcționat, iar facturile au scăzut cu 20%. Ministrul a explicat că a plătit 280 de lei factura la energie, o creştere cu aproximativ 30-35%. Ministrul Energiei a afirmat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că preţul energiei variază de de la zi la zi, în funcţie de importuri. ”În ultima lună, bazându-mă pe o analiză a preţului de pe piaţă, am avut în medie megawattul la 154 de euro, comparativ cu Franţa care era la 61 de euro şi, dacă ne raportăm la puterea de cumpărare a românilor şi la veniturile românililor, da, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. Sunt datele Eurostat care confirmă acest lucru”, a declarat Bogdan Ivan. Ministrul recomandă montarea de contoare inteligente Ministrul a explicat că Spania şi Marea Britanie folosesc acest sistem de contoare inteligente. În România sunt mai multe companii care furnizează aceste soluţii, iar un contor costă între 100 şi 200 de euro. ”Un contor pe care nu-l citeşti tu, un contor care transmite datele din 15 în 15 minute şi permite aceste tarife dinamice (…) Transmit în timp real care este consumul, pot să aplice aceste tarife diferenţiate sau dinamice în funcţie de perioada zilei în care consum şi acest lucru a dus la o scădere cu până la 20% în alte state. Nu facem nimic altceva decât să luăm acest model de bună practică şi să-l aducem şi în România. Oricine poate să-ţi instaleze un contor inteligent. Pot inclusiv să fie cei care livrează, să ofere anumite soluţii care sunt compatibile cu platformele informatice”, a adăugat Bogdan Ivan. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: România este menționată printre cele șapte țări din UE care alimentează Moscova. Cu cât s-a mărit importul de energie din Rusia în ultimul an
Noul sistem de intrare-ieșire al UE intră în funcțiune duminică: „Vom ști cine intră în UE, când și unde.” Posibile congestii pe aeroporturi
Aeroporturile și punctele de trecere a frontierei din Europa se pregătesc pentru potențiale congestii după intrarea în funcțiune a unui sistem de securitate care monitorizează amprentele pasagerilor, duminică. Operatorii vor începe să înregistreze fotografii biometrice și amprente ale persoanelor care sosesc sau pleacă din Uniunea Europeană, la anumite puncte de trecere a frontierei, pe măsură ce noul sistem de intrare-ieșire (EES) este introdus treptat pe parcursul următoarelor șase luni, notează Financial Times. Aeroporturile, porturile și terminalele feroviare au fost nevoite să instaleze dispozitive care să efectueze verificările, care vor permite verificarea informațiilor despre statutul de imigrare al oamenilor și să-i identifice automat pe cei care depășesc durata vizei sau a șederii permise. „Vom ști cine intră în UE, când și unde. Este coloana vertebrală digitală a noii noastre abordări a gestionării frontierelor”, a declarat Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne. Sistemul va fi introdus de cele 29 de țări din spațiul Schengen, inclusiv Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Controalele nu se vor aplica persoanelor care dețin permise de ședere UE sau vize de lungă ședere. După amânări repetate, sistemul va fi pe deplin operațional în aprilie 2026 Sistemul a fost convenit în 2017, dar a fost amânat de mai multe ori din cauza îngrijorărilor că sistemele informatice nu sunt pregătite și călătoriile vor fi afectate. Statele UE au decis în cele din urmă să implementeze sistemul pas cu pas, ceea ce înseamnă că va fi pe deplin operațional abia pe 10 aprilie 2026, când va înlocui ștampilele manuale din pașapoarte. „Lansarea acestui sistem IT la scară largă în 27 de state membre este o sarcină complexă și solicitantă – dar una pentru care suntem pregătiți”, a spus Brunner. „Perioada de punere în aplicare de șase luni va asigura că statele membre, călătorii și întreprinderile se pot adapta fără probleme.” Operatorii, pregătiți pentru plângeri din partea clienților Operatorii spun că amânările le-au permis să rezolve erorile și să efectueze teste, dar se declară pregătiți pentru plângeri din partea clienților care vor suferi întârzieri, deoarece înregistrarea informațiilor biometrice pentru prima dată durează mai mult decât verificările ulterioare. „Multe vor depinde de modul în care sistemul se va comporta în ziua lansării și de prezența forțelor de poliție în număr adecvat la posturile de control”, a declarat Ourania Georgoutsakou, șeful grupului de lobby Airlines for Europe. Inițial, controalele vor fi puse în aplicare numai la anumite puncte de trecere a frontierei sau pentru anumite categorii de persoane. Olanda, de exemplu, va începe cu porturile IJmuiden și Eemshaven și va introduce controale pe aeroportul Schiphol din Amsterdam abia pe 3 noiembrie. În Germania, controalele biometrice vor începe duminică pe aeroportul din Dusseldorf, apoi pe aeroporturile din Frankfurt și Munchen, urmate de porturile maritime și alte puncte de trecere. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
SUA cer UE să modifice reglementările de mediu. Companiile americane, scutite de due diligence și planuri de tranziție climatică
SUA cer Uniunii Europene să revizuiască părți din legislația de mediu, la doar câteva luni după ce cele două părți au ajuns la un acord privind taxele vamale și au evitat un război comercial transatlantic. Potrivit unui document de poziție al Guvernului american consultat de reporterii Financial Times, Washingtonul a cerut Bruxelles-ului să elimine cerințele pentru companiile din afara UE de a prezenta „planuri de tranziție climatică”. De asemenea, UE ar trebui să modifice legislația de mediu privind lanțurile de aprovizionare pentru a exclude companiile americane și altele din „țările cu due diligence corporativ de înaltă calitate”. Amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea normelor de due diligence Regulile UE privind due diligence, care au intrat în vigoare anul trecut, impun companiilor care operează în Uniune să identifice orice efecte negative de mediu și sociale din lanțurile lor de aprovizionare, în încercarea de a combate munca forțată și poluarea. Încălcarea normelor de due diligence poate duce la amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală. În documentul său, Administrația Trump descrie normele ca o „reglementare excesivă gravă și nejustificată” care „impune sarcini economice și de reglementare semnificative companiilor americane”. SUA, dispuse la zero concesii Washingtonul a transmis cererile Comisiei Europene zilele trecute, potrivit a doi oficiali UE familiarizați cu chestiunea. Spre deosebire de negocierile comerciale tradiționale, SUA nu oferă nicio concesie în schimb. „Este o stradă cu sens unic”, a spus un oficial UE. Normele UE au fost deja criticate de companiile americane de petrol și gaze. Companiile americane se tem că regulile de due diligence le vor expune la un risc crescut de procese din partea grupurilor de activiști, pentru cazuri de muncă a copiilor și daune aduse mediului, prezente în lanțurile lor de aprovizionare. Potrivit oficialilor americani, mai multe companii americane au declarat că vor trebui să oprească operațiunile în UE ca urmare a regulilor de due diligence și raportare a sustenabilității. Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la taxa UE pe carbon la graniță, care se va aplica începând de anul viitor industriilor poluante din afara blocului comunitar, cum ar fi producătorii de oțel și aluminiu. Washingtonul se opune, de asemenea, unei viitoare legi UE anti-defrișări, care ar interzice importul de bunuri precum lemnul și cacao dacă producătorii nu reușesc să dovedească că nu au fost tăiate păduri în timpul procesului de producție. Luna trecută, Bruxelles-ul a anunțat că va amâna regulile privind defrișarea pentru a doua oară, cu încă un an, dând vina pe o problemă a sistemului IT. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
Parlamentul European a votat interzicerea denumirilor de „friptură,” hamburger sau „cârnați” pentru produsele vegetariene
Parlamentul European a votat miercuri pentru interzicerea utilizării termenilor precum “friptură”, “cârnați” sau “hamburger” pentru produsele care nu conțin carne. Europarlamentarii au susținut, cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, o propunere venită din partea Partidului Popular European, o coaliție de partide conservatoare, care interzice denumiri precum „friptură pe bază de plante” sau „burger vegetarian”. Totuși, decizia nu este finală, deoarece urmează etapa negocierilor cu cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Dezbateri aprinse în Parlamentul European Inițiatoarea propunerii, franțuzoaica Céline Imart (43 de ani), ea însăși fermieră, a invocat riscul de confuzie și protecția consumatorilor ca principalele argumente: Înlocuitorii pe bază de plante, de exemplu, nu oferă aceleași valori nutriționale ca omologii lor de origine animală. „Este vorba despre transparență și claritate pentru consumator și recunoașterea muncii fermierilor noștri.” Celine Imart, fermieră și europarlamentar, verifică producția de grâu de la ferma ei din Cuq-Toulza, sud-vestul Franței, pe 17 mai 2024. În timpul unei dezbateri aprinse în Parlamentul European, Imart a ținut să clarifice: „Nu se pune problema interzicerii alternativelor pe bază de plante, dar țin la punerea în valoare a termenilor, la adevăratul lor sens”, Friedrich Merz: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani” Propunerea a beneficiat de sprijin de la Berlin: cancelarul Friedrich Merz și ministrul Agriculturii Alois Rainer s-au pronunțat în mod clar pentru redenumirea obligatorie a produselor vegetariene, notează Bild. Rainer, de profesie maestru măcelar, a declarat: „Pentru mine personal, un șnițel este făcut din curcan, vițel sau porc”. La rândul său, Merz a declarat: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani.” „Nu trebuie să luăm consumatorii de proști” Legea, care vizează interzicerea unor denumiri precum „friptură de soia,” a divizat dreapta, notează Le Figaro. Europarlamentarul german Peter Liese, de exemplu, consideră că este „păcat” că Parlamentul European dedică timp „unei astfel de prostii”. „Nu trebuie să luăm consumatorii drept proști”, dacă „pe un pachet scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnați vegetarieni’, oricine poate decide dacă vrea să-l cumpere sau nu”, a spus el. Un alt europarlamentar german, Jan-Christoph Oetjen, a fost și mai critic: „Nu le putem explica convingător oamenilor de ce Parlamentul European votează pentru astfel de prostii. Această decizie dăunează credibilității întregului Parlament al UE”. Ecologiștii s-au declarat împotriva textului. Olandeza Anna Strolenberg a mustrat „lobby-ul cărnii” pentru că „încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar”. Produsele vegetariene care imită carnea au crescut în ultimii ani, determinate de preocuparea consumatorilor pentru o alimentație sănătoasă, bunăstarea animalelor sau reducerea amprentei asupra mediului, în contextul în care fermele de animale sunt principalii emițători de CO2. În 2020, deputații au respins o lege pe același subiect. Cu toate acestea, alegerile europene din 2024 au schimbat echilibrul partidelor, oferind mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă-dreapta, care susțin că sunt apropiați de sectorul agricol. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni a fost denunțată la Curtea Penală Internațională pentru presupusa complicitate la genocidul din FÂȘIA GAZA
Ilie Bolojan mai bifează o finanțare europeană. O primă tranșă de 500 de milioane de euro de la BEI pentru autostrada SibiuPitești
Premierul Ilie Bolojan a primit, la Palatul Victoria, o delegație a Băncii Europene de Investiții (BEI), aflată la București pentru semnarea unui contract de finanțare în valoare de 500 de milioane de euro – prima tranșă dintr-un pachet total de un miliard de euro destinat construcției autostrăzii A1 Sibiu–Pitești, anunță biroul de presă al Guvernului, într-un comunicat public. „În cadrul discuțiilor, șeful Guvernului a subliniat importanța consolidării cooperării cu BEI și cu alte instituții financiare europene, în strâns parteneriat cu Comisia Europeană. BEI s-a dovedit, de-a lungul timpului, un partener strategic important, contribuind la dezvoltarea României prin finanțări și asistență tehnică acordate unor proiecte cu impact asupra economiei. Premierul a evidențiat faptul că, în contextul angajamentelor asumate privind traiectoria fiscal-bugetară, sprijinul BEI este important pentru cofinanțarea proiectelor deja incluse în planificarea bugetară națională, asigurând astfel continuarea și finalizarea investițiilor”, arată sursa citată. Discuțiile de miercuri au vizat și domeniul energiei, unde România își propune să devină un hub regional. „Sunt necesare investiții în rețele inteligente, tehnologii de stocare și modernizarea infrastructurii de transport și distribuție. Consolidarea securității energetice și integrarea în rețelele europene presupun interconectări eficiente, proiecte transfrontaliere și alinierea la standarde comune”. Ilie Bolojan a cerut și extinderea colaborării cu BEI pentru sprijinirea proiectelor autorităților locale, care au nevoie de cofinanțare pentru finalizarea investițiilor aflate în implementare. „Reprezentanții BEI și-au exprimat disponibilitatea de a identifica instrumente suplimentare de sprijin, inclusiv pentru industria de apărare, și de a continua acordarea de asistență tehnică instituțiilor publice, mediului de afaceri și universităților”. La întrevedere a participat și Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:
Culmea Reformei. Bolojan scoate în afara legii nașterile și decesele. Primăriile au INTERZIS să mai elibereze certificate. GÂNDUL publică mesajele primarilor înfuriați de Guvern
Atenție, români! Bolojan scoate în afara legii nașterile și decesele. Cel puțin până în 2027, când, spune premierul, ne vom întoarce la normal, nașterile și decesele stau sub semnul întrebării. Primăriile vor fi în imposibilitatea de a elibera certificate. În biroul său de la Palatul Victoria, Ilie Bolojan execută reforme, de-a valma, cu pixul pe hârtie. În realitatea românilor, „corectările” premierului produc consecințe neanticipate, însă, la Palatul Victoria. Ordonanța 52/2025, adoptată săptămâna trecută, pe repede-nainte, taie dreptul edililor de a achiziționa astfel de certificate. Asta a provocat gâlceavă pe grupul de WhatsApp al primarilor din Asociația Muncipiilor din România. Gândul a intrat în posesia mesajelor care trădează disperarea în rândul primarilor. „Suntem blocați, efectiv”, se plâng edilii. „La Slatina, nu mai avem voie să achiziționăm certificate de naștere securizate, pentru că intră la capitolul 54.02, furnituri de birou art. 20.01.01, interzis prin Ord 52, art. 17, alin 1.a. Aceeași situație și cu certificatele de deces”, contestă primarul orașului, Mario DeMezzo. Certificatele de naștere securizate din România sunt printate pe formulare tip special concepute pentru a asigura autenticitatea și securitatea documentului, fiind emise prin Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (S.I.E.A.S.C.). Aceste formulare securizate permit obținerea certificatului atât în format fizic, cât și digital, prin comunicarea unei adrese de e-mail către ofițerul de stare civilă. AMR i-a trimis ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, o propunere de modificare a OUG 25/2025 prin care să fie eliminate constrângerile financiare legate de: reparații curente, consultanță și expertiză, studii și cercetări, și, mai ales, la contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere. Primarii motivează că eliminarea restricțiilor asigură finanțarea pentru – reparațiile curente, „întrucât acestea sunt aferente în principal domeniului public, și anume: străzi, alei, trotuare, mobilier urban, locuri de joacă pentru copii, etc”, potrivit documentului. În caz contrar și în lipsa acestor bani, primăriile nu vor mai putea asigura serviciile publice pentru cetățeni. „S-a stricat centrala termică a unei școli. Pe reparații în școli, PMS (Primăria Municipiului Slatina) face achiziția, nu școala. Nu putem, că intră pe reparații și nu avem voie. Ținem câteva mii de copii în frig? Pe cuvând dacă eu înțeleg ceva”, scrie, lezat, DeMezzo, pe grupul primarilor. Edilii vor bani și pentru „anunțurile din presa locală impuse de legislație pentru sedințele consiliului local, concesiuni, închirieri, etc”. „Suntem blocați, efectiv. Nu avem voie să luăm publicitate de niciun fel (adică cele pe care trebuie să le luăm pentru că suntem obligați de lege. Adică, legea mă obligă să iau o anumită pulbicitate și Ordonanța 52 mă împiedică. Serios întreb, cum faceți în alte orașe?”, întreabă, nedumerit, Mario DeMezzo. „Nu facem. anunțurile din presă pentru licitații sunt suspendate conform acestui OUG”, îi răspunde Dan Bobouțanu, primarul din Hunedoara. În documentul trimis ministrului Nazare, primarii spun că își vor înapoi dreptul la studii și cercetări, „întrucât acestea reprezintă o fază premergătoare realizării de investiții publice din venituri proprii sau finanțare externă nerambursabilă, precum și pentu elaborarea documentațiilor pentru atribuirea de contracte de delegare a serviciilor de utilitati publice”. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
O nouă țeapă de la Guvern. Titluri de stat cu DOBÂNDĂ mai mică decât inflația
Guvernul Bolojan anunță, cu surle și trâmbițe, că lansează, luni, a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR, garantând dobânzi neimpozabile de până la 7,85%. În esență, această ofertă „avantajoasă” este o afacere excelentă pentru stat, nu pentru cetățenii români. „Ministerul Finanţelor lansează astăzi, 6 octombrie 2025, cea de-a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase. În perioada 6 octombrie – 7 noiembrie 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,95%, 7,50%, respectiv, 7,85%. Veniturile obţinute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt emise în formă dematerializată”, transmite instituţia. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), inflația a ajuns la aproape 10% în august 2025, ceea ce înseamnă că dobânda este sub nivelul puterii de cumpărare. Practic, dacă un cetățean împrumută statul român cu 100 de lei, într-un an va primi 108 lei. Doar că, din cauza unei inflații de 10%, valoarea celor 108 lei de peste un an va fi cu 10% mai mică. Ca atare, cetățeanul va avea, după un an, 108 lei, dar vor valora cât 97,2 lei în urmă cu un an. Respectiv, Guvernul este cel mai mare câștigător. Când şi unde pot fi cumpărate titlurile de stat 6 octombrie – 5 noiembrie 2025: online, prin platforma Ghişeul.ro. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025: online, de către persoanele fizice înregistrate în Spaţiul Privat Virtual (SPV). Operaţiunile disponibile online includ deschiderea contului de subscriere, subscrierea propriu-zisă şi viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. Detalii suplimentare sunt disponibile în Ghid Tezaur online şi Tezaur online. 6 octombrie – 7 noiembrie 2025: la sediul unităţilor Trezoreriei Statului. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025 (în mediul urban) şi 6 octombrie – 5 noiembrie 2025 (în mediul rural): prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nenorocirea unei țări, bucuria unui premier. De ce îi convine lui Bolojan creșterea inflației Veștile proaste din weekend vin de la Ministerul Finanțelor: DATORIA publică a României bate toate recordurile și sugrumă bugetul țării
UE alocă un miliard de euro pentru instrumente de inteligență artificială create în Europa. Scopul: reducerea dependenței de SUA și Asia
Uniunea Europeană pregătește un plan prin care să promoveze platformele locale de inteligență artificială și să-și reducă dependența de furnizorii străini. Potrivit unui proiect consultat de reporterii Financial Times, noua strategie „Apply AI” a Comisiei Europene va promova instrumente de inteligență artificială create în Europa pentru a oferi securitate și reziliență, stimulând în același timp competitivitatea industrială a blocului. Strategia evidențiază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea inteligenței artificiale în sectoare precum asistența medicală, apărarea și industria prelucrătoare. Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create în Europa, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Strategia, care ar putea suferi modificări înainte de a fi făcută publică, urmează să fie prezentată marți de Henna Virkkunen, Comisarul european responsabil cu tehnologia. UE se bazează pe SUA și Asia pentru mare parte din software, hardware și minerale critice Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create local, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Documentul avertizează asupra „dependențelor externe” – infrastructura și software-ul necesare pentru a construi, antrena și gestiona aplicații AI, despre care spune că „pot fi folosite ca armă” atât de „actori statali, cât și de actori non-statali”, ceea ce ar fi un risc pentru lanțurile de aprovizionare. În ultimii ani, Europa a asistat la evoluția mai multor companii promițătoare de inteligență artificială, de la producătorul francez de modele Mistral la grupul german de tehnologie de apărare Helsing, dar UE se bazează în continuare pe SUA și Asia pentru o mare parte din software-ul, hardware-ul și mineralele critice necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Ursula von der Leyen: UE dorește să accelereze adoptarea AI în toate domeniile Potrivit proiectului, administrațiile publice vor avea un rol central în a „ajuta noile companii de AI să se dezvolte prin creșterea cererii de soluții de AI open source fabricate în Europa”. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că UE dorește să „accelereze adoptarea AI în toate domeniile” prin intermediul strategiei Apply AI, pentru a se asigura că Europa nu rămâne în urmă. Bruxelles-ul dorește să poziționeze inteligența artificială ca un „activ strategic” care trebuie strâns integrat în sistemele instituționale, industriale și de securitate ale UE. Pentru a pune în aplicare ideile din strategie, cum ar fi sprijinirea adoptării AI în sectorul producției și al sănătății, Comisia va aloca un miliard de euro din programele de finanțare existente. De asemenea, blocul vrea să acorde prioritate implementării instrumentelor europene bazate pe inteligență artificială în domeniul apărării, mai precis în capacitățile de comandă și control. Sistemele de comandă și control, care sunt folosite pentru a instrui trupele și a gestiona operațiunile pe câmpul de luptă, sunt unul dintre așa-numiții facilitatori critici pentru care armatele europene se bazează în prezent foarte mult pe SUA pentru a le furniza prin intermediul NATO. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană a aprobat o schemă de subvenții destinată sectorului energetic din Austria /„Susține și rețeaua europeană de electricitate”
Omul care îi păzea voturile lui Mircea Geoană la alegerile anulate din 2024, vehiculat pentru poziția de consilier în echipa lui Nicușor Dan
Cosmin Alexandru Soare-Filatov, avocat și cadru universitar, este numele care circulă în prezent ca posibil viitor consilier prezidențial în echipa lui Nicușor Dan, după cum Gândul a relatat AICI. În mod interesant, Filatov nu este străin de politică. În toamna anului 2024, el apărea pe site-ul Biroului Electoral Central drept reprezentant al Partidului România în Acțiune, formațiune care l-a susținut pe Mircea Geoană la alegerile prezidențiale anulate din 2024, potrivit G4Media. Coincidență sau nu, Filatov lucrează la Casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP), firmă care a asigurat asistența juridică pentru Primăria Capitalei în timpul mandatelor de primar general ale lui Nicușor Dan. Potrivit site-ului Baroului București, Cosmin Filatov este avocat din 15 ianuarie 2013. Este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității București (2008–2012), cu master în Drept privat la aceeași universitate (2012–2013). Ulterior, a finalizat un doctorat în Drept – Patrimoniu cultural la Universitatea din București (2017–2020) și un al doilea doctorat în același domeniu, la Universitatea din Lille (2019–2021), potrivit CV-ului. Cosmin Filatov este autor al mai multor lucrări de specialitate și studii științifice, cu teme precum nevoia unui cod al patrimoniului, codificarea legislației administrative, dar și aspecte legate de energia regenerabilă.
Ai venituri sub 3.000 de lei? Energia ar putea costa doar 1 leu/kWh. Anunțul făcut de ministrul Bogdan Ivan
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că pregătește un proiect de lege prin care românii cu venituri sub 3.000 de lei pe lună ar putea plăti doar 1 leu/kWh pentru energia electrică. Propunerea ar urma să-i protejeze pe cei mai vulnerabili de creșterea facturilor din iarna care bate la ușă. „În momentul de față, separat, iau în calcul un proiect de lege prin care, pe de o parte, să blochez deconectarea la acei clienți vulnerabili care nu își permit să plătească facturile și, pe de altă parte, un mecanism prin care, pentru oamenii care au un venit (lunar) până în 2.500-3.000 de lei, să avem un preț maxim de 1 leu per kilowatt-oră. Sunt mecanisme în lucru în momentul de față și pe care vreau să le operaționalizăm în iarna asta, pentru a trece această perioadă dificilă”, a spus Ivan la Antena 3 CNN. Ministrul a subliniat că prețul mare al energiei electrice este o cauză a inflației majore, pe care o consideră o problemă de siguranță națională. „O mare parte din inflația de aproape 10% de acum e cauzată de prețul la energie electrică. (…) Dacă nu intervenim să scădem odată prețul ăsta, vom fi în situația în care românii să plătească cea mai scumpă energie din toată lumea, iar companiile românești să nu mai fie competitive atunci când exportă. E o problemă de siguranță națională, în contextul în care, din tot ceea ce cumpărăm noi, ponderea energiei este între 10 și 70 la sută”, a mai spus ministrul. Deocamdată, singurul ajutor direct activ este sprijinul de 50 de lei/lună pentru persoanele cu venituri sub 1.940 de lei, acordat printr-o aplicație specială. Foto: Alexandra Pandrea/ Gândul