Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui Trump, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri record
SUA vor continua să înregistreze cel mai mare deficit, în rândul celor mai bogate state din lume, în ciuda veniturilor din taxele vamale ale președintelui Donald Trump, a avertizat Fondul Monetar Internațional. Cea mai mare economie a lumii trebuie să-și pună finanțele în ordine „mai devreme în loc de mai târziu”, a anunțat FMI. Spre deosebire de majoritatea celorlalte națiuni bogate, SUA nu sunt așteptate să facă niciun progres în efortul de reducere a deficitului față de nivelurile actuale, notează Financial Times. Raportul dintre datoria brută și Produsul Intern Brut al SUA, așteptat să fie de 125% din PIB în acest an, va depăși recordurile și va ajunge la 143% până la sfârșitul deceniului, potrivit celor mai recente proiecții ale FMI. În timp ce oficialii din domeniul finanțelor din întreaga lume se adună la Washington pentru întâlnirea anuală a FMI, Vítor Gaspar, șeful departamentului fiscal al fondului, a cerut congressmenilor americani să „facă o ajustare mai devreme, în loc de mai târziu”. Aducerea deficitelor și datoriilor sub control ar „reduce presiunea asupra ratelor dobânzilor”, contribuind la sănătatea piețelor financiare globale și ar crea mai mult spațiu pentru cheltuielile tehnologice ale sectorului privat, finanțând „ceea ce este, în acest moment, un boom investițional în Statele Unite”, a spus Gaspar. În timp ce taxele vamale ale lui Trump nu fac prea mult pentru a reduce deficitul SUA, fără veniturile comerciale deficitul fiscal al SUA ar crește într-un mod dramatic. Gaspar a spus că veniturile generate de taxele vamale sunt „semnificative, dar în mod clar nu suficiente pentru a reduce semnificativ deficitul din SUA și pentru a ține sub control traiectoria datoriei publice”. Congressmenii americani au o „gamă largă de opțiuni politice pentru a limita creșterea datoriei”, a spus Gaspar. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Washingtonul avertizează asupra provocărilor comerciale impuse de Beijing. „Este CHINA împotriva întregii lumi”
Planul de reînarmare al UE: Inițiative comune, care ar trebui să înceapă în 2026 pentru ca Europa să fie gata de luptă în 2030
Uniunea Europeană va propune lansarea unor proiecte comune de apărare aeriană și de drone în lunile următoare, ca parte a unui ambițios plan de reînarmare pe parcursul a următorilor cinci ani. Documentul a fost consultat de reporterii Bloomberg. Planul, care este încă supus modificărilor, va fi prezentat joi, înainte ca liderii statelor UE să-l discute săptămâna viitoare la un summit de la Bruxelles. „Mâine, vom propune obiective clare și repere pentru a elimina lacunele de capabilități, pentru a accelera investițiile în domeniul apărării în statele membre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Thomas Regnier. „Aliații și partenerii tradiționali își mută atenția către alte regiuni ale lumii” Conform planului, până la sfârșitul anului 2027, 40% din achizițiile UE din domeniul apărării ar trebui să fie făcute în comun, mai mult decât dublu față de rata actuală. „Statele autoritare interferează din ce în ce mai mult în societățile și economiile noastre”, se arată în document. „Aliații și partenerii tradiționali își mută atenția către alte regiuni ale lumii”. Acesta adaugă: „Rusia militarizată reprezintă o amenințare persistentă la adresa securității europene în viitorul apropiat”. Obiectivul: Europa să fie pregătită pentru luptă în 2030 Propunerea, pregătită de Comisia Europeană, prevede o revizuire completă a planificării și achizițiilor militare ale UE. Statele UE trebuie să-și coordoneze cheltuielile pentru apărare și să creeze rapid coaliții pentru a construi împreună noi programe de apărare. Iar aceste eforturi ar trebui să înceapă în următorul an, dacă se dorește atingerea obiectivului ca Europa să fie pregătită pentru luptă în 2030. Documentul notează că, deși bugetul de apărare colectivă al UE aproape s-a dublat din 2021 – de la 218 miliarde de euro la 392 de miliarde de euro în 2025 – cheltuielile sunt încă în mare parte necoordonate între statele UE, ceea ce restrânge capacitatea Europei de a se reînarma rapid. Eforturi comune în mai multe domenii Planul identifică mai multe domenii în care eforturile comune ar putea ajuta, inclusiv sistemele de apărare aeriană și antirachetă, precum și dronele și contra-dronele. Pentru a iniția aceste proiecte, despre care spune că ar trebui să fie lansate până la jumătatea anului 2026, planul prevede înființarea de coaliții până la începutul anului 2026. Obiectivul de achiziții comune de 40% va ajuta la aceste inițiative, spune planul. În prezent, achizițiile comune sunt sub 20% din total, în ciuda faptului că statele UE s-au angajat în 2007 să ajungă la 35%. Pentru a respecta termenul final al planului – 2030 – se subliniază că toate proiectele, contractele și finanțarea trebuie să fie demarate până la sfârșitul anului 2028. Pentru a ajuta la finanțarea consolidării militare a UE, blocul a aprobat deja un fond de 150 de miliarde de euro, alocat în prezent pentru diverse proiecte. Propunerea Comisiei dorește ca aceste eforturi să fie finalizate până la sfârșitul anului 2030. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Înainte de întâlnirea Zelenski-Putin, ucrainenii au discutat cu reprezentanții marilor fabricanți de ARMAMENT din SUA
Secretarul Trezoreriei americane: China încearcă să facă rău economiei globale / „Vor să-i tragă pe toți ceilalți în jos cu ei
Secretarul Trezoreriei americane Scott Bessent a turnat gaz pe focul temerilor privind un nou război comercial între SUA și China, după ce a acuzat Beijingul că încearcă să dăuneze economiei lumii. Bessent a criticat Beijingul pentru că a impus noi restricții la exportul de minerale rare săptămâna trecută – o decizie care l-a iritat pe președintele SUA Donald Trump – sugerând că inițiativa Chinei s-ar putea întoarce împotriva sa. Într-un interviu acordat Financial Times, Bessent a spus că restricțiile Chinei asupra exporturilor de minerale rare, cu trei săptămâni înainte ca președintele Trump să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping, reflectă doar cât de slabă este economia Beijingului. „Acesta este un indiciu cu privire la cât de slabă este economia lor și ei vor să-i tragă pe toți ceilalți în jos cu ei”. Secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent la sediul Consiliului Rezervei Federale din Washington, DC, pe 9 octombrie 2025. Bessent a declarat pentru Financial Times: “Poate că există vreun model de afaceri leninist în care este o idee bună să le faci rău propriilor clienți, dar ei sunt cel mai mare furnizor al lumii. Dacă vor să încetinească economia globală, ei vor fi cei mai afectați”. Comentariile lui Bessent vin în timp ce starea de spirit de pe piețe se înrăutățește din nou, după o îmbunătățire luni. Donald Trump: „Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment neinspirat” Totul, în contextul în care Donald Trump părea să calmeze o situație pe care a inflamat-o vineri, când a amenințat China cu taxe vamale de 100% începând cu 1 noiembrie. Trump a făcut aluzie la o posibilă dezescaladare a tensiunilor tarifare și comerciale dintre SUA și China, în timp ce a lansat o amenințare voalată la adresa președintelui chinez Xi Jinping. „Nu vă faceți griji pentru China, totul va fi bine! Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment neinspirat. El nu vrea ca țara sa să aibă o depresiune economică, și nici eu nu vreau. SUA vrea să ajute China, nu să o rănească!!”, a scris Trump pe Truth Social. Piețele bursiere din regiunea Asia-Pacific au înregistrat scăderi pe linie. Criptomonedele, deasemenea, au fost afectate – Bitcoin a scăzut cu 2,7% și ether a pierdut 5%. Disputa amenință să umbrească reuniunile anuale ale Grupului Băncii Mondiale (GBM) și ale Fondului Monetar Internațional (FMI) care au loc la Washington săptămâna aceasta. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: DONALD TRUMP este pregătit să aibă o întâlnire cu XI JINPING în Coreea de Sud. Tensiunile comerciale dintre SUA și China persistă
Ministerul Muncii propune majorarea de 5 la 12 salarii a plafonului din fondul de garantare pentru companiile în insolvență
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a pus în dezbatere publică proiectul care prevede extinderea protecției salariaților în caz de insolvență. „Într-o perioadă plină de provocări economice, trebuie să protejăm cât mai bine sectoarele strategice ale economiei, pentru că ele sunt vitale pentru stabilitatea țării și pentru securitatea națională. Am ascultat propunerea venită din partea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare a creanțelor salariale. Astfel, majorăm plafonul, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie, pentru companiile aflate în insolvență, din domeniile strategice. Prin Hotărâre de Guvern, putem interveni acolo unde vulnerabilizarea unei companii ar putea afecta întreaga economie. E important să nu pierdem forța de muncă calificată și să o protejăm de eventuale dificultăți ale întreprinderilor cu rol strategic”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole. Principalele modificări propuse sunt: majorarea plafonului creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie, extinderea perioadei acoperite de Fond, de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență și introducerea unei norme tranzitorii pentru cererile depuse anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, care vor fi soluționate conform legislației în vigoare la momentul depunerii. Fondul de garantare are ca scop asigurarea plății creanțelor salariale pentru angajații ale căror companii intră în procedura insolvenței. În forma actuală, legea prevede acoperirea salariilor pentru maximum 5 luni calendaristice, în limita a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, fără a ține cont de importanța strategică a angajatorului.
AUR îi dă testul moțiunii ministrului Economiei, Radu Miruță / De ce a retras POT semnături de pe textul moțiunii
Senatul dezbate și votează luni moţiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Economiei, Radu Miruţă. Acesta este acuzat, între altele, că se ”imaginează mai mult influencer social media decât ministru efectiv”. ”Într-un moment de criză economică profundă, în care se iau măsuri de austeritate fără precedent şi sunt promovate creşteri de taxe şi impozite care afectează puternic economia privată, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului este condus de un personaj politic care se imaginează mai mult influencer social media decât ministru efectiv. Atunci când trebuie să acţioneze, asistă pasiv la dezastru, făcându-se părtaş la distrugerea companiilor mici şi mijlocii din România”, susţin parlamentarii AUR. Parlamentarii AUR reclamă că ”singura preocupare reală a ministrului Radu – Dinel Miruţă este politizarea companiilor de stat prin numirea de membri şi simpatizanţi USR în funcţii cheie”. ”Deşi ni se spune că statul trebuie să dea oameni afară, companiile cu capital de stat angajează pe bandă rulantă la indicaţiile preţioase ale lui Miruţă, lucru care ar trebui să atragă în mod normal atenţia organelor de anchetă, control şi verificare instituţională. De asemenea, deşi la nivel european se discută despre relansarea industriei de apărare, pe acest palier, România funcţionează cu frâna de mână trasă. Legislaţia offset nu funcţionează, iar companiile cu tradiţie sunt politizate şi ineficiente, în condiţiile în care resursa umană calificată se degradează şi se diminuează continuu”, se arată în textul moţiunii. „POT și Ana-Maria Gavrila s-au aliat cu USR” Doi senatori ai POT, Vela Gheorghe și Pintea Paul Ciprian și-au retras semnăturile de pe moțiunea inițiată de AUR. Aceștia au depus o cerere la Biroul Permanent al Senatului prin care aduc la cunoștință că-și retrag semnăturile de pe moțiunea simplă împotriva ministrului Economiei. Cei doi senatori țin să menționeze că retragerea semnăturilor se face „din proprie inițiativă și cu respectarea dispozițiilor în vigoare”. Suse politice afirmă că POT și Ana-Maria Gavrila s-au aliat cu USR. Aceasta este acuzată că vrea să-și introducă persoane apropiate în Consiliile de Administrație la câteva companii de stat aflate în subordinea lui Miruță, la Ministerul Economiei. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Nicușor Dan i-a adus un ultim omagiu artistului Dorel Zaica
Președintele României, Nicușor Dan, i-a adus un ultim omagiu artistului Dorel Zaica, care a murit la vârsta de 86 de ani. Șeful statului a postat pe rețelele sociale mai multe fragmente din conversațiile avute de îngăduitul pictor, precizând că Dorel Zaica a fost un profesor iubit de multe generații de elevi și că pentru el a fost un „mare cercetător al creativității copiilor”. „Aflu că ne-a părăsit Dorel Zaica. Pictor și grafician. Profesor iubit de multe generații de elevi ai Liceului Tonitza. Dar mai ales — pentru mine — un mare cercetător al creativității copiilor (am selectat mai sus câteva citate fascinante din dialogurile lui cu copiii). A fost un om bun. Dumnezeu să-l ierte”, a scris Nicușor Dan pe Facebook. În semn de omagiu, șeful statului a inclus în postare mai multe fragmente din conversațiile avute de Dorel Zaica cu copii: „La ușa inimii cuiva, trebuie să ne rugăm, să năvălim sau să ciocănim?” „La ușa inimii cuiva, trebuie să ne mișcăm și să dorim cu încetinitorul.” (13 ani) „Ce este statul?” „La țărani castraveții și roșiile sunt mai bune. La stat sunt mai rele, că statul mai stă, mai se culcă, mai vine câteodată, și după aia iar stă.” (8 ani) „Ce limbă se folosește în Iad și în Rai?” „În Rai și în Iad nu se vorbește nicio limbă, deoarece tot ce a fost de spus s-a spus înainte să ajungem acolo.” (13 ani) „Ce este sufletul?” „Sufletul e când îți pune mama prăjituri pe o farfurie și îi lași prăjituri și lu’ ăla mic.” (8 ani) „De ce visăm noi?” „Visele sunt ca atunci când îți moare tataia, să îl mai vezi.” (7 ani) RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce le răspunde Ludovic Orban celor care spun că Nicuşor Dan „nu are faţă de PREȘEDINTE”: Are, cu siguranţă, caracter Ludovic Orban, împărțit între laudă și critică la adresa lui Nicușor Dan: E adevărat că ia decizii mai încet / Procesează cu extrem de multă atenție
Programul vizitei lui Trump în Israel. Trump și Netanyahu se vor întâlni luni în Knesset
Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a publicat un document cu informații referitoare la vizita președintelui american Donald Trump în Israel mâine. Documentul publicat de biroul premierului israelian arată că președintele american se va întâlni cu Netanyahu în biroul acestuia de la Knesset, Parlamentul israelian, la ora locală 10.15. Puțin mai târziu, la ora locală 10.45, tot la Knesset, Trump urmează să se întâlnească cu familiile ostaticilor din Gaza, notează CNN. Trump urmează apoi să țină un discurs în fața Knessetului în timpul unei sesiuni plenare, la ora locală 11 a.m. Netanyahu, președintele Knessetului, și liderul opoziției israeliene sunt, de asemenea, așteptați să țină discursuri în timpul acestei sesiuni, se arată în documentul publicat de israelieni. Trump va pleca din Israel la ora locală 13:00, a anunțat biroul lui Netanyahu. Acest itinerar se aliniază în mare măsură cu programul oficial al vizitei lui Trump, care a fost publicat peste noapte. Trump va călători apoi în Egipt, unde urmează să co-prezideze un summit privind Gaza alături de președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi. Conform programului președintelui american, Trump urmează să aterizeze în Egipt la ora locală 13:45. În contextul în care Trump se îndreaptă spre regiune duminică pentru a marca ocazia, vicepreședintele SUA J.D. Vance a confirmat că Hamas a anunțat că deține 20 de ostatici israelieni în viață și că acești ostatici sunt așteptați să fie eliberați în următoarele 24 de ore. Momentul central al vizitei din Egipt Egiptul a găzduit negocierile dintre Israel și Hamas după ce Trump a dezvăluit planul său de pace pentru Gaza în 21 de puncte, care a inclus și dezarmarea grupării Hamas. Momentul central al vizitei va fi o ceremonie de pace în stațiunea egipteană Sharm El-Sheikh luni după-amiază. Peste 20 de lideri, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, vor participa la summitul de la Sharm El-Sheikh. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
China transformă mineralele rare într-o armă în conflictul comercial cu Trump
China și-a înăsprit recent restricțiile asupra exporturilor de minerale rare, determinându-l pe președintele american Donald Trump să amenințe cu represalii economice. Trump a sugerat că va anula întrevederea cu președintele chinez Xi Jinping în timpul unei viitoare vizite în Asia. Restricțiile ar putea avea un impact major, deoarece SUA depind în mare măsură de China pentru mineralele rare: între 2020 și 2023, 70% din importurile americane de minerale rare au provenit din China, notează CNN. Avertismentul Chinei Lupta pentru mineralele rare durează de mult timp; pe parcursul mai multor ani, China și-a asigurat un control aproape total asupra mineralelor, ca parte a politicii sale industriale mai largi. Mină de minerale rare în județul Ganxian din provincia Jiangxi din centrul Chinei Cu toate acestea, extragerea acestor minerale a avut un impact asupra mediului. Standardele de mediu laxe și nivelul industrial scăzut au dus la o supracapacitate gravă pe piața de minerale rare din China în perioada 1990-2010. Exploatarea excesivă și dezordonată a acestei resurse neregenerabile a cauzat apoi degradarea mediului și risipa gravă a resurselor: în 2010, de exemplu, din cauza tehnologiilor miniere înapoiate, jumătate din resurse erau irosite în timpul extracției și procesării. Cariera minieră din Bayan Obo, regiunea autonomă Mongolia Interioară din nordul Chinei Încă din 2019, Xi Jinping declara: “Mineralele rare sunt o resursă strategică vitală.” Un alt oficial declara: “Dacă cineva vrea să folosească produsele fabricate din minerale rare exportate de China pentru a limita și suprima dezvoltarea Chinei, cred că… poporul chinez nu va fi fericit.” Iar presa de stat chineză a avertizat și ea Washingtonul, cu cuvintele: „Să nu spuneți că nu v-am avertizat.” Mineralele rare, vitale pentru tehnologiile de zi cu zi dar și pentru armate Termenul de „minerale rare” folosit pentru 17 elemente din tabelul periodic – scandiu, ytriu și lantanidele – este puțin incorect, deoarece ele se găsesc în toată scoarța terestră. Sunt mai abundente decât aurul, dar sunt dificil și costisitoare de extras și procesat și dăunează mediului. Mineralele rare sunt omniprezente în tehnologiile de zi cu zi, de la telefoane și tablete la turbine eoliene, la lumini LED și televizoare cu ecran plat. Ele sunt cruciale în fabricarea de baterii pentru vehicule electrice, scanere RMN dar și pentru tratamentele împotriva cancerului. Mineralele rare sunt, de asemenea, esențiale pentru forțele armate americane. Ele sunt folosite în avioane de luptă F-35, submarine, lasere, radare, sonare, sisteme de vedere pe timp de noapte, sateliți, sisteme de ghidare a rachetelor, motoare de avion, aliaje pentru vehicule blindate, rachete Tomahawk și multe altele. 61% din producția de minerale rare provine din China 61% din producția de minerale rare provine din China, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar țara controlează 92% din producția globală în etapa de procesare, în parte datorită costurilor mai mici ale forței de muncă și a reglementărilor de mediu mai puțin stricte. SUA au o mină operațională de minerale rare în California, dar nu au capacitatea de separare după extracție. „Până la începutul anului, mineralele rare exploatate în California erau trimise în China pentru separare”, a declarat Gracelin Baskaran, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. Anunțul Administrației Trump privind taxele vamale pentru China în aprilie a deraiat acest proces. „China și-a arătat disponibilitatea de a transforma într-o armă” dependența Americii de China pentru separarea mineralelor rare, a spus ea. Reacția lui Trump Nu este prima dată când China se folosește de cvasi-monopolul asupra mineralelor rare. În 2010, în urma unei dispute cu Japonia privind niște insule contestate, China a întrerupt exporturile de pământuri rare către acea țară. Trump și-a exprimat deja furia față de politica Chinei privind mineralele rare, acest an, dar cele mai recente restricții sunt văzute ca o escaladare dramatică a războiului comercial. „În funcție de ceea ce spune China despre ‘ordinul’ ostil pe care tocmai l-au emis, voi fi forțat, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, să contracarez financiar mișcarea lor”, a scris Trump. „Pentru fiecare element pe care au reușit să-l monopolizeze, avem două.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Le Monde: În războiul GEOECONOMIC, Trump mizează pe forța dolarului, dar dominația monetară este fragilă
România este în continuare cu un picior în groapă. Agenția de rating S&P ne ține pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, dar nu ne aruncă înca în JUNK
Agenţia de evaluare financiară S&P indică pentru România, ca element-cheie luate în considerare în timpul revizuirii anuale a ratingului de credit pentru România, calificativul BBB-/Negative/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, dar fără căderea în categoria junk, relatează, sâmbătă, Profit.ro. Într-o revizuire anuală, S&P Global Ratings analizează ratingurile de credit actuale în raport cu cele mai recente date privind performanţa ţărilor, precum şi cu orice evoluţii recente ale pieţei. Ratingurile acordate de către cele trei mari agenţii de evaluare financiară, S&P, Fitch şi Moody’s sunt indicatori foarte importanţi pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susţine acum şi în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenţii), este de importanţă majoră pentru statul român. În iulie, S&P a decis să reconfirme pentru România calificativul „-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală, menţinând totodată o perspectivă negativă şi după recentele măsuri fiscale asumate de Guvernul Bolojan. Calificativul „BBB-” este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan evitând însă, la acest moment, căderea în categoria junk. Agenţia transmitea atunci că apreciază primele măsuri luate de noul Guvern – pe care le califică drept cea mai substanţială încercare a României de corecţie fiscală de la criza financiară globală din 2008 – dar vede riscul ca provocările economice şi politice să submineze agenda politică ambiţioasă a Executivului, inclusiv coeziunea coaliţiei, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere inclusiv faptul că mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotaţiei. Menținerea ratingului de către Fitch O lună mai târziu, Fitch a menţinut ratingul României pe ultima treaptă recomandată pentru investiţii, BBB-, cu perspectivă negativă. Perspectiva negativă reflectă situaţia precară a finanţelor publice, perspectivele slabe privind creşterea economică, în timp ce incertitudinea politică s-a dimunuat odată cu instalarea noului guvern, dar polarizarea politică este ridicată. Moody’s păstrează calificativul României la „Baa3” Cel mai recent, luna trecută, Moody’s a confirmat calificativul României la „Baa3”, pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspecitivă negativă. Agenţia internaţională de evaluare fiscală spune că măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie şi septembrie au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României, însă rămân riscuri semnificative de implementare. Decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambiţios de consolidare fiscală al Guvernului, mai transmite a S&P Global Ratings. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raportul Moody’s cu privire la măsurile fiscale: Deficitul ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 Agenția Moody’s coboară la „negativă” perspectiva ratingului de țară al României!
Ministrul Energiei anunță când vor începe primele extracții de gaze din Proiectul Neptun Deep. Miza de 4 miliarde de euro Ministrul Energiei anunță când vor începe primele extracții de gaze din Proiectul Neptun Deep. Miza de 4 miliarde de euro
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că primele extracţii de gaze din proiectul Neptun Deep vor avea loc la finalul anului 2026 sau începutul lui 2027. Ivan a subliniat că investiţia de 4 miliarde de euro va transforma România într-un jucător major pe piaţa energetică regională. „Neptun Deep e în linie dreaptă. Avem date care confirmă faptul că acolo este un zăcământ foarte bun. Din 2027 o să avem mai multe gaze produse din Marea Neagră pentru România. Lucru care ne dă capacitatea de a face şi alte noi centrale de producţie energie electrică pe gaz şi, în acelaşi timp, de a dezvolta industria petrochimică, industria care e mare consumatoare de energie. Şi este evident că e mult mai simplu să foloseşti gazul românesc în România, fără a avea tarife de transport într-o altă ţară, şi asta va reprezenta un plus pentru tot ce înseamnă industria din ţara noastră, începând cu 2027”, a declarat Bogdan Ivan, sâmbătă, la Prima TV. Întrebat când va fi extrasă prima cantitate de gaz, Ivan a confirmat că procesul este deja în desfăşurare. „În finalul lui 2026, începutul lui 2027 vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră, din Neptun Deep. Se lucrează în acest moment. Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, 50% Romgaz, 50% OMV. În momentul de faţă avem date foarte, foarte pozitive despre modul în care urmează să fie exploatat acest zăcământ extrem de important pentru ţara noastră”, a precizat el. Proiectul Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră şi primul de mare adâncime din România. Co-dezvoltat de Romgaz şi OMV Petrom, Neptun Deep are rezerve estimate la minim 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027 Primele gaze naturale din perimetrul Neptun Deep vor fi livrate în 2027, a confirmat OMV Petrom. Scenarii privind obiceiurile de consum de energie