Bogdan Ivan, la granița cu Ucraina. Indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie
Bogdan Ivan s-a aflat, în cursul zilei de sâmbătă, 7 februarie 2026, la granița cu Ucraina, acolo unde s-a întâlnit cu ministrul ucrainean al Energiei, Denys Shmyhal. Ministrul Energiei al României susține că indiferent de situația geopolitică, „oamenii trebuie să aibă energie, fără excepții”. De altfel, Bogdan Ivan a adus în atenție și poziția României în acest context. În primul rând, susține că interconectările între cele 2 state trebuie să aibă loc „în condiții de maximă siguranță”. De asemenea, susține că statul român exercită rolul în rețeaua europeană ENTSO-E, sprijinind Ucraina fără să afecteze Sistemul Energetic Național. A mai susținut că, indiferent de decizia de operare, „consumatorii români rămân o prioritate”. „Oamenii trebuie să aibă energie” „Astăzi, pe teren, la granița cu Ucraina. Acolo unde lucrurile se văd altfel decât din documente. În acest context, m-am întâlnit cu Denys Shmyhal, ministrul Energiei din Ucraina, pentru că, indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie. Simplu. Fără excepții. Poziția României este una fermă: 1. interconectările România-Ucraina trebuie operate în condiții de maximă siguranță, inclusiv în situații de urgență 2. România își exercită rolul în rețeaua europeană ENTSO-E, sprijinind Ucraina fără a afecta Sistemul Energetic Național 3. consumatorii români rămân o prioritate în orice decizie de operare Bogdan Ivan: „Indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie” Ucraina face eforturi continue pentru a menține funcționarea sistemului energetic în condiții extrem de dificile și pentru a rămâne conectată la rețeaua europeană. Cooperarea regională și coordonarea tehnică sunt esențiale pentru stabilitate, de ambele părți ale graniței. De aceea, am adus la aceeași masă și Transelectrica, prin colegul meu Ștefăniță Munteanu, pentru a aborda punctual subiectele privind continuitatea și echilibrul rețelei, inclusiv fluxurile transfrontaliere. Alături de mine s-a aflat și domnul deputat Eugen Bejinariu. România ajută. Responsabil, cu infrastructură care funcționează și cu atenție permanentă la propria securitate energetică”, a notat Bogdan Ivan pe Facebook. Autorul recomandă: De ce plătesc românii cea mai scumpă energie electrică din Europa? Ce soluții există pentru scăderea facturilor Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că vor fi oferite ajutoare de până la 50 și 100 de lei, lunar, pentru consumatorii vulnerabili. Ce condiții trebuie să îndeplinească beneficiarii Ciprian Ciucu nu e deloc mulţumit de relaţia cu social-democraţii. „Încerc să ţin relaţia pe linia de plutire. PSD poate să blocheze acest mandat” S-a rupt lanţul de iubire dintre Ciprian Ciucu şi Cătălin Drulă. Ciucu: „Eu sunt genul ăla mai fraier. Deşi nevastă-mea spune că iar sunt prost” Sursă foto: Mediafax Foto / Facebook Bogdan Ivan
Mircea Badea, criză de râs în direct după ce a aflat că Radu Miruță vrea să cumpere un satelit
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, i-a stârnit un acces de râs, în direct realizatorului emisiunii „În gura presei”, Mircea Badea. Afirmaţia care l-a făcut pe Badea să izbucnească în hohote a fost aceea prin care ministrul şi-a exprimat intenţia să cumpere un satelit din considerentul că „e foarte sus”. „Răspuns de inginer în telecomunicații: satelitul e foarte sus” l-a persiflat Mircea Badea pe Miruţă care nu vede nimic neobişnuit în argumentul său pentru care România ar achiziţiona un satelit şi nu din alte considerente. „Vrea să cumpere satelit. Asta e fost foarte ok, Să cumpere satelit. Să te duci cu satelitul? Unde să te duci? Nu poți să spun, da’ cu satelitul. Ministrul Radu Miruță vrea să cumpere satelit. Răspuns de inginer în telecomunicații: satelitul e foarte sus. «Ministrul Apărării, Radu Miruță, consideră că România ar trebui să cumpere sateliți. Explicația acestuia e simplă: sateliții sunt foarte sus»”, a comentat realizatorul emisiunii de la Antena 3 CNN. Trimiterea unui satelit pe orbita ar costa 700.000 de euro, fără să aibă şi garanţia că produsul va şi funcţiona. Context în care, Badea îi suerează ministrului Miruţă să-şi boteze satelitul cu numele de Ion, aşa cum, pe vremuri, Nicolae Ciucă stătea de vorbă, la guvern, cu un robot omonim creat cu inteligenţa artificială. RECOMANDAREA AUTORULUI: După elicoptere și tancuri, Ministrul Apărării, Radu Miruță, vrea să cumpere și sateliți Lia Olguța Vasilescu îi răspunde lui Miruță, după ce a acuzat că un bloc de 9 etaje din Craiova obturează un radar militar: „N-au văzut soldați decât în filme” / Găgăuță de ministru”
S-a rupt lanţul de iubire dintre Ciprian Ciucu şi Cătălin Drulă. Ciucu: „Eu sunt genul ăla mai fraier. Deşi, nevastă-mea spune că iar sunt prost”
Ciprian Ciucu şi Cătălin Drulă au fost odată prieteni buni, însă campania electorală precedentă pare să fi slăbit balamalele relaţiei strânse pe care au avut-o cândva. Ciucu a declarat în emisiunea Insider Politic, de sâmbătă, la Prima TV, că n-a mai vorbit cu Drulă de la alegerile pentru Capitală, chiar dacă susţine că el este „genul ăla mai fraier, care atunci când apreciază pe cineva – chiar dacă este rănit prin ceea ce s-a spus şi cum s-a spus – am tendinţa de multe ori să trec peste şi să uit”. Ciucu a declarat pentru Insider Politic că a fost deranjat de filmul realizat de Drulă în care sugera indirect că Ciucu ar fi dat o aprobare pentru ridicarea unui bloc în condiţii nu tocmai legale; clip în care apare şi preşedintele Nicuşor Dan şi fostul ministru USR al Sănătăţii, Vlad Voiculescu. De la alegeri nu au mai discutat cei doi, a mai spus Ciucu, însă acesta spune că „nu ştiu, nu cred”, atunci când este întrebat dacă a rupt prietenia cu Drulă. Potrivit primarului general al Bucureştiului, el mai are tendinţa să treacă peste anumite aspecte, când e vorba de prieteni, dar soţia sa e veşnic pe fază ca să-i amintească acele aspecte pe care Ciucu le poate trece cu vederea. „Eu sunt genul ăla mai fraier, care atunci când apreciază pe cineva – chiar dacă este rănit prin ceea ce s-a spus şi cum s-a spus – am tendinţa de multe ori să trec peste şi să uit, deşi nevastă-mea spune că iar sunt prost. Genul ăla de prost în sensul că eu sunt ăla fraier, în sensul că iert repede, ştiţi? M-a deranjat enorm ce-a făcut Cătălin în campanie”. Ciprian Ciucu speră ca prietenul său Drulă să aibă „forța să se reinventeze” „Îi doresc o revenire, poate şi în Bucureşti. Nu exclud. I-am zis, i-am zis, i-am zis: «Începe cu un sector. Ia-o de jos. Nu mai arde etape!». Le-am zis şi altora. Şi sunt în postura să zic asta. Am început consilier general. Nu eram ministru, nu eram deputat, nu eram nimic. Eram un simplu consilier general din ăia 55 care i-am făcut opoziţie Gabrielei Firea”, mai spune Ciucu. În campania trecută, Drulă la acuzat pe Ciucu că se foloseşte de sondaje ca să manipuleze opinia publică, pentru ca apoi, prin clipul eliberat în spaţiul public în care apărea şi Nicuşor Dan, să lase impresia că Ciucu este vinovat pentru haosul urbanistic. „Ciprian, nu așa! Nu așa se duce lupta, cu mijloacele pe care le-ai folosit și în campania lui Ciucă. Ai demnitatea și bărbăția să vii la o dezbatere! Vino în fața oamenilor și lasă manipulările și aroganța”, transmitea în noiembrie Cătălin Drulă pe Facebook. La rândul său, Ciucu a declarat că este deranjat de atitudinea lui Drlă, mai ales că faptele de care încearcă să-l facă răspunzător ştie că nu sunt reale. „Mă deranjează ce spune. Mă deranjează, că ştie că nu-i adevărat. Ştie care-i adevărul. Mă deranjează că a dat drumul la o campanie negativă, el ştiind adevărul. Eu am oprit campania negativă împotriva lui. Nu o face asumat, adică nu spune el, asumat, dar se spun fel şi fel de lucruri care nu sunt adevărate. Mă deranjează, dar sper ca împreună să trecem peste această campanie şi să ne putem privi unul pe celălalt în ochi. Pot înțelege disperarea lui Cătălin Drulă, aflat pe locul 4 in competiție, pot înțelege până și anumite exagerări, dar să minți cu bună știință, asta nu mai pot înțelege!”, declara şi Ciucu, la vremea respectivă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Candidatul la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, îl ironizează pe contracandidatul său Cătălin Drulă: ”Nu vreau să mă ascund după pantalonii niciunui om politic” Ciprian Ciucu nu i-a cerut lui Drulă să se retragă din cursa pentru Primărie: „Dacă era un candidat unic PNL-USR nu mai aveam emoții”
Viktor Orban, acuzat de plagiat. Premierul ar fi declanșat pe TikTok „o campanie de dezinformare” marcă înregistrată Călin Georgescu
Liderul opoziției din Ungaria, Peter Magyar, îl acuză pe premierul Viktor Orban că a declanșat pe TikTok o campanie masivă de dezinformare, construită după modelul folosit în România în 2024 de Călin Georgescu în România, campanie care a dus la anularea alegerilor prezidențiale, preia Stiripesurse.ro Magyar precizează într-un mesaj pe X că în România, Călin Georgescu și-a făcut campanie cu sprijin rusesc, „într-o operațiune coordonată central, care costă miliarde”: “În ultimele zile, Fidesz și-a intensificat și mai mult campania de dezinformare pe TikTok, peste nivelul obișnuit. Fac exact ceea ce a făcut candidatul român ulterior descalificat în timpul ultimei alegeri prezidențiale trucate din România: cu sprijin rusesc, într-o operațiune coordonată central, care costă miliarde, inundă platforma cu mii de videoclipuri generate de inteligență artificială. Această platformă este deosebit de populară în rândul tinerilor. Frauda electorală a Fidesz se bazează pe minciuni, pe discreditarea candidaților TISZA și pe conținut care încalcă grav drepturile personale și este profund dezumanizant. Guvernul, în mod evident îngrozit de perspectiva pierderii puterii, a coborât la un nou nivel minim”, a transmis Peter Magyar pe X. Frauda electorală a Fidesz se bazează pe minciuni, pe discreditarea candidaților TISZA și pe conținut care încalcă grav drepturile personale și este profund dezumanizant. Guvernul, în mod evident îngrozit de perspectiva pierderii puterii, a coborât la un nou nivel minim”, a transmis Peter Magyar pe X. Recomandarea autorului: Donald Trump, mesaj de susținere pentru Viktor Orban la alegeri: „Luptă și își iubește țara măreață și poporul”
Celebrele microbuze electrice școlare, cumpărate la suprapreț, dau primele rateuri. Bateriile nu rezistă la ger, iar primarii revin la vechile microbuze pe motorină
1300 de microbuze electrice școlare pentru care autoritățile au plătit chiar și 3 ori peste prețul pieței. Un jaf național la care au luat parte majoritatea Consiliilor Județene din România – o schemă pe care Gândul a dezvăluit-o pas cu pas în urmă cu 5 luni – e pe cale să devină cea mai mare țeapă din istoria achizițiilor publice. Un astfel de microbuz care a costat până la 200.000 de euro, deși prețul de piață era de 80.000 de euro, a fost abandonat în parcarea primăriei din comuna Orașu Nou, județul Satu Mare. Filmul în care un microbuz şcolar zace îngropat în zăpadă a devenit viral. Deși are doar 5 luni de funcționare, motorul electric nu a mai putut face față gerurilor din ultima perioadă. Bateriile se descarcă rapid, iar microbuzul abia ajunge până la jumătatea drumului spre școală. Microbuzul electric din Orașu Nou zace înzăpezit „Când a început cu minus 10 – minus 12 (grade, n.r) am întâmpinat greutățile că nu a rezistat la cei 137 km și atunci am zis că varianta este în felul următor în zilele respective, care a durat o săptămână, vreo 10 zile, am circulat cu mașina diesel. Niciun copil nu a rămas acasă. Fiecare copil a fost adus la școală.”, a declarat Gavril Majlath, primarul comunei sătmărene. Autonomia microbuzelor scade dramatic la temperaturi scăzute Primarul din Orașu Nou recunoaște că a vrut să vadă cu ochii lui dacă autonomia bateriei este chiar de 200 de kilometri, așa cum e specificat în cartea mașinii. La temperaturi normale, microbuzul s-a comportat exemplar. Cum au coborât temperaturile sub 0 grade, edilul și-a dat seama că există riscul ca elevii să nu mai ajungă la școală. Microbuzul a fost primit în comodat de la Consiliul Judeţean Satu Mare Preşedintele CJ Satu Mare: am solicitat ca microbuzele să fie hibride Până și preşedintele CJ Satu Mare, Csaba Pataki, recunoaște că prețul de achiziție al microbuzelor electrice școlare a fost neobișnuit de mare. Ba chiar susține că a încercat să modifice condițiile de achiziție. „Eu am încercat să modificăm condițiile specifice și să fie hibridă, care era o soluție mult mai fiabilă. Era un program național, așa ni s-a impus de către ministerul finanțator(n.r Ministerul Educaţiei) și noi n-am avut ce face. Jalonul în PNRR era ca fiecare autoritate să aibă câte un microbuz. Să înlocuiască cele poluante cu nepoluante. Practc, trebuia microbuze hibride şi am fi redus poluarea la 50%. Şi aşa am avut probleme că n-am putut asigura la toată comunitate.” a recunoscut preşedintele CJ Satu Mare. Jaful Național – microbuzele electrice școlare Când România a început să investească, cu bani din PNRR, în microbuze școlare electrice, planul părea simplu. Primim 250 de milioane de euro de la Bruxelles pentru ca fiecare județ să fie dotat cu vehicule moderne pentru elevi, la un preț corect, estimat de Comisia Europeană la 78.000 de euro pe bucată. Dar realitatea românească a demonstrat că același model de microbuz poate costa și dublu, în funcție de județ. Statul a cumpărat doar 1.300 de microbuze, iar prețurile au depășit de două, chiar de trei ori, estimarea inițială. Potrivit ReporterIS, firma Aveuro Internațional din Prahova a câștigat peste 50% dintre licitații. Patronul ei, Vlad Papuc, fiul Rodicăi Papuc, apropiată a baronului local Iulian Dumitrescu, judecat pentru corupție, a reușit să transforme licitațiile publice cu Consiliile Județene din țară într-o afacere profitabilă pentru firma sa. Ulterior, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat că a trimis Corpul de Control să verifice aceste achiziţii, iar rezultatele vor fi transmise către Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Consiliul Concurenţei. Ministrul a explicat că acelaşi tip de microbuz electric a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro. „Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziţiei microbuzelor electrice pentru elevi. De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Consiliul Concurenţei a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Poiectelor Europene. Au fost identificate situaţii în care acelaşi tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferenţele”, a spus Pîslaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Microbuze electrice la 250.000 de euro bucata și la Buzău. De data asta, pentru transport public. Primarul Toma se laudă cu isprava sa Jaful Național – Microbuze electrice. Top 10 județe care au plătit prețuri astronomice pe bucată. Pe ce loc se află județul premierului Ilie Bolojan
Ilie Bolojan, învins în ședința PNL. Nici măcar schimbarea unor șefi de filială nu a putut face. Toate propunerile i-au picat la vot. A primit, în schimb, un vot de încredere din partea partidului pentru propria funcție
Premierul Ilie Bolojan a primit vot negativ pentru schimbarea șefilor de filiale din PNL, conform informațiilor Gândul de la această oră. Cu toate acestea, a primit votul de încredere pentru a fi premierul României în continuare. „Biroul Politic Național a analizat și propunerea de demitere a conducerii ultimelor zece organizații județene. În urma votului, rezultatul a fost următorul: 35 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 9 abțineri. De asemenea, cinci lideri PNL au absentat de la vot. Întrucât nu a fost întrunită majoritatea calificată de două treimi prevăzută de statut (*37 de voturi), propunerea de demitere nu a fost adoptată, iar conducerile filialelor respective își păstrează mandatul”, se arată într-un comunicat publicat de PNL în această seară. Biroul Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal s-a reunit în ședință, luni seară, cadru în care președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au prezentat principalele direcții ale pachetului de relansare economică, aflat în curs de definitivare. Ministrul Finanțelor a subliniat că pachetul a fost construit în urma analizelor din cadrul unui grup de lucru, astfel încât măsurile propuse să fie compatibile cu obiectivele macroeconomice ale României și să susțină dezvoltarea economică pe termen mediu și lung. „Pachetul de relansare economică este structurat pe două paliere majore. Primul vizează reconfigurarea schemelor de ajutor de stat, prin lansarea a șapte programe dedicate, inclusiv pentru resurse minerale și materii prime critice, cercetare-dezvoltare și noi tehnologii, precum și industria de apărare. Al doilea palier are o componentă fiscală amplă, adresată microîntreprinderilor și întregului mediu de afaceri. De asemenea, în ședința de astăzi a fost dat un vot de încredere pentru președintele partidului, Ilie Bolojan. În urma votului secret, au fost înregistrate 47 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă, confirmând sprijinul majoritar al conducerii partidului pentru actualul lider al PNL. În cadrul aceleiași ședințe, conducerea PNL a stabilit, prin vot, numirea domnului Marius Arcăleanu în funcția de președinte interimar al PNL Vaslui”, se mai arată în comunicat. Tot în ședința de astăzi, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan i-a reproșat președintelui partidului că măsurile guvernului gonesc investitorii și că sugrumă mediul privat. „Trebuie să aducem investitori, nu să creștem taxele”, a spus Rareș Bogdan. Europarlamentarul a insistat și pe creșterea redevențelor „de două sau de de trei ori”, ca măsură pentru a crește veniturile statului. Rareș Bogdan nu l-a iertat pe șeful său de partid nici pentru relația cu partenerii de guvernare. „Trebuie să fim mai fermi în relația cu PSD”, a spus el. Autorul mai recomandă: Populația, din ce în ce mai sărăcită, multinaționalele, din ce în ce mai ajutate. Bolojan a dat o ordonanță de guvern care ajută companiile străine să-și scoată profiturile din România, fără limite Rareș Bogdan l-a luat în vizor și pe Nicușor Dan: „Nu am avut pe nimeni nici la Davos” / „Am pierdut enorm că nu am fost acolo”
Nici n-a adoptat bine toate pachetele de reformă, că Ilie Bolojan a mai anunțat una: reforma pensiilor în sectorul de ordine publică și apărare
Premierul Ilie Bolojan a anunțat într-un interviu pentru G4Media că, după adoptarea reformei privind tăierile din administrația publică, următorul pachet e reformă vizează pensiile din sistemul de ordine publică și apărare națională. Potrivit datelor CSM, dacă în magistratură vorbim despre 5000 de pensii de serviciu, în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională – beneficiarii pensiilor de serviciu sunt peste 210.000. Ilie Bolojan: „Următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare” Întrebat de jurnaliști dacă vizează o reformă a „pensiilor militarilor care să crească vârsta de pensionare”, premierul Bolojan a răspuns: „Și acest lucru trebuie făcut pentru că, orice s-ar spune, este anormal să aveți o știre cu șeful Poliției din Sibiu care s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri, când văd o astfel de știre. Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută și este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii, care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitatea sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni, dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”. Pachetul privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților – care vizează în jur de 5000 de persoane – este în continuare în discuția Curții Constituționale, care trebuie să ia o decizie pe constituționalitate, pe 11 februarie. Modificările pe care insistă Bolojan sunt respinse atât de magistrați, de CSM, dar și de Curtea Supremă care a atacat pachetul la CCR. Însă în ceea ce privește pensiile de serviciu din zona de ordine publică, apărare și siguranță națională – acestea sunt în jur de 210.000 – potrivit datelor din CSM. Potrivit jurisprudenței CCR, de pensii de serviciu beneficiază Ministerul Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerul Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale. RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Trebuie să facă proba!” Ilie Bolojan se ceartă cu Rareș Bogdan și sugerează că fostul prim-vicepreședinte PNL este mincinos Ilie Bolojan constată că românii au obosit „total”, pentru că nu văd rezultatele guvernării sale. Premierul nu exclude să adopte reforma administrației publice prin OUG. Ce spune de pensiile speciale și CCR Bolojan îl lasă pe Nicușor Dan să vină cu propuneri pentru SRI și SIE: „Mi se pare un aspect de politețe”
Cei care l-au huiduit pe Nicușor Dan, la Iași, sunt vânați pentru amenzi de autoritățile locale. Plouă cu procese verbale
Persoanele care au huiduit și au provocat incidente la manifestările de Ziua Unirii Principatelor Române, desfășurate sâmbătă, 24 ianuarie, în Iași și Focșani, au primit amenzi usturătoare. Amenzi și anchete după huiduielile la adresa lui Nicușor Dan Potrivit Jandarmeriei, valoarea totală a amenzilor aplicate depășește 38.000 de lei, iar într-un caz a fost sesizat și Parchetul. Nicușor Dan i-a mustrat pe cei care huiduiau la Iași | Mediafax Foto Forțele de ordine au intervenit în contextul ceremoniilor oficiale la care a luat parte Nicușor Dan, „bruiate” de huiuduieli, fluierături și scandări venite din partea unor grupuri organizate din mulțime. A plouat cu amenzi pentru protestatarii de la Iași | Mediafax Foto Incidentele au fost înregistrate atât în timpul discursurilor oficiale, cât și în momentele solemne ale ceremoniilor de Ziua Unirii. Jandarmeria continuă verificările și sunt vizate inclusiv persoane care au incitat la violență. Amenzi de 28.000 de lei și un dosar penal la Iași La Iași, unde ceremoniile au fost perturbate chiar și în timpul intonării imnului național, jandarmii au aplicat sancțiuni contravenționale în valoare totală de 28.000 de lei. Printre cei amendați se numără un individ din București, membru al unui grup organizat, amendat cu 1.000 de lei pentru provocare și participare la scandal. Jandarmii au întocmit actele de sesizare a organelor de urmărire penală pe numele unui bărbat care avea asupra lui un obiect periculos, tot în 24 ianuarie, fapta fiind încadrată la port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, conform Codului Penal. Au fost aplicate alte 14 sancțiuni, în valoare de 27.000 de lei. Cea mai mare amendă, de 10.000 de lei, a vizat organizarea și desfășurarea unei adunări publice interzise, la care s-a adăugat o sancțiune de 1.000 de lei pentru scandal. Alte persoane au fost amendate pentru inițierea de acțiuni violente, tulburarea ordinii publice și proferarea de injurii. Sancțiuni și la Focșani La Focșani, unde Nicușor Dan a fost huiduit în Piața Unirii, jandarmii au aplicat amenzi totale de 10.000 de lei. În ambele orașe, Iași și Focșani, huiduielile s-au iscat în timpul ceremoniilor dedicate aniversării la 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, la care a participat președintele Nicușor Dan. Autorul recomandă:
Cum poate fi apărată zona Neptun Deep, cea mai mare investiție energetică a României
Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României și una dintre cele mai importante investiții strategice din regiune, 4 miliarde de euro, ridică întrebări serioase de securitate. Proiectul de producție de gaze la mare adâncime din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz ar trebui să înceapă producția din toamna anului viitor, dar nu beneficiază de protecția Articolului 5 din Tratatul NATO. Autoritățile române vorbesc despre responsabilitatea directă a statului în apărarea infrastructurii critice, dar și despre sprijin aliat în afara NATO. Sursa: Wood Mackenzie Lens Se estimează că Neptun Deep va avea o producție anuală de aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaz de cea mai bună calitate care ar putea transforma România într-un stat independent din punct de vedere al alimentării cu gaze și un exportator important în regiune. În total, proiectul are o rezervă de cel puțin 100 de miliarde de metri cubi, adică echivalentul consumului pe 10 ani al României. De ce nu se aplică Articolul 5 din Tratatul NATO pentru Neptun Deep Este foarte probabil ca România să nu se bucure de ajutorul aliaților când vine vorba de securitatea investiției. Amplasarea Neptun Deep ridică o problemă juridică și strategică majoră pentru că proiectul se află dincolo de limita apelor teritoriale ale țării noastre, care se întind până la 12 mile marine de la țărm (aproximativ 22,2 kilometri). Conform articolului 9 din legea 17/1990, Zona Economică Exclucisivă a României se află dincolo de marea teritorială. Practic, țara noastră are dreptul să exploateze resurse din această zona, dar nu are suveranitate deplină, așa cum are pe uscat sau în marea teritorială. „Conform legii 17/1990, articolul 9, Zona Economică Exclusivă a României este instituită în spațiul marin al țărmului românesc la Marea Neagră, situat dincolo de limita apelor mării teritoriale și adiacent acestora, în care România își exercită drepturi suverane și jurisdicția asupra resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia și a coloanei de apă de deasupra, precum și în ceea ce privește diferitele activități legate de explorarea, exploatarea, protecția, conservarea mediului și gestionarea acestora.” În acest context, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică automat pentru apărarea zonei Neptun Deep. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad. „Este datoria statului român să își apere toată infrastructura” Deși Șeful Statului Major al Apărării a atras atenția că Neptun Deep nu intră sub incidența Articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă, acesta a subliniat că infrastructura critică și protejarea infrastructurilor critice este o misiune a Ministerului de Interne. De asemenea, acesta a precizat că Ministerul Apărării Naționale va acorda tot sprijinul pentru promovarea interesului național al României. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive. Dar asta nu presupune și faptul că nu ne apărăm zonele de responsabilitate. Sunt convins că într-o astfel de situație o să avem foarte mulți parteneri și aliați care vor fi alături de România pentru apărarea interesului național”, a spus generalul Gheorghiță Vlad. Referitor la platformele care urmează să fie implementate în sectorul din Marea Neagră aflat în exploatarea Neptun Deep, Șeful Statului Major al Apărării a transmis că „toate platformele petroliere sunt teritoriu național”. „Când am discutat despre infrastructură critică, m-am referit și la cablurile subacvatice și la cablurile de comunicație, la toate conductele care sunt submarine. Este datoria statului român să își apere toată infrastructura și să-și promoveze interesele în zona economică exclusivă.” Fostul ministru de Externe al României crede că „problemele din zonă trebuie rezolvate de România” Fostul ministru de Externe și consilier prezidențial, Cristian Diaconescu, a confirmat că zona economică exclusivă a României nu beneficiază de protecția oferită de Articolul 5 din NATO. Acesta susține că România va fi nevoită să se apere singură în cazul unei agresiuni în această zonă. „Din această perspectivă, dacă cineva privește cu rea-credință din proximitatea estică și nu respectă dreptul internațional pot să apară probleme pe care trebuie să le rezolvăm singuri. Mai este o problemă care se adaugă. În momentul în care se fac aceste împărțiri se au în vedere zonele cele mai adânci în mare de la care se construiește un astfel de perimetru. Una dintre aceste zone este peninsula Crimeea. Din această perspectivă poate exista o interpretare de rea-credință în ceea ce privește drepturile suverane ale statelor cu un impact în legătură cu acest partaj”, a spus Cristian Diaconescu. Neptun Deep are un potențial economic uriaș pentru România De asemenea, dincolo de riscurile de securitate ale Neptun Deep, Claudiu Cazacu, specialist în piețele internaționale, a vorbit despre potențialul economic pe care ar urma să-l aibă proiectul Neptun Deep. Acesta crede că România ar putea ajunge cu ușurință pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de gaze. „România va ajunge pe locul unu în Uniunea Europeană, pentru că Olanda este în declin cu producția. La prețurile actuale, ar fi o valoare de undeva la 40 de miliarde de euro a întregului zăcământ.” Cum ar putea fi apărată zona Neptun Deep Deși zona în care se află proiectul Neptun Deep nu este acoperită automat de garanțiile de securitate prevăzute în Articolul 5 din Tratatul NATO, România nu rămâne complet neajutorată. Statul român spune că își asumă responsabilitatea directă pentru protejarea infrastructurii critice din Zona Economică Exclusivă, iar sprijinul partenerilor strategici rămâne posibil și în afara mecanismului Articolului 5. De asemenea, MApN susține că va asigura monitorizarea permanentă a spațiului maritim și spune că poate activa mecanisme de consultare cu aliații pentru răspunsuri coordonate în caz de incidente. Mai mult decât atât, modernizarea Forțelor Navale rămâne o prioritate strategică și o garanție a faptului că Neptun Deep va rămâne protejat. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027 FORBES: Neptun Deep, noua eră a SECURITĂȚII energetice. România,
Analiza execuției bugetare la anul 2025 cronologia scamatoriei legate de deficitul bugetar. Bolojan și imaginea „eroului salvator” ar fi costat România 7 miliarde de lei
Guvernul Bolojan se laudă că România a atins un deficit bugetar de 7,7%, în loc de 8,4%, ținta oficială. Deficitul, așadar, ar urma să înregistreze o scădere de 0,7 puncte procentuale din PIB în 2025, față de același an, și să fie un semnal de încredere pentru piețe și investitori. Surpriza din execuția bugetară din decembrie 2025, document consultat de Gândul, este că, din neant, au apărut venituri de 10 miliarde de lei – circa 2 mld. euro – la fonduri încasate din granturi PNRR. Or, România nu a încasat nimic din PNRR în decembrie. Dimpotrivă, în 2025, fondurile alocate dinn PNRR au scăzut cu 7 mld. euro. Cum se explică? O parte din cele 7 miliarde de euro împrumuturi din PNRR – pe care ulterior România le-a pierdut – ar fi urmat să se regăsească, firesc, în cheltuielile statului. Când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune – la granturi – în execuția bugetară se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli, astfel încât impactul pe buget este, în mod firesc, zero. Astfel, Guvernul Bolojan, paradoxal, prin pierderea banilor din PNRR a scos, din pălărie, o reducere contabilă a deficitului bugetar, în 2025, de 10 mld. lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB. Practic: la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025 figurează încasări de 12,99 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-noiembrie 2025 La aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, figurează încasări de 22,93 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-decembrie 2025 Rămâne o întrebare: Când Guvernul Bolojan a făcut rectificarea bugetară și a mărit ținta de deficit, apoi a păstrat-o la 8,4% din PIB, a știut că sumele pierdute din PNRR vor genera artificial o scădere de deficit în 2025? Cronologia „scamatoriei” Data de 23 iunie 2025, momentul în care Bolojan a preluat mandatul de premier, marchează începutul campaniei alarmiste despre „dezastrul economic” în care se află România: incapacitate de plată, deficit bugetar, dezastru economic. Soluția? Concedieri în masă, tăieri de salarii, creșteri de taxe. Guvernul Bolojan a mărit, la prima rectificare bugetară, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, și a continuat cu măsuri de austeritate dure pentru pensioanri, oameni cu venituri reduse, persoane cu handicap. Cifra de 8,4% a fost menținută și la a doua rectificare de la sfârșitul lui noiembrie. Mai mult guvernul Bolojan a menținut chiar și la a doua rectificare ținta privind investițiile publice de 149 miliarde lei, însă, în realitate execuția a fost de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin. Se cunoștea faptul că deficitul va scădea dacă banii pierduți din PNRR se mută la granturi din fonduri de coeziune? La data de 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța ca România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 milliarde euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR (adică înregistrarea lor doar pe cheltuieli în execuția bugetară) la componenta granturi din PNRR (înregistrarea lor atât pe cheltuieli, cât și la venituri). Sumele ar fi fost mai mari și au fost trecute de la împrumuturi PNRR la granturi PNRR, dar și de la împrumuturi PNRR la fonduri de coeziune. Din acel moment, a devenit limpede că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri pe principiul neutralității bugetare a fondurilor europene pentru granturi PNRR și fonduri europene nerambursabile. La împrumuturi PNRR sumele se înregistrează doar pe cheltuieli, fiind o datorie de returnat. La data de 3 septembrie ministrul Pîslaru anunța ca s-a bătut palma cu Consiliul European pe transferul sumelor și proiectelor de pe împrumuturi pe granturi și pe finanțare din fonduri UE de coeziune. Prima rectificare bugetară are loc la 1 octombrie, iar ținta de deficit s-a mărit la 8,4%, chiar dacă era clar, cel puțin pe hârtie, deficitul bugetar va scădea puternic dacă, dintr-un punct, sumele cheltuite din fonduri europene, fie ele și împrumutiri, vor fi trecute și în dreptul veniturilor. Așa-zisa „surpriză” a deficitului de 7,7% din PIB Așa-zisa „surpriză” ar fi venit în ultimele zile, când Bolojan s-a lăudat că deficitul pe 2025 a fost redus la 7,7% din PIB, față de 8,4% din PIB. Daca adunăm circa 0,5% din PIB la deficitul de 7,7% din PIB, ajunge la 8,25% din PIB. Spre comparație, deficitul bugetar din 2024 a fost de 8,65% din PIB. Apar, inevitabil, semne de întrebare, referitor la economiile și creșterile de venituri generate de majorările de impozite și taxe, înghețările de salarii și pensii, toate povara măsurilor de austeritate puse pe românii săraci care, așa cum arată cifrele consultate de Gândul, nu au avut practic niciun efect. Dimpotrivă, execuția arată că economia făcută de guvern a fost, mai degrabă, la cheltuielile de capital, adică investițiile din bugetul de stat. „Greșeli” pe bandă în execuția bugetară Practic, pe baza acestor informații, guvernul Bolojan putea avea o țintă apropiată de 7,7% din PIB, cât a și ieșit deficitul, într-un final, dacă nu „scăpa din vedere” transferul de sume din fonduri europene la venituri. Și se mai pune o întrebare importantă: Cât s-au plătit dobânzi mai mari, în ultimele luni pentru că s-a mers pe un deficit de 8,4% din PIB? Pentru că, la o planificare bugetară cu un deficit de 7,7% din PIB, dobânzile plătite la împrumuturi ar fi fost mai mici în ultimele luni, pe baza unei prime de risc mai mici, aferente unui deficit mai mic. Bolojan și imaginea eroului de sacrificiu” a costat România Încă de la începutul mandatului, Bolojan s-a erijat în rolul „eroului de sacrificiu”, a „salvatorului”, ce-și riscă popularitatea electorală pentru a scoate țara din mult vehiculatul „dezastru economic”. În realitate, cifrele indică o scamatorie contabilă, dublată de un discurs „apocaliptic” despre situația țării. FOTO: Mediafax/Envato Recomandarea autorului: Bolojan va aproba bugetul pe 2026 chiar și fără decizia CCR pe pensiile magistraților: „Bugetul trebuie să fie adoptat în condițiile posibile” Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Ilie Bolojan amână asumarea