După EXPLOZIA puternică din Rahova, Ilie Bolojan le cere românilor să-și asigure locuințele: Nu putem aștepta ca statul să facă totul
Premierul Ilie Bolojan a declarat că România are mari probleme cu întreținerea și verificarea instalațiilor, dar și cu lipsa asigurărilor de locuință. Reacția vine după explozia tragică din cartierul Rahova, unde mai multe familii au rămas fără adăpost. Bolojan a spus că statul poate oferi, în prezent, doar ajutoare de urgență, dar un proiect de hotărâre de guvern care să vină în sprijinul celor afectați este deja în dezbatere publică. „Nu putem aștepta ca statul să facă totul. Dacă nu plătim măcar o cafea pe lună pentru asigurarea obligatorie, nu avem cum să cerem mai mult”, a spus premierul, subliniind că românii trebuie să fie mai responsabili și să își protejeze locuințele. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Lia Olguța Vasilescu acuză Guvernul Bolojan că a lăsat Craiova în frig: „În loc să trimită bani, a trimis corpul de CONTROL” Victor Ponta iese la atac: „Problema lui Bolojan nu era legată de pensiile magistraților, ci de faptul că magistrații nu mai ASCULTĂ de sistem”
Avem fonduri europene de 10 miliarde de euro, dar plătim facturi mari. Planul ANUNȚAT de ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că în Parlamentul României, a prezentat prioritățile României pentru finanțări din Fondul pentru Modernizare, una dintre cele mai mari surse de finanțare pentru sistemul energetic național. Toate acestea, în contextul în care românii plătesc printre cele mai mari facturi la energie. Ministrul precizează într-o postare pe Facebook că România are un disponibil de până la 10 miliarde de euro, bani europeni care pot fi folosiți pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei; construirea de parcuri eoliene și solare la pachet cu sisteme de stocare în baterii; proiecte de eficiență energetică în transporturi, industrie și clădiri; dezvoltarea tehnologiilor viitorului: hidrogen verde, biocombustibili, reactoare modulare. „Ținta mea este să includ investițiile în producția de energie electrică în bandă, pentru a fi eligibile prin fondul pentru modernizare: hidrocentrale, centrale nucleare, centrale de cogenerare pe gaz. Proiectez proiecte majore, cu impact direct în producția de energie și care să producă energie ieftină minim 30 de ani de acum înainte”, anunță Ivan. Ministrul Energiei declară că România trebuie să devină lider regional în tranziția energetică. „Nu prin teorie, ci prin investiții concrete care se văd în teren”, mai spune Bogdan Ivan.
Moşteanu refuză să răspundă la întrebarea de ce nu a făcut armata. Deşi a mobilizat bărbaţi de peste 50 de ani, el se consideră „nemobilizabil”, la 52 de ani
În 1992, anul în care Ion Iliescu și Michael Jackson își strângeau mâinile , tânărul Ionuț Moșteanu primea ordinul de recrutare. Dacă ar fi știut atunci că va ajunge într-o bună zi ministru al Apărării, poate că s-ar fi dus în armată. Însă tânărul Moșteanu a făcut tot posibilul ca să evite înrolarea. Altfel, ar fi fost și el unul dintre românii chemați la mobilizare, săptămâna trecută. „Sunt foarte mulți oameni fără stagiul militar” Întrebat de reporterul Gândul, care este motivul pentru care nu și-a satisfăcut stagiul militar, Ionuț Moșteanu a evitat să răspundă direct. „Ionuţ Moşteanu: Sunt foarte mulţi oameni care nu au satisfăcut stagiul militar. Reporter Gândul: Dar dvs sunteţi ministrul Apărării… Ionuţ Moşteanu: Da, sunt civil, nu sunt militar. Există această separaţie foarte clară în statul român. Sunt civil şi în jurul meu sunt militari de carieră fosarte buni cu care lucrey în fiecare zi. Reporter Gândul: Nu v-aţi gândit să urmaţi un stagiu militar voluntar? Ionuţ Moşteanu: Am 52 de ani. Ar fi un pic cam târziu şi statul nu m-ar folosi prea mult apoi, având în vedere că la 55 de ani nu mai pot fi mobilizat. Ne rezumăm la cei tineri”, a declarat ministrul Moşteanu, pentru Gândul. Unitatea de „trotinete & blindate” La 52 de ani, ministrul Moșteanu consideră că este prea bătrân pentru mobilizare. Asta deși la porțile unităților militare fuseseră chemați oameni mai bătrâni și mai bolnavi decât ministrul Apărării. În altă ordine de idei, susține că e prea bătrân pentru armată, dar nu și pentru trotinetă. Sau pentru jocuri pe calculator. Facultatea l-a scăpat de armată? În CV-ul ministrului este un amănunt foarte interesant. După terminarea liceului, Ionuț Moșteanu s- a orientat către Universitatea Politehnică din București. Acesta ar fi fost unul din potențialele motive pentru care ar fi reușit să evite înrolarea. Ulterior și-a abandonat studiile la „Poli”, apoi s-a înscris la Bioterra, o facultate privată unde a studiat Management. RECOMANDAREA AUTORULUI: Secretarul de Război al SUA se antrenează cot la cot cu militarii. Ministrul Apărării din România merge pe trotinetă, participă la Săptămâna Jocurilor pe Calculator și mărturisește senin că nu a făcut armata. Diferențele majore dintre Moșteanu și Hegseth în câteva poze grăitoare Moșteanu recunoaște haosul mobilizării: „Sunt lucruri care se pot face mai bine și le vom face mai bine la următoarele mobilizări”
Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Un nou scandal încinge spiritele în coaliție. De data aceasta, divergențele sunt cauzate de subiectul creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea de 4.050 lei. Coaliția analizează mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru la Guvern: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Sorin Grindeanu (al 2-lea din stanga) reactioneaza in timpul declaratiilor de sustinute de liderii coalitiei la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Din calculele Gândul, orice creștere cu 100 de lei a salariului minim înseamnă un venit de 42 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (CAS, CASS și impozit pe venit). Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au fost chemați luni la Ministerul Muncii, de la ora 13:00, pentru a discuta majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Secretarul general al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Sterica Fudulea, participa la o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 22 septembrie 2021. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. Ioana Dogioiu, purtatorul de cuvant al Guvernului,, sustine o declaratie de presa la Palatul Victoria, avand ca tema reducerea cheltuielilor lunare cu parcul auto al institutiei, vineri, 3 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor, liderul UDMR, asculta discursul sustinut de candidatului Aliantei electorale ‘Romania Inainte’ la alegerile prezidentiale, Crin Antonescu, dupa aflarea exit-poll-urilor, in Bucuresti, duminica, 4 mai 2025. MIHAI POP /GMN/ MEDIAFAX FOTO Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. Claudiu Nasui participa la depunerea dosarelor candidatilor USR Bucuresti pentru alegerile parlamentare, la Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti, vineri, 11 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. Deputatul PSD, Marius Budai, participa la sedinta de plen a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru modificarea legislatiei privind vanatoarea de ursi, la Palatul parlamentului, in Bucuresti, luni, 15 iulie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Cristian Socol, profesor universitar, absolvenit al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru care salariul minim în România trebuie crescut în 2026, recizând că blocarea acestuia înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români. Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din UE nu îngheață salariul minim în 2026. „În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de impact, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români”,consideră profesorul Cristian Socol. De asemena, profesorul universitar mai prezintă și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat: România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un trend european, în condițiile în care, în ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim legal au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. „Multe state au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE”, mai arată el. Evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025), precum și planurile acestor țări europene pentru anul 2026. Germania A efectuat o creștere istorică în octombrie 2022, ridicând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1602 euro în dec 2021 la 1997 euro în dec 2023), măsură justificată explicit prin viitoarea directivă UE. În ultimii 10 ani, creșterea salariului minim a fost de 50%. Pentru anul 2026, Comisia germană pentru stabilirea salariului minim a propus o majorare la 13,9 euro pe oră de la 1 ianuarie 2026, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge astfel 60% din salariul median pe economie. Aceasta implică o creștere de 8,4% față de nivelul actual, peste 5 milioane de angajați germani (mai ales din servicii și comerț) vor beneficia, recâștigând puterea de cumpărare după erodarea inflaționistă din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2161 euro în anul curent la 2343 euro în anul 2026. Franța Are un mecanism automat de indexare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026 se prevede continuarea indexării: estimările indică 1.900 euro în 2026, salariul minim crescut în funcție de rata inflației. Franța menține astfel salariul minim la 60% din salariul median – unul dintre cele mai ridicate rapoarte din UE. Acest proces nu a împiedicat șomajul să scadă spre 7%. Confruntată cu o criză bugetară persistentă, incertitudine politică și tensiuni sociale, Franța va crește salariul minim și anul viitor, estimările aratând că acesta va ajunge de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (plus 5,4%). Spania Guvernul spaniol a urmărit explicit creșterea salariului minim către 60% din salariul mediu. După o majorare record de 22,2% în 2019, în ultimii 4 ani Spania a crescut salariul minim brut cu 25%, de la la 1.108 euro brut lunar în anul 2021 la 1381 euro în 2025, ceea ce reprezintă 50% din salariul mediu și 60% din median, respectând astfel principiul european. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 81%. Prognoza pe 2026 depinde de guvern, dar în condițiile stabilității coaliției de stânga, probabilitatea ridicată este ca salariul minim brut să ajungă la 1430-1450 euro în 2026. În trimestrul doi al anului current, rata șomajului a fost de 10,3%. Polonia A implementat creșteri accelerate în ultimii 3 ani, cu majorări bianuale. De fapt, evoluția salariului minim în Polonia indică două perioade specifice: una de creștere graduală (2016-2022,
Ilie Bolojan anunță că România va plăti dobânzi de 3% din PIB în 2026: DEFICITUL este foarte mare
„Anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din produsul intern brut”, spune premierul Ilie Bolojan, vineri, la Radio România Actualități (RRA). „Deci, deficitul bugetar este foarte mare, iar dobânzile pentru banii pe care îi împrumută România an de an cresc în fiecare an. Gândiți-vă că anul acesta se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, deci aproximativ 55 de miliarde de lei. Iar anul viitor, pentru că și anul acesta s-au luat credite și, indiferent ce guvern este, și anul viitor vor trebui luate creditele, pentru că nu poți recupera asemenea diferențe între cheltuieli și venituri într-un an – îți trebuie un număr de ani să ajungi la o valoare rezonabilă – anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din produsul intern brut”. Premierul adaugă că deficitul bugetar în primele 9 luni ale anului se ridică la suma de 20 de miliarde de lei, în ciuda pachetelor cu taxe și impozite aplicate de Guvern. „Este o sumă destul de mare, este aproape 25% din ceea ce încasează România într-un an”, încheie Ilie Bolojan. Sursa: RRA
Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS
Executivul condus de Ilie Bolojan s-a reunit într-o ședință de Guvern ordinară, joi, 16 octombrie. Pe agendă se află prelungirea termenului de implementare a programului INVESTALIM, dar și aprobarea bugetelor pe 2025 ale CNAIR, Metrorex, Romsilva și RA-APPS. Guvernul are pe agendă un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) pentru modificarea și completarea Procedurii de implementare a Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023-2026, a modalităților de acordare, a indicatorilor cantitativi și calitativi ai investiției, precum și a criteriilor de stabilire a punctajului pentru întreprinderile solicitante, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 844/2023. Potrivit notei de fundamentare, una dintre modificările propuse prevede că „Investițiile realizate de beneficiari în cadrul Programului trebuie să genereze contribuții la dezvoltarea regională, prin plata de taxe și impozite la bugetul general consolidat și la bugetele locale, pentru perioada implementării investiției, respectiv până la data de 31.12.2031 și 5 ani de la data finalizării acesteia.” Totodată, în ședința de joi se discută și bugetele aferente anului 2025 ale CNAIR, Metrorex, Romsilva și RA-APPS. Un alt proiect de Hotărâre de Guvern (HG) prevede eliberări/numiri de prefecți și/sau subprefecți. Foto: gov.ro
În timp ce guvernul Bolojan îngheață plățile, Viktor Orban dă „a 14-a lună de pensie pentru vârstnici. Cât câștigă un pensionar maghiar
Guvernul Ungariei intenționează să distribuie o pensie lunară suplimentară, în încercarea de a câștiga simpatia pensionarilor, în perspectiva alegerilor din aprilie anul viitor. Guvernul „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, a declarat premierul Viktor Orban într-o postare pe rețelele de socializare joi. El a prezentat inițiativa ca parte a unui angajament de lungă durată al autorităților de a proteja puterea de cumpărare a pensionarilor, notează Bloomberg. În 2020, Guvernul lui Orban a reinstituit a 13-a pensie lunară pentru cei peste două milioane de pensionari din Ungaria, ca parte a stimulentelor economice din timpul pandemiei. Pensiile suplimentare costă bugetul Ungariei aproape două miliarde de dolari pe lună Noua măsură, dacă va fi implementată anul viitor, ar împinge deficitul bugetar spre 5% din Produsul Intern Brut, potrivit unui analist la divizia CIB Bank a Intesa Sanpaolo SpA din Budapesta. Ungaria are cele mai mari datorii din rândul statelor UE din afara zonei euro, iar ținta de deficit bugetar pentru acest an a fost calculată la 4,5%. Analistul estimează că fiecare pensie lunară suplimentară costă aproximativ 600 de miliarde de forinți (aproape două miliarde de dolari). Pensia medie lunară în Ungaria Pensia medie lunară în Ungaria este de aproximativ 242.000 de forinți, sau aproximativ 630 de euro. La sfârșitul anului 2024, pensia medie era de aproximativ 400 de euro pe lună, sumă care crescuse la 564 de euro în ianuarie 2025. În Polonia, pensionarii primesc o a 14-a pensie, ceea ce a contribuit la acumularea celui de-al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după România. Anunțul lui Orban vine după ce S&P Global Ratings a ales să nu modifice ratingul de credit al Ungariei, aflat la cel mai scăzut nivel de investiții, vinerea trecută, menținând în același timp o perspectivă negativă. La rândul său, Fitch Ratings a anunțat că reducerea deficitului Ungariei va fi mai lent decât se aștepta anterior, iar reducerile de taxe recent anunțate creează un risc suplimentar pentru proiecțiile privind deficitul și datoria pe fondul creșterii slabe, notează Reuters. Partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza condus de Peter Magyar aflat în fruntea preferințelor alegătorilor, conform celor mai multe sondaje. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesaj de la Moscova al șefului diplomației maghiare: Ungaria nu va accepta presiuni străine legate de aprovizionarea cu gaz
Percheziții la casa surorii fostului ministru de Interne Carmen Dan. Șase persoane ar fi fost păcălite. Ce metodă folosea Simona Stan
Polițiștii efectuează astăzi 16 mandate de percheziție într-un dosar care o vizează pe sora fostei ministe de Interne Carmen Dan, conform surselor Gândul. Dosarul penal este aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Oamenii legii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice 2, incinta Secției 8-Mihai Bravu, sunt aceia care fac audierile în acest dosar. Cele două suspecte, Stan Simona (sora fostului ministru Carmen Dan) și Popa Mariana, care s-ar fi dat drept „persoane importante” de la OMV PETROM SA și TRANSPECO LOGISTIC&DISTRIBUTION și ar fi păcălit mai multe persoanele vătămate (6 persoane, cinci dintre ele fiind medici stomatologi). Din anchetă, reiese că cele două suspecte ar le-ar fi spus acestor persoane că se scot la vânzare mașini de lux și apartamente care aparțin acestor firme și dacă le dau banii repede, intră în posesia lor. Popa Mariana este proprietara unui salon „One Beauty” în Sectorul 2 și cele mai multe persoane vătămate ar fi venit prin intermediul acestei femei. Exemple de cazuri: 1. 220.000 de euro – pentru mai multe autoturisme Mercedes G Class 2. 67.000 de euro – un apartament la Unirii și mai multe autoturisme 3. 426.000 de lei cash și 265.000 transfer – mai multe autoturisme 4. 372.000 de euro apartamente în București 5. 69.000 de LEI – Audi Q5 6. 3 apartamente cu 3 camere, în spate la Mitropolie cu 36.800 de euro/de apartament(victima este medic stomatolog). Sunt exemple pentru cele 6 persoane vătămate, câte un exemplu pentru fiecare persoană vătămată. Sunt mai multe fapte la fiecare victimă. Aceste bunuri nu aparțineau celor două femei, ele există în realitate, dar nu sunt ale lor și nu au nicio legătură cu proprietarii lor. Stan Simona s-ar fi folosit de numele surorii sale și de numele soțului, care este în SGG (Secretariatul General al Guvernului) dar și de presupusa relație de prietenie cu Cristian Borcea și Dragoș Gâdoiu, administratori ai TRANSPECO SA. „Astăzi, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București- Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 2, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Sector 2, dar și cu sprijinul polițiștilor din cadrul Secțiilor 6-28 Poliție, au pus în executare 16 mandate de percheziție domiciliară în municipiul București și în județele Ilfov, Argeș și Buzău, și 12 mandate de aducere, într-un dosar penal aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave. În fapt, în august 2024, polițiștii Capitalei au fost sesizați de către mai multe persoane cu privire la faptul ca ar fi fost înșelate cu privire la achiziționarea unor locuințe și a unor autoturisme. În urma administrării probatorului a rezultat faptul că, în perioada 2022-prezent, două femei, în vârstă de 51, respectiv 46 de ani, ar fi creat un mecanism infracțional constând în aceea că s-ar fi folosit de calități nereale, respectiv persoane cu putere de decizie în cadrul unor companii de rafinare și marketing, respectiv transport produse petroliere, pentru a determina persoanele vătămate să achiziționeze bunuri mobile și imobile care urmau să iasă din patrimoniul societăților comerciale respective, prin divizarea acestora, și să fie vândute la prețuri sub valoarea pieței, bunuri care, în realitate, nu aparțineau celor două societăți comerciale. Prejudiciul cauzat a fost estimat la aproximativ 1.300.000 de euro. De asemenea, în urma cercetărilor a reieșit faptul că pentru a câștiga încrederea persoanelor vătămate, una dintre persoanele bănuite de comiterea faptei s-ar fi folosit de numele unor persoane cunoscute. În acest context, în vederea administrării materialului probator, astăzi, 16 octombrie 2025, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 2 au pus în executare 16 mandate de percheziție domiciliară în municipiul București și în județele Ilfov, Argeș și Buzău. Persoanele bănuite au fost depistate și urmează să fie conduse la audieri. Față de acestea vor fi dispuse măsurile legale care se impun. De asemenea, în urma perchezițiilor domiciliare efectuate au fost identificate și ridicate mai multe bunuri de interes în cauză. Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 2, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave. Facem precizarea că efectuarea percheziţiei domiciliare este un procedeu în cadrul procesului penal reglementat de Codul de procedură penală, ce are drept scop administrarea probatoriului necesar soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, transmite SICE, printr-un comunicat RECOMANDAREA AUTORULUI: Interceptări DNA în dosarul Piedone: „Să-și facă așa un aranjament frumos prin frigider, să aibă capace pe oale/ Să aibă bonete în cap, să… mănuși în mână/Uite, prosop, cum a zis ăla, de picioare. Uite prosop! Calitate, gros, perfect/ Deci, aici aveți hotel de două sute de stele! Felicitări!” Bonus: Ce făcea Piedone dimineața? „A venit cu mușchiul de vită, a venit, l-a mâncat acu’, de dimineață” Albumul foto cu politicieni al generalului Florentina Ioniță. Șefa Spitalului Militar este vizată de perchezițiile DNA astăzi
Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui Trump, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri record
SUA vor continua să înregistreze cel mai mare deficit, în rândul celor mai bogate state din lume, în ciuda veniturilor din taxele vamale ale președintelui Donald Trump, a avertizat Fondul Monetar Internațional. Cea mai mare economie a lumii trebuie să-și pună finanțele în ordine „mai devreme în loc de mai târziu”, a anunțat FMI. Spre deosebire de majoritatea celorlalte națiuni bogate, SUA nu sunt așteptate să facă niciun progres în efortul de reducere a deficitului față de nivelurile actuale, notează Financial Times. Raportul dintre datoria brută și Produsul Intern Brut al SUA, așteptat să fie de 125% din PIB în acest an, va depăși recordurile și va ajunge la 143% până la sfârșitul deceniului, potrivit celor mai recente proiecții ale FMI. În timp ce oficialii din domeniul finanțelor din întreaga lume se adună la Washington pentru întâlnirea anuală a FMI, Vítor Gaspar, șeful departamentului fiscal al fondului, a cerut congressmenilor americani să „facă o ajustare mai devreme, în loc de mai târziu”. Aducerea deficitelor și datoriilor sub control ar „reduce presiunea asupra ratelor dobânzilor”, contribuind la sănătatea piețelor financiare globale și ar crea mai mult spațiu pentru cheltuielile tehnologice ale sectorului privat, finanțând „ceea ce este, în acest moment, un boom investițional în Statele Unite”, a spus Gaspar. În timp ce taxele vamale ale lui Trump nu fac prea mult pentru a reduce deficitul SUA, fără veniturile comerciale deficitul fiscal al SUA ar crește într-un mod dramatic. Gaspar a spus că veniturile generate de taxele vamale sunt „semnificative, dar în mod clar nu suficiente pentru a reduce semnificativ deficitul din SUA și pentru a ține sub control traiectoria datoriei publice”. Congressmenii americani au o „gamă largă de opțiuni politice pentru a limita creșterea datoriei”, a spus Gaspar. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Washingtonul avertizează asupra provocărilor comerciale impuse de Beijing. „Este CHINA împotriva întregii lumi”