Premierul Ilie Bolojan critică protestul angajaților din Guvern: Nu este corect nicăieri, în niciun domeniu, chiar nici la Cancelarie
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-o conferință de presă că nu a solicitat întocmirea unei liste cu angajații Cancelariei premierului prezenți la protest. El spune însă că „dacă participi la alte activități în afară de cele de muncă și să fii și pontat și salarizat, nu este corect”. Sindicatul funcționarilor publici a acuzat acest demers drept o tentativă de intimidare. „Știu doar că l-am întrebat pe domnul ministru Pîslaru (Dragoș Pîslaru, ministul Fondurilor Europene-n.r.), când a fost mitingul angajaților Ministerului Fondurilor Europene, dacă sunt liberi sau dacă sunt plătiți în ziua respectivă și l-am rugat să verifice. Să fie un minister întreg în fața Guvernului și să fie și plătit o zi întreagă nu mi se pare în regulă. Deci cred că dacă participi la alte activități în afară de cele de muncă, trebuie să-ți asumi acest lucru, nu e niciun fel de problemă. N-are nimeni nicio treabă cu tine, dar să mergi la cumpărături sau oriunde în altă parte și să fii și pontat și salarizat, nu este corect nicăieri în niciun domeniu, chiar nici la Cancelarie”, a precizat Ilie Bolojan. Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului acuză șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, că a cerut liste cu angajații care au participat la protestele spontane din 15 septembrie 2025, într-o acțiune pe care o califică drept „intimidare și hărțuire”. FOTO – Mediafax Foto / Alexandru Dobre
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban:”Portul Constanța își consolidează poziția de hub logistic regional”
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a organizat o vizită de lucru, miercuri, în Portul Constanța, împreună cu Horațiu Cosma, secretar de stat coordonator pe domeniul naval, și Mihai Teodorescu, directorul general al Portului Constanța, pentru a verifica stadiul unor lucrări de modernizare. „Portul Constanța își consolidează poziția de hub logistic regional prin finalizarea extinderii drumului adiacent digului de sud și demararea reparațiilor capitale la pasajul superior de la Molurile 3, 4 și 5” anunță Ciprian Șerban(PSD), pe pagina de facebook. „Aceste investiții, finanțate integral din fondurile Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, aduc un suflu nou infrastructurii portuare. Drumul extins pe 1,7 km, cu o bandă suplimentară de 4,5 metri, facilitează accesul fluent prin Poarta 14, utilizând patru benzi de circulație. Realizată în doar 10 luni de asocierea HEILBRON PRODUKT SRL – BUIDING DESIGN 2000 TOP SRL, lucrarea, de peste 4 milioane lei, reduce congestiile și sporește siguranța traficului portuar.” Ministrul mai anunță, în aceeași postare, și faptul că „încep lucrările de reparații capitale la pasajul superior de la Molurile 3, 4 și 5.” „Acest pasaj, construit în 1984, intră într-un amplu proces de reabilitare, esențial după decenii de exploatare intensă. Proiectul de peste 37 milioane lei, derulat de Asocierea HEILBRONN PRODUKT SRL – SC G&M ROAD BUILDING ENGINEERING SRL, va prelungi durata de viață a construcției, asigurând circulația sigură și confortabilă peste liniile de cale ferată și drumurile din zona molurilor. Aceste inițiative reflectă angajamentul Portului Constanța pentru o infrastructură modernă, care susține dezvoltarea economică și conectivitatea regiunii”, subliniază Șerban. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ciprian Șerban: „A fost lansată prima procedură de achiziție din cadrul proiectului FAST DANUBE 2” Vești bune despre Autostrada Sibiu – Pitești. Ministrul Transporturilor și directorul CNAIR anunță progrese importante pe cel mai așteptat drum
Ministrul de Finanțe al Germaniei: Incursiunile Rusiei pe flancul estic justifică majorarea masivă a bugetului pentru apărare
Ministrul german de Finanțe Lars Klingbeil a declarat că recentele incursiuni aeriene rusești pe flancul estic al NATO justifică mai mult ca niciodată decizia Guvernului de a spori masiv cheltuielile pentru forțele armate. Prezentând bugetul pentru 2026 Parlamentului de la Berlin marți, Lars Klingbeil le-a spus parlamentarilor că unul dintre elementele cheie ale proiectului de buget este de a merge mai departe cu consolidarea „capacității de descurajare și apărare” a Germaniei pentru a contracara amenințarea crescândă din partea Kremlinului. „Spațiul aerian al NATO este violat, la 600 de kilometri de aici”, a spus Klingbeil, referindu-se la intruziunile rusești în spațiul aerian al Poloniei, României și Estoniei. „Putin testează NATO”, a adăugat Klingbeil. „Nimeni nu crede că acest lucru a fost din întâmplare”. Cheltuielile pentru apărare vor crește de la aproximativ 86 de miliarde de euro în 2025 la 108 miliarde de euro în 2026, o sumă record după finalul Războiului Rece, „Punem capăt politicii de ani de zile de strângere a curelei pentru Bundeswehr”, a spus Klingbeil. „Germania trimite un semnal clar: suntem un partener NATO de încredere și ne menținem angajamentul față de alianță”. Klingbeil a oferit, de asemenea, un avertisment dur cu privire la intențiile lui Putin, spunând că se așteaptă ca Rusia să fie în măsură să atace teritoriul NATO cel târziu până în 2029. „Asta nu înseamnă că o va face, dar înseamnă că poate”, a spus Klingbeil. „Nu putem fi naivi când vine vorba de Vladimir Putin și intențiile sale”. Planul general pentru bugetul pe 2026, care urmează să primească aprobarea finală până la sfârșitul anului, include investiții record, pentru un al doilea an la rând – o majorare de la aproximativ 115 miliarde de euro în 2025 la 127 de miliarde de euro. Pe termen lung, Klingbeil a avertizat săptămâna trecută că bugetul pentru 2027 va prezenta „provocări enorme.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Germania va iniția procesul de recunoaștere a STATULUI palestinian, dar decizia va fi la finalul procesului de pace /„Este obiectivul nostru”
Căliin Georgescu este așteptat la poliție cu un covor roșu. Deja este cercetat un susținător care arbora un steag cu însemnele Mișcării Legionare
Ca un adevărat star de cinema, fostul candidat la prezidențiale, cercetat acum în mai multe dosare penale, a fost așteptat de simpatizanții săi în fața sediului de poliție din Ilfov, acolo unde merge să semneze controlul judiciar. Zeci de omeni îl așteaptă în timp ce scandează „Călin Georgescu, președinte” sau „Jos Guvernul!”, iar unii chiar cer ca un bulevard să primească numele idolului lor politic. Susținătorii au arborat drapele cu însemne diverse. Unul dintre acestea susținea Mișcarea legionară. Jandarmii l-au identificat pe respectivul, pe care l-au condus la sediul de poliție pentru cercetări. „În jurul orei 08:30, la adunarea publică din zona sediulului IPJ Ilfov, jandarmii au identificat o persoană care a afișat un steag pe care erau inscripționate simboluri similare cu cele folosite în trecut de Mișcarea Legionară. În acest context, bărbatul, cu vârsta de 45 de ani, a fost condus la secția de poliție în vederea întocmirii actelor necesare continuării cercetărilor, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 31 din 2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, cu modificările și completările ulterioare”, transmite Jandarmeria. RECOMANDAREA AUTORULUI: Victor Ponta atrage atenția asupra erorilor flagrante din rechizitoriul lui Georgescu: „Care e dovada că ați anulat pe 5 decembrie?” Universitatea îl dă afară pe Călin Georgescu. Colegii au decis suspendarea lui până rezolvă problemele cu legea
Decizia Administrației Trump de a majora taxa pentru viza H-1B, o oportunitate pentru China și alte state să atragă angajați de top
Decizia surpriză a președintelui american Donald Trump de a crește taxa de solicitare a vizei H-1B la 100.000 de dolari este considerată de experți ca o oportunitate pentru alte economii majore, în special cele din Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Ca parte a unui efort de a proteja locurile de muncă americane, Administrația Trump a majorat vineri taxa de aplicare pentru vizele H-1B, cele pentru lucrătorii străini calificați. Începând de duminică, companiile americane trebuie să plătească o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare viză necesară pentru noii angajați străini care sosesc în SUA. Anterior, vizele de acest tip le-au permis unora dintre cei mai cunoscuți lideri din domeniul tehnologiei, cum ar fi Elon Musk și directorul Google Sundar Pichai să ajungă să lucreze în SUA. „Cu siguranță ar putea fi dureros pentru SUA în ceea ce privește inovația”, a declarat Charles-Henry Monchau, director de investiții la Syz Group. „Ar putea fi o oportunitate pentru Marea Britanie, ar putea fi o oportunitate pentru Europa, pentru locații precum Dubai, de exemplu, sau poate China… Pentru că, evident, dacă SUA devin mai stricte, aceasta este o oportunitate de aur pentru multe dintre aceste țări de a le deschide ușa experților și lucrătorilor offshore.” India: O decizie „probabil cu consecințe umanitare” Alături de companiile financiare, firmele Big Tech mizează de mult timp pe vizele H-1B pentru a recruta personal din India și China pentru joburi de calificare înaltă. Amazon are 14.000 de angajați cu vize H-1B, în timp ce Microsoft, Meta, Apple și Google au fiecare peste 4.000. Creșterea prețurilor vizelor H-1B este așteptată să aibă un impact puternic, în special asupra angajaților indieni, care au reprezentat peste 71% din vizele H-1B în anul fiscal 2024, conform CNBC. India a ripostat la anunțul Administrației Trump cu privire la noua taxă de viză, spunând că decizia „este probabil să aibă consecințe umanitare”. China lansează o nouă viză pentru tineri profesioniști în știință și tehnologie Între timp, în China, noua Viză K pentru tineri profesioniști în știință și tehnologie, lansată în august, intră în vigoare începând cu 1 octombrie. Viza K s-ar putea dovedi o alternativă plăcută la H-1B, mai ales în contextul în care solicitanții de viză K nu trebuie să aibă o invitație de la un angajator chinez. Pentru China, găzduirea studenților străini a rămas o strategie cheie pentru a stimula cheltuielile interne pe fondul unei economii lente. La rândul său, Marea Britanie caută să exploreze modalități de a elimina unele taxe de viză pentru angajații străini de top. O opțiune luată în considerare de prim-ministrul britanic Keir Starmer este o propunere de a renunța la taxele de viză pentru profesioniștii de nivel superior, a relatat luni Financial Times, citând persoane familiarizate cu chestiunea. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Trump: Taxele vamale impuse de SUA sunt „un mecanism de apărare”
Președintele american Donald Trump a declarat că SUA își folosesc politica tarifară ca un mecanism pentru a apăra „suveranitatea și securitatea” națiunii. „În Statele Unite vrem schimburi și comerț robust cu toate națiunile, cu toată lumea. Vrem să ajutăm națiunile. Vom ajuta națiunile. Dar trebuie să fie, de asemenea, corect și reciproc”, le-a spus Trump liderilor mondiali, la Adunarea Generală a ONU. Taxele vamale vor asigura că alte națiuni respectă regulile globale privind comerțul, a declarat Trump. În viziunea lui, țările care au „încălcat regulile” au avut un impact negativ asupra națiunilor care au respectat regulile comerciale, notează CNN. „De aceea Statele Unite aplică acum taxe vamale altor țări. Și pe cât de mult ne-au fost aplicate aceste taxe vamale timp de mulți ani… am folosit taxele vamale ca mecanism de apărare sub Administrația Trump”, a spus el. Președintele a spus că taxele vamale vor „asigura că sistemul funcționează pentru toată lumea și este sustenabil în viitor”. Când a impus taxe vamale pentru importurile din majoritatea țărilor de pe planetă, Trump a folosit argumentul că acestea erau necesare din cauza unui dezechilibru comercial persistent, chiar dacă taxele au fost aplicate și națiunilor cu care America are un surplus. Președintele a subliniat, de asemenea, în discursul său, că veniturile generate de taxe vamale sunt unul dintre obiectivele sale, chiar dacă o mare parte din aceste costuri este acoperită de companiile și consumatorii americani care se confruntă cu prețuri mai mari. Trump a spus că inflația în SUA este scăzută, chiar dacă mai mulți indicatori depășesc ținta de 2% a Rezervei Federale. Indicele prețurilor de consum a crescut în august la 2,9% comparativ cu un an în urmă, de la 2,3% în aprilie, când Trump a început să impună taxe vamale pe scară largă, conform Associated Press. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: La ONU, Donald Trump a subliniat realizările Administrației sale: „Aceasta este într-adevăr EPOCA de AUR a Americii”
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi prelungită cu trei luni
După discuțiile de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, liderii coaliției au căzut de acord ca plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază să fie prelungită pentru încă trei luni, au precizat surse politice. Este un pas în spate făcut, astfel, de premierul Ilie Bolojan, care inițial nu a fost de acord cu prelungirea măsurii. Acesta s-a lovit, însă, de opoziția PSD, care a precizat că va prelungi plafonarea sub o formă sau alta. Mai exact, social-democrații au anunțat că, dacă premieul nu va dori să prelungească măsura, vor depune un proiect de lege în Parlament. Ceea ce au și făcut, luni. Daniel Zamfir a anunțat luni că PSD a depuns un amendament la ordonanța de urgență din Parlament, însă că amendamentul va fi retras dacă premierul se răzgândește. Inclusiv UDMR, prin vocea liderului Kelemen Hunor, anunța luni că este de acord cu plafonarea adaosului comercial la cele 17 alimente de bază. Retailerii, de acord cu plafonarea adaosului comercial În contextul discuțiilor despre acest subiect, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri cu retailerii. Aceștia i-au transmis că „în principial, nu sunt de acord cu intervenția statului în economie, inclusiv prin plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare, însă ținând cont de situația actuală se vor conforma deciziei Guvernului în această privință”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului. În cadrul acelorași discuții, retailerii și-au arătat disponibilitatea de a contribui la promovarea producătorilor români pe piețele externe și au subliniat necesitatea creșterii producției interne de produse alimentare, se mai arată în același comunicat. A fost sau nu decisă în coaliției eliminarea plafonării? Subiectul nu a creat tensiune doar între liderii partidelor de la guvernare. După ce în spațiul public a apărut pe surse informația că plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază nu va mai fi prelungită, Sorin Grindeanu a transmis că PSD se opune unui astfel de demers și că subiectul nici nu a fost discutat în cadrul coaliției. La scurt timp, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, l-a contrazis pe liderul interimar al PSD și a transmis că decizia a fost luată la nivelul coaliției. Declarația Ioanei Dogioiu l-a făcut mai apoi pe Sorin Grindeanu să îi atragă atenția premierului, într-o ședință a coaliției, că aceasta este purtătoarea de cuvânt a Guvernului, ci nu a coaliției. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ședința de la Cotroceni s-a terminat. Nicușor Dan le-a transmis liderilor coaliției că, în cazul în care decizia de mâine de la CCR va fi defavorabilă reformei legii magistraților, Bolojan să NU demisioneze. Discuțiile continuă la Guvern Procurorii cer ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, pentru a începe urmărirea penală. Șoșoacă, acuzată de lipsire de libertate, printre altele
Ionuț Moșteanu, explicații referitoare la ședința CSAT, după intrarea dronei rusești în spațiul aerian: „E doar o clarificare operațională”
Ministrul Apărării Sorin Moșteanu a explicat la Antena 3 ce anume se va discuta CSAT referitor la doborârea dronelor străine care ajung în spațiul României. Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință CSAT pentru ziua de joi, după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al țării noastre. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a comentat conținutul ordinii de zi a următoarei ședințe a CSAT. În ceea ce privește dronele și persoanele care pot lua măsuri împotriva dronelor, Moșteanu a spus că este doar o clarificare operațională. „E doar o clarificare operațională” despre lanțul de comandă, a explicat Ionuț Moșteanu la Antena 3 CNN. Oficialul a mai precizat că trebuie să fie luat încă un aviz pentru modificarea legii Apărării. Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință a CSAT în ziua de joi, 25 septembrie 2025, principala temă aflată pe ordinea de zi urmând a fi neutralizarea dronelor care intră neautorizat în spațiul aerian al României. „Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la: Stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord și a cerințelor tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor tehnice pentru implementarea măsurilor de protecție; Stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național și pentru stabilirea procedurii de informare cu privire la unele măsuri întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național. În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, se arată în comunicatul de presă.
Un sfert din tinerii României sunt șomeri. Ce soluție are Roxana Mînzatu, eurodeputat: „Ceea ce se învață în școli nu se potrivește mereu cu cerințele pieței muncii”
În programul de relansare economică pe care-l propune PSD sunt inserate mai multe aspecte care țin de piața muncii, în special pentru tinerii absolvenți din România. Liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, a declarat că va cere ajutorul colegei sale social-democrate, Roxana Mânzatu, vicepreședinte al Parlamentului European. Eurodeputatul a declarat, pentru Gândul, care ar fi acele scheme de finanțare europeană pe care România ar putea să le acceseze, dar care “în acest moment nu sunt folosite de țara noastră”, după cum spunea Sorin Grindeanu. Potrivit unei statistici la nivel european, „rata șomajului în rândul tinerilor români e mai mare decât media europeană – în 2024 a fost aproape 24%, față de 15% la nivelul UE”, spune Roxana Mînzatu. „La fel și numărul tinerilor care nu lucrează, nu studiază și nu fac niciun fel de formare (NEETs): aproape unul din cinci în România, față de unul din zece în UE. Vestea bună este că, totuși, ambii indicatori sunt în scădere. Printre cauzele majore identificate se numără abandonul școlar timpuriu și faptul că ceea ce se învață în școli nu se potrivește mereu cu cerințele pieței muncii”, mai spune Roxana Mînzatu, pentru Gândul. Care sunt programele europene care pot aduce bani României pentru piața muncii Europarlamentarul român a indicat și câteva programe cu finanțare europeană care pot fi accesate de România, fără să afecteze bugetul național, destinate inserției pe piața muncii a tinerilor absolvenți și nu numai. „Comisia Europeană recomandă României sa valorifice eficient alocarea din Fondul Social European plus pe care o are la dispoziție în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2037 dar și alocările din PNRR. Fondurile trebuie investite în rezolvarea cauzelor sistemice ale șomajului tinerilor – precum combaterea abandonului școlar, dar și în sprijinirea tinerilor aflați în această situație. Corelarea măsurilor de sprijinire a tinerilor cu oportunitățile de angajare sau antreprenoriat din sectoarele economice care au un deficit important al forței de muncă este extrem de importantă. În acest sens, e important ca România să folosească platforma Reconnect – elaborată tot prin fonduri europene – care îi permite să evalueze corelarea ofertei educaționale cu integrarea pe piața muncii dar și să formuleze politici educaționale și de ocupare eficiente. E important și ca România să se aplice pe deplin „Garanția pentru Tineret”: un program prin care tinerii trebuie să primească, în maximum patru luni după ce și-au terminat studiile sau au rămas fără job, o ofertă concretă – fie de muncă, fie de stagiu, fie de formare continua. „Garanția pentru Tineret” există din 2013 și, de la lansare, aproape 57 de milioane de tineri europeni au beneficiat de program. Esențială este, desigur, finanțarea măsurilor”, mai spune vicepreședintele Parlamentului European. Fondurile pot fi folosite și pentru stagii de practică pentru elevi și studenți Crearea de întreprinderi ale economiei sociale și formarea antreprenorilor sociali a fost și continuă să fie susținută din FSE, subliniază Roxana Mînzatu. Aceste resurse nerambursabile au fost și pot fi utilizate pentru măsuri precum stagii practice pentru elevi și studenți, pentru scheme de antreprenoriat sau pentru formarea competențelor tinerilor, ca să dau doar exemple care au avut succes. „În perioada 2021–2027, din Fondul Social European Plus, UE alocă României o suma totala de7.3 miliarde € din care 880 milioane € pentru tineri prin programul „Educație și Ocupare”, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. De asemenea, FSE a fost și mai poate fi utilizat pentru subvenționarea angajatorilor care crează locuri de muncă pentru beneficiari precum tinerii în situații vulnerabile. Aceștia pot susține, pe o perioadă limitată, costurile salariale (în limita anumitor plafoane, de asemenea). De altfel, Romania a derulat numeroase programe de acest tip de la aderare și până acum, prin intermediul Ministerului Muncii, ANOFM, CNDIPT și al Ministerului Educației. Finanțarea curentă a programului Start Up Nation, care are o alocare de 446 milioane euro (UE si national)/365 milioane euro (UE). Și va sprijini un număr de aprox 30 000 tineri si adulti (25 000 tineri+4600 adulti), infiintarea a 7 750 intreprinderi (5 250 de catre tineri + 2 500 de catre adulti) si crearea a 15 000 locuri de munca. Prin Programul Educație și Ocupare (prioritatile 2 si 4) este susținută chiar din Fondul Social European Plus”, a mai adăugat Roxana Mînzatu. În actualul buget, România și-a asumat prin Programul Educație și Ocupare să sprijine 40.000 de elevi din învățământul profesional cu stagii de ucenicie. RECOMANDAREA AUTORULUI: PSD continuă consultările cu sindicatele și patronatele/ Sorin Grindeanu și Mihai Tudose conduc discuțiile PSD prezintă joi propriul program de relansare economică: „Soluția este să punem companiile românești și locurile de muncă în centrul acțiunii” Grindeanu anunță că PSD lucrează la un pachet de MĂSURI pentru relansarea economică, care nu înseamnă efort bugetar
Ce s-ar întâmpla dacă România ar ataca drone rusești pe cerul Ucrainei, așa cum propune Zelenski. Un comandor (r) avertizează: Rusia se va grăbi să o vadă ca pe un război cu România”
Sandu Valentin Mateiu – comandor în rezervă și analist militar – a explicat într-un interviu acordat Gândul, ce ar însemna pentru România, în actualul context, colaborarea cu Polonia și Ucraina pentru doborârea dronelor rusești care ajung deasupra Ucrainei. Expertul militar consultat de Gândul a făcut o distincție clară între ceea ce înseamnă să oferi ajutor militar, economic și politic Ucrainei și care pot fi repercusiunile directe cu Rusia, în cazul în care deschizi foc asupra unei drone aflate deasupra teritoriului Ucrainei, adică pe un teren nesigur. Reamintim că propunerea a venit din partea lui Volodimir Zelenski care a subliniat importanța eforturilor comune de apărare, pentru a proteja atât Ucraina, cât și țările vecine. Președintele ucrainean a invocat necesitatea implementării unor măsuri sporite de securitate, în contextul în care, doar în ultima săptămână, drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României. „NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească” Comandorul (r) a precizat că trebuie să facem o separare clară între Ucraina și Polonia. Analistul militar susține că „NATO nu este în război cu Rusia și nu poate fi în război cu Rusia, pentru că escaladarea poate duce la război nuclear.” Sandu Valentin Mateiu a punctat, în acest context că, dincolo de provocări, NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. „Separăm Polonia de Ucraina. Polonia este aliat în NATO, iar NATO înseamnă o alianță în care unul pentru toți și toți pentru unul. NATO înseamnă, în primul rând, fermitate, dar și echilibru. NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. Asta înseamnă că se vor lua măsuri, dar nu se va merge la situația în care escaladarea nu mai poate fi controlată și în acel moment Putin câștigă, pentru că Putin merge pe instabilitate, escaladare și alte lucruri care îi aduc avantaj. Așadar, Polonia este una, Ucraina este alta. Din start, separăm, indiferent de cauza ucrainenilor care este dreaptă, își apără țara. Indiferent de atitudinea Alianței, respectiv a României. Vă ajutăm, pentru că securitatea Ucrainei este securitatea Europei. Ucraina este în război.” „Politic și militar, polonezii sunt mult mai evoluați ca noi” Sandu Valentin Mateiu a amintit și despre episodul în care Polonia a doborât mai multe drone rusești care au intrat pe teritoriul său, invocând Articolul 4 din Tratatul NATO. Analistul militar a explicat ce-i face pe polonezi să fie o forță, atât din punct de vedere politic, cât și militar. „Polonezii sunt mult mai evoluați decât noi din punct de vedere politic și militar. Militar sunt evoluați, pentru că au fost evoluați politic. Între președintele și premierul Poloniei problema nu se pune cum răspundem sau care este amenințarea. Problema a fost clară, amenințarea este Rusia și răspundem împreună, chiar dacă la alte elemente – cum ar fi Bruxelles sau altceva – au păreri diferite. Polonezii își pot permite pentru că au forța militară, generată de politic, ca să aibă un Articol 3 deosebit – articol care spune întâi îți aperi tu țara, după aia ceri ajutor la NATO – au această capacitate de a reacționa foarte dur.” „F16 nu a fost proiectat să dea jos drone” Comandorul (r) a amintit și faptul că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a deschis o altă „Cutie a Pandorei” și anume faptul că apararea antiaeriană a NATO sau a oricărei alte țări a fost proiectată să facă față la avioane și la rachete de croazieră. Cu alte cuvinte, amenințărilor din garda veche. Sandu Valentin Mateiu consideră că dronele sunt elemente de luptă noi, precizând că, în acest context, adaptarea devine forța principală pentru orice țară, pusă față-n față cu o astfel de situație. „Adaptarea înseamnă aproape tot, de la abordarea strategică, operativă, tactică. Inclusiv avionul F-16, că tot vorbim despre el, n-a fost proiectat să dea jos dronele. La 400km / h un avion F-16 își pierde portanța, pică.” „Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război” Comandorul (r) a precizat că România trebuie să învețe din experiența militară și din hotărârea polonezilor, mai ales la capitolul cum să ne apărăm împotriva dronelor, punctând că polonezii sunt primii care vor implementa multe aspecte în acest domeniu, devenit emblematic pentru realitatea zilelor noastre. Sandu Valentin Mateiu a dezvăluit însă care este excepția pe care România nu trebuie să o extragă de la polonezi, precizând că în caz contrar, acest lucru ne-ar duce într-un conflict direct cu Rusia. „La ce mă refer? – Polonezii au deschis acel „no fly-zone” – este o zonă de restricție aeriană – aflată la frontiera cu Belarus și Ucraina. Este o primă măsură de apărare poloneză. Radoslaw Sikorski (n.r. – Ministrul de Externe al Poloniei) a ridicat ideea că putem extinde această zonă și pe teritoriul Ucrainei, cu precizarea făcută de el « decât să vânăm dronele pe teritoriul nostru, mai bine le întâmpinăm pe teritoriul Ucrainei când vin spre noi. » În acest moment, această idee nu a primit acceptul statelor NATO, pentru că se intră pe un teren nesigur. „Pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi” A intercepta deasupra Ucrainei dronele, chiar dacă vin spre Polonia, înseamnă a te implica într-un conflict și a doborî dronele Rusiei. Atunci începe o întreagă discuție. Firește, Ucraina este în război. Asta înseamnă că, pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi. Din această perspectivă, putem privi ideea lui Zelenski care propune o cooperare cu Polonia, respectiv care poate fi extinsă în România. Răspunsul trebuie să fie nu. Noi ajutăm Ucraina în cadrul aviației, ca stat vecin, care știe că un stat independent suveran a fost agresat de către Rusia lui Putin. Dar una este să ajuți militar, economic, politic. Ba chiar să dai și informații în cadrul NATO, dar să intervii cinetic, în sensul în care deschizi foc asupra unui drone deasupra teritoriului Ucrainei, înseamnă un teritoriu nesigur, vorbesc în Dreptul internațional, iar Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război.” „Nu avem nevoie de cooperare de genul Polonia – Ucraina” Comandorul (r) a vorbit și despre marele avantaj al României și anume faptul că avem Marea Neagră, ceea ce ne permite detectarea dronelor