Marcel Ciolacu: „Ilie Bolojan a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României
Marcel Ciolacu l-a atacat din nou, joi, pe premierul Ilie Bolojan, afirmând că acesta ”a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României”. Potrivit lui Ciolacu, nu deficitul este principala problemă a României, ci deficitul comercial, însă în economie ”totul este blocat”. În plus, Ciolacu afirmă că, dacă pe vreme când el conducea Guvernul, motorina ar fi ajuns la 8 lei şi inflaţia la 10%, i s-ar fi dat foc în Piaţa Victoriei. ”Marea problemă este că, după ce s-a făcut acest schimb de prim-miniştri, s-a căutat un salvator. S-a căutat un vinovat de serviciu, adică eu. Eu fiind după cinci prim-miniştri PNL, după ce România a avut cele mai mari investiţii din istorie postdecembristă, de 120 de miliarde, după ce, în sfârşit, Moldova are o autostrada funcţională … S-a căutat un salvator care a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României”, a declarat Marcel Ciolacu, joi seară, la Antena 3. „Problema cea mai gravă a României este deficitul comercial” Întrebat dacă se referă la premierul Ilie Bolojan, Ciolacu a răspuns: ”Exact la dânsul mă refer. Atâta timp cat ieşi continuu la televizor şi spui «dezastru», anunţi dezastrul, atâta timp cat îngheţi, blochezi toate investiţiile (…) Problema României, cea mai gravă, nu este deficitul bugetar. Problema cea mai gravă a României este deficitul comercial. De aceea, din buget trebuie să întorci în sectoarele unde se importă cel mai mult, de exemplu, alimentele. Toate programele şi toate ajutoarele de stat, IMM-urile, totul este blocat, absolut totul, în acest moment, în România”. „Mi-ar fi dat foc în Piața Victoriei” Marcel Ciolacu s-a referit şi la faptul că motorina a ajuns la 8 lei, iar inflaţia la 10% şi a apreciat că, dacă aceste cifre ar fi fost atinse pe vremea când el conducea Guvernul, i s-ar fi dat foc în Piaţa Victoriei. ”Confundăm reforma cu concedierile. Despre ce reformă vorbim?”, a mai declarat Ciolacu. Fostul premier susţine că ”singuri ne-am făcut rău”. ”De ce? Din dorinţa de a arăta cum salvezi tu România – «Uitaţi, domnule, în ce necaz eram şi cum am ieşit». Ne-am afundat: dintr-o criză bugetară, am ajuns în pragul unei crize economice şi al unei crize sociale”, a mai încheiat Marcel Ciolacu.
Dosarul lui Liviu Dragnea cu vizita la Trump, clasat de DNA: „Fapta nu există”
Dosarul fostului lider social-democrat, Liviu Dragnea, care a mers în vizită la preşedintele SUA, Donald Trump, în perioada primului mandat al acestuia din urmă a primit clasare pe 10 septembrie. DNA a transmis că „fapta nu există.” Potrivit celor de la G4Media, Dosarul ”Dragnea, vizită la Trump” a fost clasat de DNA pe 10 septembrie 2025. ”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală au dispus la data de 10 septembrie 2025 clasarea cauzei, în baza art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală”. Potrivit articolului 16 litera a din Codul de procedură penală: ”Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există”, transmite DNA ziariştilor de la G4Media. În urmă cu 4 ani, DNA îl acuza pe Liviu Dragnea de infracțiunile de trafic de influență și folosirea influenței de lider de partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Fapta s-a petrecut în 2017 şi au legătură cu vizita fostului şi actualui şef al PSD, Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu, în SUA, la inaugurarea primului mandat al lui Trump, la Casa Albă. Alături de cei doi, au mai fost trimise în judecată şi alte persoane. Acum 2 luni, dosarul a fost clasat de DNA, pe motiv că fapta nu există. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dosarul vizitei lui Liviu Dragnea în SUA rămâne la Tribunalul București. De ce au respins judecătorii cererea fostului președinte PSD Liviu Dragnea a pierdut la CEDO: Neregulile în privința motivării din Dosarul Referendumului NU i-au afectat dreptul la un proces echitabil
90% dintre candidații la conducerea AMEPIP au fost respinși pe același criteriu. Procedura ridică semne de întrebare privind transparența și aplicarea standardelor OCDE
O proporție neobișnuit de mare dintre candidații înscriși la selecția pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost eliminată în prima etapă a procesului. Conform listei oficiale publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), 31 din 35 de candidați au fost respinși, pentru majoritatea invocându-se același motiv: neîndeplinirea art.16 alin.(2) lit.b) din H.G. nr.617/2023. Semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului Acest articol se referă la obligația ca persoanele care candidează pentru funcțiile de președinte sau vicepreședinte AMEPIP să fi deținut „cel puțin 7 ani de experiență în funcții de conducere executivă în societăți cu capital privat, în întreprinderi publice sau în administrația publică, perioadă în care au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice”. Din analiza rezultatelor reiese că acest criteriu a fost aplicat extrem de restrictiv, în sensul că doar cei care au condus efectiv întreprinderi publice — companii de stat sau municipale — au fost considerați eligibili. Astfel, experiența managerială acumulată în administrația publică sau în mediul privat nu a fost recunoscută ca relevantă, deși actul normativ menționează explicit ambele sectoare. Rezultatul: doar patru candidați au fost declarați admiși, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului și asupra modului în care România aplică principiile de guvernanță corporativă pe care le-a asumat prin PNRR și în procesul de aderare la OCDE. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului” Principiile OCDE privind guvernanța întreprinderilor publice, la care România s-a angajat prin Jalonul 440 al PNRR, subliniază importanța diversității de experiență în selecția conducerilor — inclusiv din mediul privat, tocmai pentru a aduce în sectorul public practici de eficiență, transparență și performanță. „Consiliile și conducerea întreprinderilor publice ar trebui să includă membri cu experiență relevantă în sectorul privat, pentru a asigura o perspectivă obiectivă și orientată spre performanță”, se arată în Ghidul OCDE pentru guvernanța companiilor de stat (2021). Aplicarea restrictivă a criteriului din H.G. nr.617/2023 contrazice acest principiu și riscă să blocheze exact scopul pentru care AMEPIP a fost creată: profesionalizarea și depolitizarea managementului din companiile de stat. Potrivit mai multor surse administrative, proporția neobișnuit de mare de respingeri ar putea duce la reluarea etapei I a selecției sau chiar la anularea procedurii, întrucât un criteriu care exclude aproape toți candidații ridică suspiciuni de aplicare neunitară și lipsă de proporționalitate. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului”, afirmă o sursă apropiată procesului de selecție. Este posibil ca procedura să fie reluată În plus, o astfel de selecție formală poate genera observații din partea Comisiei Europene, întrucât jalonul PNRR privind operaționalizarea AMEPIP presupune un proces deschis, competitiv și aliniat la bunele practici internaționale. Mai mulți candidați au depus contestații, solicitând reevaluarea dosarelor și clarificarea modului de aplicare a criteriilor, invocând principiile OCDE și spiritul O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Dacă SGG va admite existența unei aplicări neunitare a legii, este posibil ca procedura să fie reluată, iar dosarele respinse să fie reconsiderate. Până la o eventuală decizie, cazul AMEPIP ridică o întrebare esențială: Cum poate România să vorbească despre profesionalizarea conducerii companiilor de stat dacă elimină, din start, 90% dintre profesioniști? AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Economiei anunță că a sesizat la Parchet, DNA și AMEPIP modul de numire a conducerii Romarm și a membrilor Consiliului de Administrație
Claudiu Năsui are un sfat pentru premierul Ilie Bolojan, ca să învingă în lupta contra pensiilor speciale: „Să le taie pe toate”
Claudiu Năsui continuă seria dezvăluirilor cu privire la pensiile speciale, a căror creştere a înregistrat un procent de 170%, în ultimii 8 ani. Iar creşterea acestora este cauzată exclusiv de creşterile salariale din sectorul de stat. Fostul ministru al Economiei demontrează, cu cifre, cum pensiile speciale au plecat de la un total în plată de 6,3 miliarde de lei, în 2016, şi au ajuns la 17 miliarde de lei, în 2024. „Pensiile speciale totale au crescut de la 6.3 miliarde de lei în 2016 la 17 miliarde în 2024 (~1% din PIB). O creștere de 170%, mult peste inflație. Știți de ce? Pentru că pensiile speciale nu depind de punctul de pensie, ci se indexează și cu inflația și cu creșterile salariale din sectorul din care provin. Cresc salariile la stat, cresc din nou și pensiile speciale. Marele avantaj al pensiilor speciale nu este doar cuantumul mare, în general de câteva ori mai mare decât pentru românii normali, ci faptul că poți să ieși la pensie mult mai devreme și că pensia crește mai repede”, scrie Năsui, pe facebook. Năsui oferă şi un sfat actualului premier, Ilie Bolojan, pentru ca demersul său de eliminare a acestor pensii sperciale să aibă succes: „Să le taie pe toate”. „În MAI, de exemplu, vârsta medie de pensionare este de 50 de ani și două luni. Iar pensia medie, aproape triplă decât pensia medie a românilor din sistemul normal. Problema nu este că sunt mari. Problema este că sunt plătite din taxe și impozite de restul românilor. Singurul guvern care a reușit până acum să taie pensii speciale în România este guvernul Boc. Dar abordarea sa nu a fost selectivă, cum este cea a guvernului de acum. Nu a ales doar o singură categorie de pensii speciale de tăiat și atât. Ci a avut o abordare unitară contra tuturor pensiilor speciale. Și a reușit parțial. Le-a tăiat pe toate mai puțin cele ale magistraților care au câștigat la CCR atunci. Dacă scopul este să taie pensii speciale, guvernul Bolojan ar trebui să încerce să le taie pe toate. Altfel nu face decât să-și submineze propriile scopuri declarate”, mai scrie Năsui. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prima vizită în România a secretarului general al NATO după retragerea trupelor americane. Mark Rutte a fost primit la Cotroceni de Nicușor Dan Mark Rutte vine, miercuri, la NATO-Industry Forum. Preşedintele Nicuşor Dan îl va primi la Palatul Cotroceni
G
Tudor Chirilă, o prezență notorie și activă civic, asociat proiectului „Dăruiește Viață” propune celor două doamne, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, care au făcut posibil să fie ridicat Spitalul Oncologic pentru Copii că au o responsabilitate în primul rând pentru beneficiari, iar ciorovăiala pe teme obscure nu face bine nimănui, „Aveți o responsabilitate față de donatori, aveți banii pentru campusul medical și e nevoie de responsabilitate”, a insistat artistul, într-un comentariu publicat la postarea lui Carmen Uscatu. După mesajul publicat marți seară de Carmen Uscatu despre „incompatibilitatea de roluri” în care se află cealaltă cofondatoare a asociației „Dăruiește Viață”, Oana Gheorghiu, artistul Tudor Chirilă a reacționat. Ce a scris Tudor Chirilă: „@Carmen Uscatu: Tot ce ai făcut la Daruiește Viață ai făcut împreună cu Oana Gheorghiu. Și e important să nu uitați asta niciuna dintre voi. Îți las mai jos o listă cu personalități celebre care au avut funcții în guverne și au fost și în calitate de membri fondatori fără atribuții executive simultan cu funcția politică: Barack Obama – Senator (2005–2008), apoi Președinte (2009–2017) / Annenberg Foundation Challenge, Woods Fund of Chicago. Ségolène Royal – Ministru al Mediului, Energiei și Mării (2014–2017) / Désirs d’Avenir-fondatoare. José Ramos-Horta (Timorul de Est) – ministru de externe, ulterior președinte / Instituto para a Defesa dos Direitos Humanos. Nicola Sturgeon – Prim-ministru (2014–2023) / Women for Independence / Cofondatoare. Pentru mine și alte mii de români care am donat la către Dăruiește Viață nu există acest ONG fără Oana Gheorghiu. Aveți o responsabilitate față de donatori, aveți banii pentru campusul medical și e nevoie de responsabilitate. Plecare Oanei din fundație, renunțarea la calitatea de membru fondator echivalează cu a lăsa acest copil frumos orfan de unul dintre părinți.” Mesajul publicat de Tudor Chirilă vine după ce, marți, într-un interviu acordat HotNews, Carmen Uscatu a semnalat situația de incompatibilitate în care se află Oana Gheorghiu, pe care a catalogat-o drept „o vulnerabilitate foarte mare” la adresa asociației „Dăruiește Viață”. Motivul invocat despre această vulnerabilitate este acela că, deși s-a autosuspendat din rolurile executive, Gheorghiu încă păstrează calitatea de membru cu drept de vot în Adunarea Generală a ONG-ului. Această situaţie îi face pe sponsorii internaţionali să pună întrebări cu privire la un posibil conflict de interese, a spus Carmen Uscatu. Recomandarea autorului: Carmen Uscatu, cofondatoarea „Dăruiește Viață”: „Sunt răspunzătoare să continui proiectele, sunt responsabilă în fața donatorilor”
Daniel Băluță promite o campanie electorală pe proiecte. Candidatul PSD: „Nu sunt într-o competiție cu o persoană”
Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Daniel Băluță, a declarat marți, la Antena 1, că nu își va construi campania pe atacuri la adresa contracandidaților, ci pe proiectele și rezultatele sale ca primar al Sectorului 4, preia Mediafax. Băluță, a afirmat că își propune o campanie pozitivă, bazată pe fapte și planuri concrete pentru București. „Principalul om care trebuie să fie preocupat să-și prezinte publicului cartea de vizită, intențiile și planul sunt eu. Nu sunt într-o competiție cu o persoană, ci într-un efort de a le arăta cetățenilor ce pot face pentru oraș”, a spus Băluță, preluat de Mediafax. Întrebat dacă va lansa atacuri la adresa contracandidaților, Băluță a răspuns că va evita astfel de practici. „Înainte să fiu orice, sunt medic. Eu sunt obișnuit să tratez, nu să atac. Sunt un om cald, care vrea să construiască. Nu am intenția de a face rău cuiva, nu există în filozofia mea de viață o astfel de abordare a unei competiții”, a afirmat el. Candidatul PSD a adăugat că Bucureștiul are nevoie de „un efort comun” pentru a depăși starea de degradare în care se află și a subliniat că își dorește o campanie în care să vorbească despre soluții, nu despre conflicte. Recomandarea autorului: Daniel Băluță, despre oprirea lucrărilor la Planșeului Unirii: „Este un fals”
Nicușor Dan afirmă că România poate deveni un hub de inovație și producție în industria de apărare
Președintele României, Nicușor Dan, a participat luni la conferința dedicată Cooperării Industriale în Domeniul Apărării dintre Germania și România, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană. Nicușor Dan a declarat că Germania este cel mai mare partener comercial al României și că România are toate datele pentru a deveni un hub de inovație și producție în industria de apărare în Europa de Sud-Est. Șeful statului a menționat și că industria de apărare intră într-o etapă tot mai dependentă de tehnologie și a subliniat că nu este vorba despre relocarea producției, ci despre construirea comună de capabilități. „Germania este principalul investitor străin în România. Suntem într-un context pe care nu ni l-am dorit, dar suntem nevoiți să creștem în Europa industria de apărare în mod accelerat și această necesitate poate reprezenta o oportunitate pentru colaborarea dintre România și Germania. Nu vorbim de relocare, ci de construirea comună de capabilități. România are toate datele pentru a deveni un hub de inovație și industrie. Pentru că are o tradiție, asta înseamnă că există oameni. Intrăm într-o zonă de industrie de apărare care necesită tot mai multă tehnologie și aici România stă destul de bine. Apoi, vedem că parte din problemele pe care le pune azi industria de apărare au soluții similare cu cele care au fost deja dezvoltate în industria de automotive,” a transmis președintele. Nicușor Dan a argumentat că România are toate premisele pentru a deveni un hub de inovație și producție în domeniul apărării în Europa de Sud-Est. A enumerat tradiția industrială, forța de muncă calificată, progresul tehnologic și experiența acumulată în sectorul auto, a cărei expertiză este tot mai relevantă pentru cerințele actuale ale industriei de apărare. AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan a avut un nou moment de blocaj. S-a întâmplat la o conferință de presă. Președintele și-a pierdut ideea și a înghețat în fața jurnaliștilor, după o întrebare banală Unde e președintele? Aici e președintele! Nicușor Dan s-a pierdut în spațiu, la propriu, chiar în fața militarilor din Garda de Onoare. Șeful statului s-a învârtit pe loc, până i-a sărit un ofițer în ajutor
Alegerile nu sunt despre proiecte, ci despre bani. MULȚI bani. 11 miliarde de lei
Peste mai puțin de 5 săptămâni, bucureștenii sunt chemați să aleagă un nou primar general. Bătălia pentru București este foarte intensă, iar principalele partide au mize extrem de mari. Capitala este un oraș complex, cu multe instituții în subordine și puțini sunt bucureștenii care știu cum se împarte politic bugetul orașului „ca la Monopoly”. De exemplu, USR este partidul care deține o felie extrem de importantă din această „plăcintă” de miliarde de lei. Cei care controlează însă cei mai mulți bani sunt cei de la PNL, prin vechi oameni din „Garda” lui Traian Băsescu. Partidele politice și candidații la Primăria Capitalei se „luptă”, de fapt, pe miliarde de lei. În spațiul public, contrele dintre partide chiar par a fi o bătălie. În realitate, însă, partidele politice își împart Bucureștiul între ele, ca la un joc de Monopoly, prin negocieri intense, jocuri politice, și cu girul extrem de important al primarului general. PNL administrează cei mai mulți bani din bugetul Capitalei PNL controlează cea mai mare parte din bugetul de 11 miliarde de lei în 2025. Are în coordonare Transporturile, STB, Termoficarea. Șef al Direcției Transporturi este Victor Tărtăcuță, poreclit „Mână Lungă”. Acesta a fost pe vremuri omul lui Traian Băsescu, și viceprimar la Sector 3, pe vremea când primar era Liviu Negoiță. Potrivit surselor Gândul, Tărtăcuță a fost adus la Primăria Capitalei de către Ludovic Orban. Din cele 11 miliarde de lei, cât este bugetul Capitalei în 2025, 1,8 miliarde merg la STB, iar 2,4 miliarde de lei la Termoenergetica. Ambele instituții sunt controlate de către PNL. USR controlează 19 spitale din București, prin Vlad Voiculescu. Buget: aproape 800 de milioane de lei Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București este în coordonarea USR București, respectiv sub controlul lui Vlad Voiculescu. Șeful celor 19 spitale din București este Iustinian Roșca, numit de Nicușor Dan. Roșca vine din USR Sector 5, și are „pe mână” în 2025 aproape 800 de milioane de lei. Mai mult, city-manager al Capitalei este tot un userist, Lucian Judule, cu atribuții importante. Partidul lui Traian Băsescu administrează străzile și semaforizarea, cu un buget de peste 180 de milioane de lei Administrația Străzilor București (ASB), instituția care se ocupă de asfaltarea străzilor, de montarea de stâlpișori, dar și de semaforizarea din oraș, este condusă de Marian Bârgău, membru PMP. ASB are în 2025 un buget de 181 milioane lei. Dacă ne referim la PSD, acest partid este de ceva vreme la „coada” listei în ceea ce privește controlul instituțiilor subordonate Primăriei Capitalei. Chiar dacă viceprimarul Capitalei este dat de PSD, acesta nu are atribuții de coordonare. Bugetul Capitalei pe anul 2025 a fost votat abia pe 3 aprilie, după lungi negocieri între partidele politice din Consiliul General al Municipiului București. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Doar 2 săptămâni pentru 2 milioane de bucureșteni. Pentru Primăria București, cel mai important oraș al țării, alegerile se fac pe repede înainte. Când începe competiția pentru fotoliul lăsat liber de N. Dan Încă un nume pentru Primăria Capitalei. Gigi Nețoiu candidează și el. Anunțul a fost făcut la „Cetatea” lui Dinescu, pe malul Dunării, în compania lui Țociu și Palade, cu lăutari, voie bună și berbecuți la proțap
Zidul a căzut, dar democrația se clatină. Astăzi se împlinesc 36 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, iar Europa își ridică noi cordoane politice sanitare: vot liber, dar guvernare interzisă. În ciuda opțiunilor populare, partidele ant
9 noiembrie 1989. Se prăbușea Zidul Berlinului, cortina de fier dintre libertate și dictatură. În Europa de Est, vântul schimbării a adus și o adiere dulce de democrație. Oamenii își recâștigau dreptul la opinie, la exprimare și, mai ales, dreptul de a vota după cum le dictează conștiința, și nu partidul. Astăzi, la fix 36 de ani după acest moment istoric, care a declanșat prăbușirea regimurilor comuniste pe bătrânul continent, aceeași Europă pare că și-a ridicat singură un nou zid prin care să se apere chiar de votul oamenilor. Partidele antisistem câștigă alegerile, dar nu ajung la putere. Ronald Reagan: „Tear down this wall” („Dărâmați acest zid”) 155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație. Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul divizării Germaniei învinse, dar și al cortinei de fier care tăia Europa în jumătate, între libertatea Occidentului și dictatura de la Răsărit. În 1987, în fața Porții Brandenburg, Ronald Reagan, președintele SUA îi cerea deschis conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului. 12 iunie 1987, Berlin. Ronald Reagan îi cerea lui Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului J.D. Vance: „There is no room for firewalls” („Nu e loc pentru ziduri de protecție”) La 36 ani distanță, tot în Germania, vicepreședintele SUA J.D. Vance a criticat politicile UE într-un discurs necruțător. A vorbit despre oamenii arestați pentru opiniile lor, dar și despre anularea alegerilor în baza unor „suspiciuni firave a serviciilor de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.” „Democrația se bazează pe principiul sacru: vocea poporului contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respecți acest principiu sau nu. Europeni, oamenii au o voce.” 14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance cere liderilor Europei să renunțe la „firewalls” Ce sunt „cordoanele politice sanitare” ale Europei? În discursul liderilor europeni, cordoanele sanitare politice din Europa reprezintă strategii folosite de partidele democratice pentru a izola formațiunile considerate extremiste, populiste sau antidemocratice. Scopul este de a le împiedica să ajungă la guvernare sau să influențeze deciziile politice majore. Fenomenul a devenit vizibil mai ales după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene, precum Adunarea Națională din Franța, AfD în Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, acest „zid de protecție” se construiește prin unirea tuturor forțelor politice împotriva partidelor considerate anti-sistem. În practică, se pot folosi și alte instituții pentru a opri ascensiunea acestor grupări. „Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei” Deși sunt vii în memoria oamenilor, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului exista un coridor izolat, bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră. În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării. Nimeni nu și-ar fi imaginat că acest zid s-ar putea ridica la loc, sub o altă formă, invizibilă și chiar „în numele democrației.” Ce rămâne la 36 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului – sursă foto Mediafax Alternativa pentru Germania (AfD), pe primul loc în fostul RDG Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat pentru Gândul paradoxul în care se află Germania, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului. „În pofida a peste trei decenii de integrare politică și economică, Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei. La scrutinul legislativ din februarie 2025, landurile din Est au plasat, pentru prima dată, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național- conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, confirmând o înrădăcinare durabilă în fostele teritorii ale RDG. Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructuri inegale, perspective de carieră limitate. Dar, dincolo de cifre, continuă să existe un sentiment difuz de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost mai curând o anexare decât o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar companiile și capitalul, ci și funcțiile-cheie în administrațiile landurilor estice, alimentând impresia unei dominații culturale și politice continue”, a explicat analistul politic. Rezultatele alegerilor din luna septembrie 2024 au arătat că cele două landuri din estul Germaniei, Turingia și Saxonia, unde AfD, partidul de extremă dreaptă, a obținut victorii istorice, au cauze profunde și sunt o lovitură pentru partidele cancelarului Olaf Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile în landul Turingia cu 32,8%. Astfel AfD a ajuns a doua forță politică în Germania, depășind social-democrații. Aceștia s-au văzut nevoiți să intre în alianță cu rivalii lor tradiționali CDU/CSU pentru a ține puterea cât mai departe de „pericolul extremist.” Rassemblement National (Adunarea Națională) – a treia forță politică în Franța În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. Din ce în ce mai mulți oameni au rezonat cu platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică al partidului condus de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de liderul de facto al grupării, Marine Le Pen. Jordan Bardella și Marine Le Pen Conform celui mai recent sondaj, partidul lui Bardella pare că se îndreaptă spre un rezultat istoric la următoarele alegeri parlamentare. Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România? Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste, intrând în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata din partea USR. Sfârșitul anului 2024 aducea anularea alegerilor prezidențiale Alegeri anulate de CCR pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Decizia CCR a fost luată
AUR scade DOUĂ procente în sondajul INSCOP. Partidul lui George Simion, pentru prima sub pragul de 40% de la alegerile prezidențiale
Conform celui mai recent sondaj INSCOP, condus în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, referitor la preferințele de vot ale cetățenilor, partidul AUR, condus de George Simion, a scăzut în sondaje cu 2%, ajungând la 38% dintre opțiuni. Este pentru „prima dată după alegerile prezidențiale din mai 2025, AUR coboară sub pragul de 40%”, a transmis Remus Ștefureac – director INSCOP Research. Formațiunea condusă de George Simion este urmată de PSD, cu 19,5% și PNL cu 14,6%. BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Pentru a obține date relevante statistic pe segmente socio-demografice, sondajul realizat în luna noiembrie s-a concentrat doar pe două întrebări (direcția țării și intenția de vot pentru partidele politice), însă a fost aplicat pe un eșantion semnificativ mai mare (de 3000 de respondenți), comparativ cu eșantioanele obișnuite de 1100 de respondenți în cazul cărora adresăm, de regulă, 25-30 de întrebări. Datele au fost culese în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 3000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8%, la un grad de încredere de 95%. „Pentru prima dată după alegerile prezidențiale din mai 2025, AUR coboară sub pragul de 40%, însă rămâne la un scor dublu comparativ cu următorul clasat, Partidul Social Democrat, aflat în ușoară creștere. PNL, USR și UDMR se mențin la un nivel constant, comparativ cu lunile anterioare. Partidele care formează coaliția guvernamentală cumulează 51% din intenția de vot, în timp ce partidele din opoziție parlamentară aproximativ 43%”, a transmis Remus Ștefureac – director INSCOP Research. Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 17,4% dintre români au ales 1, 1.2% au ales 2, 1% au ales 3, 1.4% au ales 4, 4.4% au ales 5, 1.5% au ales 6, 2.7% au ales 7. 3.8% indică 8, 3.3% aleg 9 și 60.5% indică 10. 2.9% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Intenția de vot pentru alegerile parlamentare 38% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie 2025), 19.5% cu PSD (față de 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie 2025), 14.6% cu PNL (față de 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie 2025), iar 12.3% cu USR (față de 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie 2025). Pentru UDMR ar vota 4.8% din alegători (față de 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie 2025), iar pentru SENS – 3.2% (față de 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie 2025). Pentru POT ar vota 3.1% dintre alegători (față de 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie 2025), pentru SOS Romania – 1.7% (față de 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie 2025). 1.8% dintre respondenți ar da votul unui alt partid (față de 1.6% în octombrie, 0.6% în septembrie, 0.5% în iunie 2025) și 1% dintre votanți își exprimă preferința pentru un independent (1.3% în octombrie, 0.6% în septembrie, 1.4% în iunie 2025). Foto Mediafax Recomandarea autorului: A început Urzeala Tronurilor la Primăria Capitalei. Coaliția de guvernare și-a desemnat 3 bărbați să se lupte între ei, în timp ce Opoziția se unește în spatele unei femei. Primele previziuni ale sociologilor: „Va fi un val împotriva partidelor mari”/ „Va fi o confruntare între PNL și USR” Sondajul PNL indică o luptă strânsă între Ciprian Ciucu și Daniel Băluță pentru Capitală. Rezultat „bizar”: Nicușor și Bolojan, preferații cetățenilor Sondaj CURS. AUR, detașat pe primul loc în preferințele electoratului. Aproape jumătate dintre români ar susține suspendarea președintelui Nicușor Dan