Ce le transmite Bolojan celor 6 milioane de români de peste graniţe
Premierul demis al României, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj românilor de pretutindeni, în zi aniversară. Ziua Românilor de Pretutindeni este sărbătorită în fiecare an în ultima duminică din luna mai, conform Legii nr. 101/2015. „România trebuie să rămână aproape de cetățenii săi oriunde s-ar afla” transmite Ilie Bolojan celor aproape 6 milioane de români(5,7 milioane) care au ales să trăiască în afara graniţelor ţării. „De Ziua Românilor de Pretutindeni, le transmit tuturor românilor aflați peste hotare respectul și recunoștința mea pentru modul în care păstrează vie legătura cu România. Prin ceea ce faceți zi de zi, prin valorile pe care le transmiteți copiilor voștri și prin felul în care reprezentați țara noastră, contribuiți la imaginea și puterea comunității românești din întreaga lume. Știu că drumul departe de casă vine adesea cu sacrificii și încercări. Tocmai de aceea, România trebuie să rămână aproape de cetățenii săi oriunde s-ar afla, să îi asculte și să construiască punți reale de sprijin și colaborare. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți și pentru faptul că nu uitați niciodată de rădăcinile voastre. La mulți ani tuturor românilor de pretutindeni!” Sărbătoarea Zilei Românilor de Pretutindeni nu este una fixă. Aceasta se marchează mereu în ultima duminică a lunii mai, spre deosebire de formatul inițial din 2007, când era fixată pe 30 noiembrie. Instituția coordonatoare este Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), care organizează anual evenimente dedicate acestei zile. cum ar fi festivaluri culturale, conferințe și întâlniri oficiale cu membrii diasporei. RECOMANDAREA AUTORULUI: De 1 Iunie, Palatul Cotroceni îşi deschide porţile pentru copii. Evenimentul cuprinde de la demonstraţii de dresaj şi pînă la „Bursa ideilor bune” Nadia Comăneci a fost sărbătorită la Oneşti şi de partenera lui Nicuşor Dan şi cei doi copii ai cuplului prezidenţial
Care este marea iubire a lui Eugen Orlando Teodorovici
Şeful Curţii de Conturi, Eugen Orlando Teodorovici, şi-a căpătat o reputaţie de om deprins mai mult cu activităţile de club, în ciuda faptului că a deţinut funcţii importante în aparatul de stat al României. A fost ministru de Finanţe, ministru al Fondurilor Europene, senator, iar în prezent a preluat funcţia de şef al Curţii de Conturi, odată cu plecarea lui Mihai Busuioc la Curtea Constituţională a României. Teodorovici suprinde cu un video postat pe una dintre reţelele sale de socializare în care mărturiseşte care este una dintre marile sale iubiri. „Una dintre marile mele iubiri este agricultura. Mă aflu acum într-un câmp de rapiță. Voi știți cum se poate estima producția la hectar pentru rapiță? Vă spun imediat.” Şeful Curţii de Conturi îşi ia sarcina în serios şi ţine o adevărată lecţie de contabilitate în mijlocului lanului de rapiţă, în cinci paşi. „Pasul 1: trebuie să vedem câte plante avem pe 1m². Asta este primul lucru. Pasul 2: luăm planta, rapița, și numărăm silicvele. Numărăm silicvele pentru fiecare ramură a plantei de rapiță. Dar, atenție, nu până în vârf! Această plantă are aproximativ 80 de silicve. Pasul 3: numărăm câte boabe sunt într-o silicvă. Desfacem silicva pentru a vedea câte boabe, bobițe, cum vreți voi, găsim în fiecare păstaie silicvă. Pasul 4: Numărăm fiecare bobiță de pe din silicvă. Nu luăm capetele și înmulțim cu doi pentru că sunt două rânduri de boabe în fiecare silicvă. Pasul 5: numărul de boabe dintr-o silicvă se înmulțește cu cinci. Important în calcul cantității la hectar pentru rapiță este masa la 1.000 de boabe, care este între 4 și 8. Am ales 5, ca o medie pentru ce înseamnă rapiță la fiecare metru pătrat la hectar și așa mai departe”. România va avea o producţie-record de rapiţă „Se pare că în acest an România va avea o producție record”, spune Eugen Orlando Teodorovici, ca o concluzie a estimărilor în teren. „Concluzia este următoarea: la acest hectar de cultură de rapiță, avem următoarea producție: estimare- avem la 1 mp, 35 de plante, avem 80 de silicve pentru fiecare plantă, la fel o medie, avem 18 boabe într-o silicvă. Trebuie să înmulţim desigur și cu hectarul și nu uitați cu cei cinci care înseamnă masa în, practic gramele, la 1.000 de boabe de de rapiță. Se pare că în acest an România va avea o producție record, am putea spune, de rapiță la hectar. Să vedem și ce facem cu aceasta într-un alt episod.” Conform DEX, termenul de „silicvă” defineşte un tip de fruct dehiscent în formă de păstaie, caracteristic plantelor din familia cruciferelor, împărțit în interior printr-o membrană subțire, pe care sunt prinse semințele. RECOMANDAREA AUTORULUI: Eugen Teodorovici explică de ce s-a retras din cursa pentru PMB. Ce a negociat fostul ministru de Finanțe cu Daniel Băluță Eugen Teodorovici, în cărți pentru șefia Curții de Conturi. Fostul PSD-ist și-a depus azi candidatura la Parlament. Teodorovici ar urma să ocupe locul lăsat liber de Mihai Busuioc, plecat la CCR
George Simion: , acuză modelul economic promovat de UE
Președintele AUR, George Simion, acuză modelul economic promovat de UE ca fiind motivul principal pentru slăbirea economiilor naţionale şi apariţia dependenţelor strategice periculoase. În discursul susținut la Forumul Economic European organizat de ECR la Cluj, liderul AUR a afirmat că cetățenilor europeni li s-a prezentat drept progres o serie de politici care au dus la dezindustrializare și pierderea competitivității. „Românilor și altor națiuni din Uniunea Europeană li s-a spus să renunțe la anumite valori, iar acest lucru a fost numit progres. Ni s-a spus că modelul nostru este depășit, iar acum Europa depinde de producția din China, de alții pentru apărare și de regiuni instabile pentru resurse energetice esențiale”, a declarat George Simion, vicepreședinte al ECR Party. Președintele AUR a avertizat că un continent care nu mai produce și nu își poate proteja interesele strategice riscă să își piardă relevanța la nivel global. „Un continent care nu își poate apăra granițele, economia și identitatea nu va rămâne o putere globală”, a subliniat acesta. George Simion a pledat pentru reducerea taxelor, stimularea antreprenoriatului și relansarea marilor proiecte economice și industriale. „Europa trebuie să devină din nou un continent care construiește. Trebuie să investim în infrastructură, în energie, în capacități industriale și în inovație tehnologică. Acestea reprezintă fundația civilizației noastre”, a declarat liderul AUR. Acesta a adăugat că prosperitatea economică nu poate fi construită exclusiv prin reglementări și birocrație, ci prin susținerea celor care produc valoare și dezvoltare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Emisarul lui Donald Trump, Nick Adams, ştia că românii au mâncare bună şi femei frumoase: „Aşteptările mi-au fost depăşite” Emisarul lui Donald Trump, Nick Adams, vine la Forumul Economic de la Cluj Napoca, la invitaţia lui George Simion
Miruță a mai găsit un vinovat pentru drona căzută la Galați: NATO
Ministrul Apărării Radu Miruţă a găsit un alt vinovat pentru incidentul cu drona căzută pe un bloc din Galați. Este vorba despre NATO, reiese din postarea recentă de pe o rețea de socializare. Din declarațiile de pe Facebook ale ministrului reiese că şi NATO ar avea o parte din vină pentru că România n-a doborât drona căzută în Galaţi. Practic, ce spune ministrul este că România nu are capabilități să doboare dronele, așa că a pornit achizițiile. Între timp, susține ministrul, a solicitat sprijin NATO, până ajunge în țară tehnica pentru lupta anti-dronă. Sprijinul nu a venit, pentru că Miruță ar fi revenit în aprilie cu solicitarea către NATO, dar, între timp, o dronă care venea din Ucraina a lovit un bloc din Galați și două persoane au fost rănite. „Nu doar faptul că drona a stat prea puțin în spațiul aerian românesc a împiedicat Armata să o doboare. Problema este că nu avem încă suficiente capabilități de luptă anti-dronă. Când am constatat acest deficit, am pornit procedurile de achiziție a ceea ce este nevoie. Când am văzut că livrările necesită timp, am solicitat sprijin aliat încă din februarie 2026”, scrie Miruță pe Facebook. Miruță ar fi fost nevoit să revină la SACEUR pentru a solicita, din nou, sprijin pentru a doborî dronele: Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, SACEUR, a aprobat la nivel tehnic solicitarea pe care am trimis-o din partea Armatei României. În astfel de situații, următorul pas este ca statele membre să contribuie cu capabilitățile din lista justificată de noi și aprobată de SACEUR. În aprilie 2026, am revenit la nivel NATO cu solicitarea sprijinului aliat temporar, până la livrarea programelor de înzestrare anti-dronă pe care le-am lansat în cadrul MApN. Miruţă a explicat, într-o conferință de presă, că „aşa funcţionează NATO” şi mai rămâne doar ca „ţările să-şi ofere sprijinul aliat”. Cine este SACEUR, șeful militar al NATO Comandantul Suprem Aliat Europa (SACEUR) este comandantul Operațiunilor Comandamentului Aliat (ACO) al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și șeful cartierului general al ACO, Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE). Comandantul are sediul la SHAPE din Casteau, Belgia. Funcţia este deţinută, din 4 iulie 2025, de generalul Alexus G. Grynkewich, United States Air Force. Printre responsabilităţile deţinute de SACEUR se numără următoarele: SACEUR este responsabil pentru comanda generală a operațiunilor militare NATO. El efectuează planificarea militară necesară pentru operațiuni, inclusiv identificarea forțelor necesare pentru misiune și solicită aceste forțe de la țările NATO, așa cum este autorizat de Consiliul Nord-Atlantic și conform instrucțiunilor CM. SACEUR analizează aceste nevoi operaționale în cooperare cu Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT). Comandantul Suprem face recomandări autorităților politice și militare ale NATO cu privire la orice chestiune militară care i-ar putea afecta capacitatea de a-și îndeplini responsabilitățile. Pentru activitățile zilnice, el raportează CM, compus din Reprezentanții Militari ai Șefilor Forțelor Apărării din țările membre NATO. De asemenea, are acces direct la Șefii Forțelor Apărării și poate comunica cu autoritățile naționale competente, după cum este necesar, pentru a facilita îndeplinirea sarcinilor sale. În cazul unei agresiuni împotriva unui stat membru NATO, SACEUR, în calitate de Comandant Suprem, este responsabil pentru executarea tuturor măsurilor militare aflate în limitele capacității și autorității sale pentru a păstra sau restabili securitatea teritoriului Alianței. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul interimar Radu Miruță, la MApN: „În CSAT s-a luat decizia ca la nivelul NATO, România să ceară capacități militare” Momentul în care drona rusească se prăbușește și explodează pe blocul de locuințe din Galați, surprins dintr-o curte alăturată
Victorie de etapă pentru Cristian Pistol și CNAIR împotriva lui Miruță. Cele 5 proiecte de infrastructură care făceau obiectul ordinului de ministru rămân la CNAIR
Curtea de Apel București a admis cererea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) privind suspendarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Radu Miruță privind transferul a cinci proiecte de infrastructură la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Sursa: Ministerul Justiției/Portalul Instanțelor de Judecată CNAIR a înregistrat procesul împotriva Ministerului Transporturilor la Curtea de Apel București în cursul zilei de marți, 19 mai, după cum arată portalul instanțelor de judecată, având ca oibect „suspendare executare act administrativ Ordin 475/2026”, pe care trebuia să-l pună în aplicare până cel târziu miercuri, 20 mai. Ordinul lui Miruță, cinci proiecte în centrul disputei Pe 5 mai a fost emis Ordinul 475/2026 al Ministrulu Transporturilor, Radu Miruță, semnat de secretarul de stat responsabil cu infrastructura rutieră, Horațiu Cosma, care a dispus ca în termen de 15 zile, adică până la data de 20 mai, CNAIR să întocmească protocoalele de predare a 5 proiecte – DEx Oradea – Arad, Autostrada București – Alexandria, secțiunea Făgăraș – Brașov a Autostrăzii Sibiu – Brașov, varianta ocolitoare Techirghiol și podul Giurgiu – Ruse II. Ordinul a fost dat în baza OUG 55/2016, ce prevede transferarea etapizată în termen de 3 ani a tuturor proiectelor din portofoliul CNAIR către CNIR, companie anume înființată să le preia și să le implementeze. Ministrul „nu i-a consultat în prealabil” pe cei de la CNAIR Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, împreună cu 5 directori adjuncți au înregistrat la Ministerul Transporturilor o plângere prealabilă prin care cereau revocarea Ordinului de Ministru. Cristian Pistol În motivarea plângerii prealabile, cei 6 directori ai CNAIR au acuzat că Ministerul a emis ordinul respectiv „fără consultarea prealabilă” a companiei, că termenul de încheiere a protocoalelor de predare a proiectelor către CNAIR este „imposibil de respectat”, că CNIR are mai puțini angajați decât CNAIR și, prin urmare, ar putea să apară riscul de blocare a proiectelor. „În loc să urmărească binele proiectelor, directorul Pistol a atacat în justiție ordinul” În reacție, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a acuzat conducerea CNAIR că blochează transferul către CNIR a cinci mari proiecte de infrastructură estimate la aproximativ 10 miliarde de euro, deși termenul legal pentru predare a expirat. „Astăzi se împlineşte termenul legal de 15 zile pentru predarea acestor proiecte la CNIR. În loc să urmărească binele proiectelor, directorul Pistol a atacat în justiţie ordinul de ministru de transfer al proiectelor. Această tentativă de tergiversare nu suspendă obligaţia legală de a-l pune în executare”, a scris Horaţiu Cosma pe Facebook. Oficialul susține că refuzul directorului general al CNAIR de a pune în aplicare ordinul de ministru va produce „întârzieri artificiale, gratuite și perfect evitabile” și a avertizat că România riscă să piardă unele fonduri europene din PNRR. Horațiu Cosma a acuzat CNAIR de întârzieri de ani de zile Secretarul de stat a prezentat și situația actuală a proiectelor care urmează să fie transferată către CNIR. Potrivit lui Cosma, licitațiile pentru Alternativa Techirghiol și pentru studiul de fezabilitate al celui de-al doilea pod peste Dunăre de Giurgiu întârzie de aproximativ doi ani. De asemenea, pentru sectorul Făgăraș-Brașov nu au fost finalizate studiile de fezabilitate, iar pentru Autostrada București-Alexandria studiul este întârziat deja cu doi ani. „La drumul expres Arad – Oradea situaţia este şi mai absurdă: există constructori gata să intre în şantier mâine, însă după ce în bugetul naţional pe anul 2026 CNAIR a cerut zero lei pentru proiect, tot directorul Pistol a dat ordinul de începere a lucrărilor tocmai în aprilie 2027”, a mai spus Horațiu Cosma. Cum a reacţionat Cristian Pistol la declaraţiile secretarului de stat „Am citit cu stupefacție declarația domnului secretar de stat Cosma privind litigiul CNAIR – Pizzarotti”, a scris Cristian Pistol pe Facebook. „Faptele sunt următoarele: în anul 2021, CNAIR a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane lei, renunțând la orice alte pretenții. Acordul a fost redactat cu asistența juridică a unei mari case de avocatură din România. Tribunalul Arbitral a ales să ignore acest acord, pe motive procedurale pe care CNAIR le contestă la Curtea de Apel București. Aceste date i-au fost transmise domnului Horațiu Cosma, în data de 18 mai 2026, chiar la solicitarea sa telefonică. În plus, CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor o informare detaliată de 13 pagini cu situația completă a dosarului. Este îngrijorător însă ca la câteva ore după primirea informării, în calitate de reprezentant al unei autorități publice, același domn Cosma a declarat în mass-media că acordul CNAIR este „o hârtie igienică.” Este legitim să ne întrebăm cum servește interesul public discreditarea în presă, de către un secretar de stat, a poziției juridice a statului român, într-un litigiu activ în care CNAIR apără banii contribuabililor? Constructorul Pizzarotti citește aceste declarații. Avocații lor le vor folosi în instanță. Asta în condițiile în care CNAIR a acționat cu bună-credință, în conformitate cu prevederile legale și contractuale. Vă anunț domnule Cosma că vom continua să facem acest lucru”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
În plină criză politică, USR pune tunurile pe serviciile secrete și le face responsabile de haosul din România
Într-un context foarte tensionat pentru România la nivel politic, economic și social, deputatul Allen Coliban, deputat USR și membru al Comisiei de control a Serviciului Român de informații (SRI), lansează un atac la adresa serviciului secret și readuce în prim-plan scandalul anulării alegerilor din România. În opinia deputatului USR, serviciile secrete fie au fost incompetente în ceea ce privește evenimentele din noiembrie-decembrie 2024, fie au știut parțial ce se întâmplă și nu au acționat, fie au fost pur și simplu complice. Acuzațiile lui vin într-un moment în care tensiunile politice ating cote maxime în România. ”6 decembrie 2024. Practic, în această zi, sistemul corupt din România și-a arătat adevărata față, și anume a făcut pact cu diavolul. O dată pe care nu o vom uita curând (…) Unde a fost statul român? Au dormit serviciile secrete? Au fost ignorate de politicieni? Sau, mai rău, au fost toți complici?” spune Colliban. De la înălțimea sa de membru al Comisiei SRI, Allen Coliban înaintează trei scenarii, în ceea ce privește culisele anulării alegerilor din noimebrie 2024 și presupsa implicare a Serviciilor Secrete. În toate cele trei scenarii, serviciile secrete sunt fie de vină direct, fie, sugerează deputatul, au fost chiar părtașe. ”Și totuși, statul român a părut paralizat pînă în ultima secundă. Cum a fost posibil? Și de ce? Căutarea răspunsurilor trebuie să înceapă de la cei care au primul rol în apărarea securității României și a ordinii constituționale: zona de intelligence. Decizia anulării alegerilor a avut la bază rapoartele lor desecretizate. Analizînd documentele și modul în care funcționează serviciile secrete, există doar trei posibile explicații logice pentru ce s-a întâmplat. Trei scenarii, și trebuie să vedem în care ne încadrăm”, menționează Coliban Prima ipoteză propusă de Coliban este explicația oficială a CSAT: implicarea unor „agenturi străine” din zona Rusiei, prin intermediul rețelelor de socializare. Scenariul 1: Au știut și au informat „Aceasta este varianta oficială sugerată de documentele CSAT. SRI a monitorizat rețeaua de boți, a văzut banii din cripto, a văzut conexiunea cu Rusia. Conform legii, serviciul nu poate aresta pe nimeni. El poate doar să trimită informațiile la beneficiari: la președinte, la premier, la miniștri, la parchete și în CSAT. Dacă rapoartele au plecat, dar decidenții politici le-au ignorat, sau instituțiile civile, precum AEP și ANCOM, nu au știut ce să facă cu ele, ei bine, atunci nu avem de-a face cu un eșec de spionaj. Avem un eșec politic, un stat surd și complice”, spune Colliban. Scenariul 2: Au știut parțial. Scenariul acesta ar mai putea fi numit și eșecul de analiză (intelligence failure). Este posibil ca serviciile să fi văzut piesele, dar să nu fi înțeles imaginea de ansamblu. M-am uitat pe rapoartele de activitate ale SRI din ultimii ani. Între 2012 și 2015, focusul era concentrat puternic pe corupție și evaziune fiscală. Abia tîrziu apar mențiuni despre războiul hibrid. Poate că au subestimat TikTok-ul. Poate au crezut că e doar zgomot de fond, nu o armă de distrugere în masă a democrației. Asta s-ar numi intelligence failure – cînd ai datele, dar greșești prognoza. Scenariul 3 Complicitatea Acesta este scenariul de coșmar. În jurul lui Georgescu roiesc rezerviști, oameni ieșiți din sistem, precum Bogdan Vacusta, fost ofițer DGIA. Însuși Horațiu Potra este legat de foști ofițeri de servicii. Dacă o parte din sistem a știut și a tăcut? Dacă unii au vrut să îl folosească pe Georgescu ca pe o sperietoare electorală și au pierdut controlul? Dacă paznicul a lăsat ușa deschisă pentru hoți? „Privind în urmă, România a arătat ca o țară slabă, vulnerabilă în fața războiului hibrid. Marile democrații, cele pe care le admirăm azi, și-au construit sistemele de control exact după astfel de crize, după astfel de dezastre. Să luăm câteva exemple.” (…) Această criză, acest șoc „Georgescu”, este poate cea mai mare șansă pe care o avem de a ne repara statul. Noi nu trebuie să cerem doar demisii. Trebuie să cerem reformă! Trebuie să știm cine a greșit, cine a tăcut. Nu ne permitem să băgăm mizeria sub preș. Dacă o facem, data viitoare nu va mai fi un Georgescu. Va fi cineva mai deștept, mai bine organizat, care nu va face greșeli” conchide useristul. Este inexplicabil, în acest moment, de ce a ales Allen Colliban o astfel de conjuctură pentru a lansa un atac la adresa serviciilor de informații din România. În video-ul publicat de el, care se numește „Neclasificat”, el nu prezintă documente declasificate sau dezvăluiri din interior serviciilor de informații, ci niște păreri proprii cu privire la anularea alegerilor din 2024. Colliban cere „reformă” Colliban profită de moment pentru a cere o reformă a serviciilor de informații. Nu este clar însă de care moment spune, în condițiile în care alegerile au fost anulate acum un an și jumătate. „Această criză, acest șoc „Georgescu”, este poate cea mai mare șansă pe care o avem de a ne repara statul. Noi nu trebuie să cerem doar demisii. Trebuie să cerem reformă! Trebuie să știm cine a greșit, cine a tăcut. Nu ne permitem să băgăm mizeria sub preș. Dacă o facem, data viitoare nu va mai fi un Georgescu. Va fi cineva mai deștept, mai bine organizat, care nu va face greșeli”, mai spune Colliban. FOTO:captură YTB/Mediafax Dezvăluirea care face lumină după 36 de ani. Cum au devenit ofițerii de securitate magistrați peste noapte. Istoricul Marius Oprea: „Vă întrebați de ce nu s-au făcut dosarele Revoluției?” Anularea alegerilor, o confruntare între grupările din servicii? Marius Oprea: Georgescu e pe placul uneia/A câștigat acea parte care mai și lucrează
Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat
Florin Cîțu, fost premier al României, a analizat datele Eurostat și arată faptul că ideea promovată de Guvernul Bolojan, conform căreia România ar avea un model de creștere nesustenabil, ar fi total greșită. Acesta explică că țara noastră ar avea cea mai mică datorie a sectorului privat din UE, iar datoria mare este cea făcută de stat prin împrumuturi masive și cheltuieli mult peste posibilitățile bugetului. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu spune că în spațiul public a fost promovată în mod repetat ideea că economia României ar fi crescut nesustenabil, pe baza consumului alimentat prin datorii. Fostul prim-ministru afirmă însă că datele oficiale contrazic această teorie. „Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public Aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea. România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE”. „Nu sectorul privat a produs dezechilibrul” Florin Cîțu subliniază că firmele și populația din România au cele mai mici datorii din întreaga Uniune Europeană, ceea ce ar demonta teoria potrivit căreia mediul privat ar fi responsabil pentru problemele bugetare. „Dacă firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei”. De asemenea, fostul premier susține că actuala guvernare a ales varianta cea mai simplă pentru acoperirea deficitului bugetar: majorarea taxelor și suprataxarea economiei private. „Aici este nodul problemei. Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”. Cîțu, critici la adresa Guvernului: Instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs În continuarea postării, Cîțu a explicat că această soluție a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită de premier. Acesta explică că sistemul privat a fost suprataxat pentru a acoperi un deficit generat de stat. „Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate.” În opinia fostului premier nu există argumente economice solide pentru taxarea suplimentară a mediului privat. Cîțu a explicat că singura opțiune politică este aceea de a acoperi deficitul bugetar al statului din „bunuzarul celor care produc”. „Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană. Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, după vizita din China: Serbia va deveni prima țară din Europa care va fabrica roboți umanoizi
În timp ce zeci de mii de sârbi protestează împotriva regimului de la Belgrad, Aleksandar Vucic s-a deplasat în Republica Populară Chineză. Este al treilea lider care efectuează o vizită de stat la Beijing, după Donald Trump și Vladimir Putin. Miercuri, când se afla la Jiaxing, liderul sârb a anunțat că Serbia va începe producția de roboți în masă între 10 și 20 iulie. Vucic susține că în două luni, Serbia va avea roboți umanoizi, ceva ce nu are nicio altă țară europeană. „Cred că, în perioada următoare, vom vorbi chiar de un număr mai mare de investitori. Până acum, avut avut 18 întâlniri cu oameni de afaceri și vor fi încă cinci mâine, ceea ce reprezintă 23 în total, și toată lumea vrea să vină în Serbia și să investească în țara noastră, în special după cuvintele prietenești ale președintelui Xi (Jinping). Dar nu e vorba doar de investiții obișnuite – este vorba de ceva cu adevărat important”, le-a spus Vucic reporterilor. Președintele Serbiei a declarat că a încheiat cu China acorduri în valoare de 953 de milioane de euro pentru noi investiții în Serbia. Banii investitorilor chinezi se vor duce către orașele Nis, Novi Sad, Zrenjanin, Sabac, Cprija și Indjija. Sursa Video: DRM News/ China News Service
Câți moldoveni ar vota unirea României cu Republica Moldova. Datele celui mai recent sondaj
La un eventual referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, peste 41 la sută dintre cetățenii moldoveni ar vota în favoarea unirii. Acest lucru reiese din datele unui sondaj realizat de iData și publicat miercuri, 27 mai. Conform cercetării sociologice, 41% dintre moldoveni susțin unirea Republicii Moldova cu România, în timp ce 49,7% se declară împotrivă. Totodată, 9,3% dintre respondenți au spus că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Conform sondajului precedent iData din martie, 42,3% dintre respondenți au susținut unificarea Republicii Moldovei și a României, în timp ce 47,7% s-au opus. De asemenea, 63,7% dintre respondenți au susținut aderarea Republicii Moldovei la Uniunea Europeană, în timp ce 29,3% s-au opus. Totodată, 7% dintre respondenți au spus că nu știu sau nu au oferit un răspuns Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de 3,1%. AUTORUL RECOMANDĂ: De ce nu vor moldovenii unirea cu România. Ce i-ar face să se răzgândească Suntem cu un pas mai aproape de unirea cu Republica Moldova? Un celebru politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918. „Nu exclud nicio variantă”
Bolojan: Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. %
Scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază pentru redresarea economică, postează premierul interimat Ilie Bolojan. Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit, recunoaște Bolojan. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani subliniază Bolojan. Soluția lui Bolojan Pentru a ne redresa economic, scăderea preț este esențială, susține premierul. Costul energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată. Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate. Investițiile alocate marilor companii de stat din domeniul energiei sunt cheia În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice. Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. Am analizat ieri, spre exemplu, situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030. Cu pixul pe FB Spre exemplificare, aveți mai jos gradul de realizare a investițiilor, de aproape 2 miliarde de euro, pentru trei companii, explică Bolojan pe FB: Complexul Energetic Oltenia are 11 investiții aprobate, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dintre care nouă au fost semnate în vara anului 2023 și două în 2024: parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%, existând un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate. Nefinalizarea acestora ne creează probleme serioase în îndeplinirea jaloanelor privind decarbonizarea și poate duce la pierderea fondurilor europene. Transelectrica are 11 contracte, în valoare totală de peste 530 de milioane de euro, nouă dintre ele semnate încă din toamna anului 2022: linii electrice noi, interconexiuni și retehnologizări de stații. Până acum, după patru ani, s-au decontat lucrări de aproape 20 de milioane de euro, adică sub 4%. Întârzierea asigurării accesului la rețele electrice și la interconexiuni generează pierderi pentru producători și distorsiuni în piața de energie. ELCEN București are trei contracte pentru modernizarea CET-urilor din București, semnate în toamna anului 2024, în valoare totală de peste 360 de milioane de euro. Cele trei proiecte sunt absolut necesare pentru asigurarea încălzirii locuințelor din Capitală. Din păcate, nu s-a decontat nimic până acum, proiectele fiind încă în licitație. Având în vedere uzura centralelor vechi, există oricând riscul apariției unor avarii și al întreruperii încălzirii. Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță. Modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României, afirmă Ilie Bolojan. Recomandarea autorului: Ilie Bolojan, detalii despre contractul de lobby de 565.000 de dolari pe lună pentru Nicușor Dan: a fost decis în coaliție, votat în CSAT prin corespondență