Etichetă: Știri politice

Radu Miruță, ironizat pe Facebook pentru cei 2 cm

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că nivelul apei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a crescut marți cu 2 centimetri față de luni. Miruță a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care a explicat cât de importanți sunt acei doi centimetri, însă internauții au transformat postarea într-un loc unde îl pot ironiza pe ministrul interimar legat de cei doi centimetri. ”Aoleuuu… Cred că au adus-o francezii azi-noapte cu pistoalele de apă. Mare reușită”, a scris un internaut. ”Dacă crește Dunarea cu doi centimetri este fix pix. Lasați vrăjeala și puneți osul la muncă!”, a comentat altcineva. ”Doi centimetri sunt întotdeauna bineveniți, Doamne ajută!”, a mai scris un alt utilizator al rețelei sociale. ”Se pare ca nu doar la femei conteaza doi cm în plus! Suntem bine, doi centimetri în plus față de bulgari, e o performanță greu de egalat. +4 cm, pfff rupem zilele astea!”, a intervenit un altul. ”Să înțeleg că dacă arunci în aer un rinichi crește nivelul cu doi centimentri ? Și mai ziceați că doi centimetri nu contează!”, a comentat altcineva. ”Breaking News: Un nou episod din show-ul mi/mi/ru/ță spune lucruri traznite…  doi centimetri …waw… Deci dacă scădea cu doi centimetri fără detonare azi a crescut cu doi centimetri după detonare = 0 cm”, a scris un alt internaut. ”E o bucurie mare când crește cu 2 cm… pe zi!”, ”Comedie zilnică cu tine, mulțumim”, ”Vă bateți joc de popor!”, ”Ești un fel de Moise”, ”Asta e postare la misto? Sau e pe bune?”, ”Asta îi tot spun și eu iubitei mele, doi centimetri chiar înseamnă mult!”, au fost doar câteva dintre comentariile celor care au comentat la postarea ministrului interimar al Apărării. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată cu 100 kg de explozibil Luni, Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, desfășurată pentru a crește debitul pe Dunărea Veche și a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice. Miruță a declarat că intervenția era esențială pentru evitarea opririi centralei în contextul scăderii debitului Dunării și că fiecare zi suplimentară de funcționare reprezintă un câștig important pentru sistemul energetic și din punct de vedere economic.

Am scăpat de junk doar pe hârtie. În realitate, suntem în junk

Agenția de rating internațional Fitch și-a revizuit decizia privind ratingul suveran al României, țara noastră scăpând la limită de retrogradarea la categoria junk. Acest succes este însă doar aparent. Chiar dacă România își menține ratingul BBB-, noi suntem de fapt în junk, dacă luăm în calcul dobânzile uriașe la care ne împrumutăm pe piețele externe, avertizează specialiștii. România are, de departe, cele mai mari costuri de împrumut dintre statele vecine din UE, ba chiar și față de țări precum Albania. Practic, ne împrumutăm la categoria „junk”, deși am scăpat de retrogradarea Fitch. Cel mai utilizat indicator pentru costul de împrumut al unui stat este randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani. În cazul României, dobânda la care se împrumută statul pe 10 ani, cea mai recentă cotație, este de 6,91%, dar poate depăși și 7%, în medie. Spre comparație, bulgarii se împrumută la dobânzi de puțin peste 4%, iar Ungaria are un randament al titlurilor de stat pe 10 ani de 5,56%, în momentul publicării acestei știri. Albania, țară din afara Uniunii Europene, se împrumută la dobânzi între 4,6% și 5,4%. Gândul a stat de vorbă cu fostul premier Florin Cîțu și cu analistul economic Adrian Negrescu, care au explicat cum să ne raportăm corect la decizia Fitch și au vorbit despre riscurile pe care le presupune perioada următoare, marcată de o criză politică prelungită, de cea mai mare inflație din Europa și de starea de recesiune în care se află de fapt România.  Loading … România a scăpat la limită de retrogradare România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. De notat că în raportul de evaluare, echipa de experți independenți ai agenției de rating acordă un scoring final. O analiză tehnică care înseamnă 80-85% din evaluarea finală și cuprinde criterii de bază ca: starea finanțelor publice, consistența politicilor monetare,  analiza sustenabilității sectorului extern, eficiența guvernării potrivit indicatorilor Băncii Mondiale. Florin Cîțu: „Am cumpărat puțin timp/România deja a retrogradat” Fostul premier Florin Cîțu, finanțist ca pregătire, are o perspectivă critică mai ales asupra situației în care a fost adusă România, amenințată de pericolul de a fi retrogradată de marile agenții de rating. Acesta a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că actualul Guvern este responsabil pentru această criză economică, prin măsurile luate în ultimul an. Fostul premier Florin Cîțu „Cred că vestea este că, de fapt, ne-au adus aici. Acum că li s-a făcut milă (n.r. – celor de la Fitch), că li s-a promis ceva, toată asta este partea a doua. Problema este că ne-au adus aici. Asta este vestea. Nimeni nu crede că guvernele de succes succesive ne-au adus în acest punct. Acum, că noi am cumpărat puțin timp, ce se poate rezolva în câteva luni de zile? Nimic din ceea ce au spus cei de la Fitch. Iar aici, foarte important pe criteriile Fitch, este că România deja a retrogradat. Acum vom vedea ce se va întâmpla în continuare, când se va schimba această etichetă sau dacă se va schimba”. „Semnalul pe care îl dă Fitch este să scăpăm de cei care ne-au adus aici” „Problema noastră este alta, că această iertare a Fitch o să fie prezentată ca un mare succes. Iar cei care ne-au adus aici vor încerca să rămână la putere și vor spune, domne, uite că noi am riscat și am reușit. Dar, de fapt, ei ne-au adus aici și nu este un succes faptul că ne-au iertat. Primul lucru pe care ar trebui să-l facem după ce am scăpat ar fi să scăpăm de cei care ne-au adus aici. Ăsta e de fapt semnalul pe care-l dă Fitch. Să spună foarte clar, o altă echipă la conducere care v-a adus în downgrade. OK, vă mai dăm timp să scăpați de ei. Dacă nu scăpați de ei, vom vedea ce se va întâmpla peste câteva luni de zile. Dar, bineînțeles că acum au scăpat, vor spune, nu, doamne, uite că ne confirmă”. Fitch a transmis că nu crede că Guvernul merge în direcția bună Fostul premier, care a fost și ministru de Finanțe, a explicat cum poate fi citită corect și profesionist decizia agenției de rating Fitch. „Mai este un alt lucru iarăși important, pe care nu l-am văzut în spațiul public. Toată lumea e fericită că uite, Fitch ne confirmă, vor spune că, uite, Fitch arată că facem pași, pentru că outlook-ul a rămas negativ. Deci tu ieși la BB minus cu outlook negativ. Dacă Fitch voia să arate că ceea ce a făcut Guvernul în ultimul an de zile merge în direcția bună, ar fi schimbat outook-ul la stabil, dar nu l-a schimbat. Din contră, l-a dus la downgrade. „Aceiași oameni care au distrus nu pot să și corecteze” Eu nu înțeleg ce mai așteaptă Ministerul Finanțelor și BNR, Guvernul, pentru că ceea ce a făcut în ultimul an de zile a fost prost. Ăsta e semnalul cel mai bun, au dus România în downgrade. Nu, încă aveați timp să îi schimbăm. Dacă îi schimbăm bine, dacă nu îi schimbăm, iarăși bine. Vom vedea peste câteva luni de zile, când Fitch va analiza ce vor face cei care rămân. Și ultimul lucru, dacă noi credem că cei care au distrus și ne-au adus la downgrade pot acum cu adevărat să schimbe ceva, se înșeală amarnic. Bineînțeles că nu se va întâmpla și vom vedea rezultatele în foarte scurt timp. Aceiași oamenii care au distrus nu pot să și corecteze”. Guvernul va folosi sperietoarea junk ca să forțeze guvernarea În finalul comentariului său, fostul premier consideră că Guvernul interimar va folosi decizia aparent salutară Fitch pentru a forța propria rămânare la guvernare. „Eu cred că, pe scurt, vor încerca să folosească această sperietoare pentru a forța o guvernare. Asta e primul lucru. În al doilea rând, da, având în vedere cine sunt oamenii care ne conduc, întotdeauna

Ciprian Ciucu ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de electricitate în București

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat duminică, la Digi24, că analizează măsuri pentru reducerea consumului de energie electrică în București, în contextul crizei energetice din România. Edilul a anunțat că i-a convocat deja, luni, pe marii consumatori, pentru a vedea ce este de făcut. Întrebat dacă și Bucureștiul ia în calcul măsuri similare celor adoptate în alte orașe europene pentru reducerea consumului de energie, Ciprian Ciucu a spus că au fost făcuți primii pași. „Da. Am vorbit deja cu domnul Precup, care este șeful Inspectoratului pentru Urgență pe București-Ilfov. Mâine dimineață ne vom întâlni și voi convoca acele subordonate din cadrul Primăriei Municipiului București care se pot califica fiind mari consumatori de energie. În special STB, să vedem ce se mai poate face aici, Termoenergetica, Compania de iluminat public și să vedem ce putem face”, a declarat Ciprian Ciucu. „Este o situație excepțională” Primarul Capitalei a explicat că măsurile vor fi stabilite doar după discuțiile cu conducerile instituțiilor implicate. „Este prematur să spun acum, pentru că până nu am o discuție în amănunt cu toții conducători acestor instituții sau companii municipale, mi-e greu să vă spun. Pentru că serviciile publice sunt, prin natura lor, continue, adică nu le poți întrerupe. Dacă este o situație excepțională ne putem gândi. Vă dați seama că iluminatul este important pentru siguranța cetățenilor, transportul public în această perioadă este foarte important, de asemenea, deci e greu de spus să vedem ce putem face și noi, dar vom analiza temeinic mâine și să vedem dacă sunt măsuri care se impun”, a afirmat primarul Capitalei. Operațiunile pe Dunăre vor fi reluate luni Exploziile de duminică, pentru a devia cursul Dunării spre Centrala nucleară de la Cernavodă, nu au reușit să spargă stânca Pârjoaia, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forţelor Navale. El a precizat că operațiunea va fi reluată luni, cu o cantitate mai mare de explozibil.

Radu Miruță vrea să dea jos personal stânca de pe Dunăre

Ministrul Apărării, Radu Miruță e convins că mâine va fi dată jos stânca a carei detonări a eșuat astăzi și a declarat că merge acolo personal. El susține că împreună cu oamenii de acolo, o să dea cu stânca jos (!sic). Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate, după ce armata a încercat astăzi, fără succes. detonarea stâncii care deviază apa de pe Dunăre către Brațul Bala și astfel privează centrala de la Cernavodă de apa necesară pentru răcire. „O să reînceapă lucrările dimineața. Am avut o discuție cu oamenii implicați, niște oameni specialiști și de la Forțele Navale și de la Forțele Terestre, specialiști în explosiv. Mâine dimineață o să merg și eu acolo. O să dăm cu stânca aia jos. (…) Practic, fluxul principal al Dunării are opțiunea să se ducă într-o zonă unde este mai jos Brațul Bala, însă înainte are și o stâncă care este ca un fel de barieră și care direcționează apa și spre Brațul Bala suplimentar”, a declarat astăzi Dinel Miruță în cadrul unei emisiuni televizate. Miruță, explicații la televizor despre ce lucrări au loc după detonările eșuate Ministrul Apărării a continuat prin a explica care sunt lucrările care au loc în zonă pentru devierea fluxului Dunării. El spune că o dragă pornită de la Cernavodă va ajunge mâine dimineață la intersecția dintre Brațul Bala și Dunărea Veche ca să dragheze diferența de nivel care face ca Dunărea Veche să piardă din fluxul de apă venit de pe Dunăre. La finalul lucrărilor, nivelul apei din zona centralei de la Cernavodă se va ridica cu 7-10 cm, crede ministrul. „În același timp s-a pornit o dragă de la Cernavodă să dragheze Dunărea Veche înspre Cernavodă. În seara asta, dimineață ajunge o dragă și la această intersecție unde vă spuneam că este o treaptă de 4 metri care împiedică apa să o ia pe Dunărea Veche și o duce spre zona unde este mai jos. O dragă sapă în adâncime la această intersecție. O dragă sapă în adâncime și la Cernavodă ca apa care va fi direcționată spre Cernavodă să nu mai aibă acolo o altă piedică. Aceste lucruri se întâmplă însă, vă repet, este o chestiune de urgență în încercarea de a ridica, poate, cu 7-8-10 centimetri, conform datelor celor de la Apele Române, cota de nivel la Cernavodă.”, a declarat Dinel Miruță. Armata a făcut astăzi mai multe detonări, însă nu a reușit să doboare stânca Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, Marcel Neculae, a spus după detonări că armata se aștepta să disloce stânca Pârjoaie. MApN a intervenit astăzi cu peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice pentru a devia cursul Dunării spre Centrala Nucleară Cernavodă. „Am executat o primă explozie la suprafață, să vedem cum va reacționa roca respectivă. După care am venit cu explozia numărul doi submersă. Așteptările noastre au fost să dislocăm stânca Pârjoaie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Scafandrii Forțelor Navale urmează să se scufunde pentru a avea un raport detaliat cu efectele exploziei submerse. Analizăm, reluăm misiunea pentru data de mâine. Vom mări gradual încărcătura de explozibil și am convingerea că mâine vom reuși să rupem această stâncă și ulterior să trecem la faza a doua, de a fărâmița treptat malul stâncos cu același obiectiv: creșterea debitului pe Dunărea Veche”, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale. Premierul Bolojan a alocat 7 milioane de lei pentru lucrările de pe Dunăre În urma unei ședințe extraordinare convocată vineri, Ilie Bolojan a anunțat că 7 milioane de lei din Fondul de urgență au fost alocați pentru „redistribuirea debitelor la bifurcația Bala – Dunărea Veche”, care are ca scop menținerea debitului necesar pentru funcționarea Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă.

Când a fost România cel mai aproape de zona euro

Luat de valul optimismului după decizia Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro. Șeful statului a spus că viitorul Executiv, împreună cu BNR, va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. În prezent însă, România este mai departe de acest obiectiv decât era în urmă cu un deceniu. România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II. În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință. Unicul criteriu neîndeplinit era participarea la ERM II, mecanism în care o țară trebuie să rămână cel puțin doi ani, menținând stabilitatea cursului de schimb (moneda națională are voie să fluctueze cu ±15% față de cursul fixat) înainte de adoptarea euro.  Loading … Foto: envato România era aproape să adopte moneda euro În 2015, Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, preciza că era doar o chestiune de timp până când țara noastră urma să adere la euro. La momentul respectiv, Angela Filote declara: „Există un acord și un angajament între Uniunea Europeană și România luat deja prin tratatul de aderare a României la UE. Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară. Are nevoie de un sprijin larg dincolo de diferențele ideologice care pot apărea. Avem o țintă stabilită de către Guvernul român: anul 2019. Înainte de aderarea la euro, vorbim de intrarea în mecanismul schimburilor valutare. Cum se va face? Răspunsul este previzibil: prin reforme structurale”. Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene, participa la conferinta „Calea României catre zona euro”, organizata de Reprezentanta Comisiei Europene si Banca Nationala, in Bucuresti, luni, 20 aprilie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO Mai târziu, contextul economic s-a schimbat semnificativ. Deficitele bugetare au crescut, inflația a revenit la niveluri ridicate, iar dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat. Când a renunțat România la adoptarea monedei euro Guvernul României a renunțat în luna aprilie a anului 2016 la obiectivul aderării la zona euro începând cu 1 ianurie 2019. La vremea respectivă, premier era Dacian Cioloș, într-un guvern tehnocrat, și nu-și putea asuma o decizie politică. În 2019, deja România era în deficit excesiv, însă mult mai puțin decât în prezent. Premierul Dacian Ciolos participa la evenimentul “Romania – Powered by Nature/RO inspirata de natura”, la Sala Dalles din Bucuresti, vineri, 27 mai 2016. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Explicațiile guvernatorului BNR În august 2025, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a argumentat că a fost o decizie politică, pentru că România a renunțat la țintele fiscale. Isărescu a spus că abia peste cinci sau șapte ani România mai poate să discute despre adoptarea monei euro, pentru că reducerea deficitului bugetar va avea nevoie de câțiva ani. „S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naționale a fost și ministru de Finanțe… A fost și o decizie politică, președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid care a venit. Și aici trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puțin”, declara Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației. Mugur Isărescu prezintă Raportul trimestrial asupra inflației. Președintele Nicușor Dan anunță un acord politic pentru moneda unică Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 1 august, că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro, iar viitorul Executiv, împreună cu Banca Națională a României (BNR), va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. Declarația șefului statului a fost făcută în contextul mesajului transmis după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, Nicușor Dan susținând că marile obiective strategice ale țării beneficiază de consens politic. Nicușor Dan | Foto – Mediafax Șeful statului a precizat că, indiferent de componența viitorului Guvern, aderarea la moneda unică europeană rămâne un obiectiv comun. „Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan. România, departe de adoptarea monedei euro Deși autoritățile vorbesc despre pregătirea unei foi de parcurs, evaluarea oficială a Comisiei Europene arată că România nu este, în acest moment, pregătită pentru aderarea la zona euro. Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat în luna iunie, țara noastră îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. Comisia Europeană constată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația referitoare la funcționarea Băncii Naționale a României trebuie armonizată cu normele Uniunii Europene. Principalele obstacole Una dintre cele mai mari probleme este inflația. Potrivit

Miruță susține că a luptat pentru energia pe bază de cărbune

Ministrul interimar al Apărării susține, într-un mesaj publicat pe contul său de socializare, că a pledat mereu pentru ca România să renunțe la angajamentul față de Bruxelles de a lichida unitățile termice pe cărbune. Miruță a difuzat inclusiv un colaj cu mai multe intervenții publice ale sale în favoarea argumentului că nu a fost de acord cu închiderea termocentralelor pe cărbune.  Loading … Reamintim că închiderea acestora a fost asumată de colegul său, Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene, cel care a inclus acest demers nefast pentru securitatea energetică a țării ca jalon în PNRR. România a închis unități de producție fără a pune ceva în schimb „România a închis capacități de producere a energiei electrice fără a pune ceva în schimb. Acolo unde astăzi ar trebui să fie aproape gata noi surse de energie care să le ia locul celor scoase – Ișalnița (850 MW) și Turceni (475 MW) – este islaz comunal. Pasc vacile. Eu am luptat pentru ca energia pe bază de cărbune să nu fie scoasă din sistem înainte de a avea ceva pus în loc. Am spus-o atunci. Am susținut-o public. Am depus și un proiect de lege în Parlament: să nu închizi nicio sursă de energie pe bază de cărbune până când nu pui înainte altceva în schimb. PLX 121/2023. Și PSD are o mare parte de vină, spune ministrul userist Ministrul arată că și PSD poartă o vină pentru criza energetică și a acționat împotriva mineritului. Social-democrații au închis „coloși care produceau energie în bandă, prin arderea cărbunelui”, mai spune Radu Miruță.  Astăzi, realitatea arată cât de corectă a fost această poziție. PSD a urlat de mama focului pentru mineri. Fără însă să facă ceva. Dimpotrivă, acțiunile PSD au fost împotriva mineritului. A înfundat proiectul în Parlament și a continuat să închidă nebunește. Ne-au arătat doar machete, dar au închis coloși care produceau energie în bandă, prin arderea cărbunelui, cu îndeplinirea tuturor obligațiilor legale. Nu, Comisia Europeană nu te obligă să închizi fără să pui ceva în schimb. România nu produce suficientă energie verde În finalul mesajului său, Radu Miruță amintește că țara noastră are nevoie de energie verde, fără rezerve, însă din păcate nu producem suficientă pentru a asigura mixul energetic. Problema energiei verzi nu este că nu ne place. Dimpotrivă. România trebuie să investească masiv în energie verde. Problema este că energia verde nu este suficientă și nu se produce oricând avem nevoie de ea. Au pedalat cu închiderile și au stagnat cu punerea altor capacități în loc. „Vinovații încearcă să se ascundă în spatele secetei ” Iar astăzi, vinovații încearcă să se ascundă în spatele secetei. Da, Dunărea a scăzut foarte mult. Încercăm operațiuni de moment pentru a crește debitul la Cernavodă, astfel încât reactorul 2 să mai poată fi răcit. Dar seceta nu explică totul. Adevărata problemă este decizia de a închide înainte de a construi. Eu am spus că este greșit. Am luptat să nu se facă această greșeală. Astăzi, când vedem efectele, se dovedește că nu era vorba despre nostalgie după cărbune. Era vorba despre realism energetic. Iar când mulți miniștri ai Energiei nu știu nici acum diferența dintre MW și MWh, consecințele încep să fie din ce în ce mai usturătoare”.

Cronica unui colaps energetic anunțat. USR a blocat la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate

Criza energetică cu care se confruntă România, culminând cu decretarea stării de alertă de către premierul interimar Bolojan, repune pe tapet cauzele din spate. Rezultatul este un dezechilibru tot mai accentuat între producție și consum, așa cum explică experții în energie. A fost un cumul de factori ai crizei, dar în spatele unora dintre aceștia există un numitor comun: aportul USR. Partidul a reușit să blocheze la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate, a căror punere în funcțiune ar fi asigurat o cantitate mare de kilowați. Anterior, în perioada pandemiei, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, decisese închiderea minelor de cărbune. O parte importantă a rezervei energetice a țării ar fi putut fi asigurată de marile proiecte de hidrocentrale blocate de ONG-urile de mediu și de USR, într-un demers comun care durează de ani de zile. De altfel, în culisele politicii se discută că USR ar fi în spatele celor mai vocale ONG-uri de mediu, precum Declic, Bankwatch sau Greenpeace. Într-un exces de zel remarcat și de Bruxelles, Cristian Ghinea, artizanul PNRR din partea României, a parafat cel mai agresiv plan de decarbonare la nivelul Uniunii Europene. În vreme ce Germania își redeschidea minele, România le închidea, fără să își respecte angajamentul de a deschide în loc mai multe centrale de gaz. Rezultatul: capacitatea energetică asigurată de mine putea proteja României în cazul problemelor cu care se confruntă acum centrala de la Cernavodă. Cireașa de pe tort a fost decizia ministrului userist al Mediului, Diana Buzoianu, de a închide mai multe baraje-cheie în toamna trecută. Ca efect al deciziei, zeci de mii de oameni au rămas luni întregi fără apă.  În 2022, USR se lăuda că a sesizat CCR pentru blocarea hidrocentralelor În noiembrie 2022, Uniunea Salvaţi România (USR), condusă la acel moment de Cătălin Drulă, anunţa că a sesizat Curtea Constituţională (CCR) pe legea „care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate”. Totuși, spuneau specialiștii, demersul USR nu ar contribui cu nimic la protecția mediului din zonele respective, acele hidrocentrale existând deja în ariile protejate. Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de USR și de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet „USR a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca şi cum ţi-ai tăia o mână şi ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a creşte producţia de energie cu 0,4%. Useriștii criticau hidrocentralele, dar făceau lobby mascat pentru parcurile eoliene Distrugem ariile naturale protejate pentru un câştig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbeşte pentru a îmbunătăţi cadrul legal. De ce? Doar pentru că nişte băieţi deştepţi au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcţii ceauşiste din care s-au îmbogăţit firmele lor de casă. Iar acum vor să îşi desăvârşească opera, să acopere aceste ilegalităţi constatate deja de către instanţele de judecată şi să mai pompeze nişte sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure şi copiii şi nepoţii noştri”, preciza USR, într-un comunicat de presă din 2 noiembrie 2022, cu o susținere evidentă a parcurilor eoliene.  De notat precizarea partidului la acel moment, și anume că „invocarea războiului şi a nevoii de siguranţă energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice”. „Nu se asigură cu proiectele astea ceauşiste, din care se îmbogăţesc nişte şmecheri. Nu e nicio siguranţă energetică! Cu sub 1% creştere a producţiei nu se îmbunătăţeşte nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului şi călcarea în picioare a principiilor de funcţionare a statului de drept”, declara deputatul USR Stelian Ion, potrivit comunicatului de presă citat de Agerpres. Printre argumentele invocate de USR, acesta menționa faptul că nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local şi, implicit, a sănătăţii oamenilor. Cea mai dură campanie de decarbonare din UE ne-a lăsat fără 4.900 MW Însărcinat cu elaborarea PNRR-ului României, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea s-a remarcat prin zelul cu care a luptat să închidă ultimele mine de cărbune. Angajament pe care l-a înscris ca jalon PNRR, deși, așa cum sesizau mai mulți oameni politici sau specialiști, nu era obligat să facă acest lucru. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune. Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032. Scopul este protejarea mediului, deoarece acest tip de producție este foarte poluant. Este vorba de centrale pe cărbune cu o putere totală instalată de peste 4.900 de Megawați (MW), cea mai mare parte produsă de Complexul Energetic Oltenia (CEO), deținut de statul român, prin Ministerul Energiei. Centralele care ar fi trebuit închise până la final de 2025 ar fi trebuit înlocuite cu unele de producție pe bază de gaz sau de parcuri fotovoltaice. Însă licitațiile lansate de CE Oltenia – la Turceni (Gorj) și Ișalnița (Dolj), respectiv de Electrocentrale Craiova, la Craiova – nu au atras interes din partea investitorilor, esye explicația oficială a autorităților. 7 hidrocentrale strategice, blocate de ani de zile de USR și ONG-uri În plină criză energetică, ONG-urile au blocat punerea în funcțiune a primei hidrocentrale de după Revoluție. Răstolița era un proiect finalizat în proporție de 90% până la intervenția ONG-urilor de mediu și a USR. În plină criză energetică, România ține închise 7 hidrocentrale/ Sursa FOTO: zhd.ro Repornirea lucrărilor la cele 7 hidrocentrale putea adăuga 214 MW de energie în Sistemul Energetic Naţional. Este vorba de: Răstolița – 35,3 MW Bumbești-Livezeni – 65,2 MW Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW Pașcani (Siret) – 9,4 MW Cerna-Belareca – 14,7 MW Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW

Băsescu: România a fost capturată de caste”

Fostul preşedinte Traian Băsescu acuză politicienii pentru criza politică, avertizând că ”marea problemă” a României este aceea că ”a fost capturată de caste şi, de fapt, cam facem degeaba alegerile”. Politicianul susține că ”trebuie încercată” o reformă de amploare, în care vede singura soluție de ieșire din criză. România a fost capturată, susține fostul președinte Traian Băsescu invocă o criză generalizată a țării, care afectează toate domeniile esențiale. Vinovați ar fi, în viziunea sa, „castele” care au pus stăpânire pe România.  Loading … „Este marea problemă a României: România a fost capturată de caste şi, de fapt, cam facem degeaba alegerile. Trebuie să terminăm cu castele, că sunt în Sănătate, că sunt în Justiţie, că sunt în ştiu eu ce alt domeniu”, a afirmat Traian Băsescu, la B1 TV, vineri seară. ”Sistemul de sănătate acum este cel din timpul lui Stalin” Atfel, fostul şef de stat a adus în discuție cazurilor unor profesori din sistemul sanitar care se comportă precum nişte ”vătafi”, folosind sistemul în interesul propriul. ”Sistemul de sănătate acum este cel din timpul lui Stalin, care a fost implementat la noi, are vătafii sistemului, sunt mulţi profesori care sunt şefi de secţii, sunt Dumnezeii secţiilor, tot cu ei se întâlnesc medicii şi la examenele de la facultate şi în comisii să se facă specialişti. Deci este… nu-i spun mafie, este un mod de a gestiona lucrurile privind în primul rând la interesele tale”, a afirmat Băsescu. Fostul președinte consideră că ”trebuie încercat” să se realizeze o reformă a sistemelor în care există asemenea ”caste”. ”Nu se poate, până nu facem… Ştiţi, uitaţi-vă la televizoare. De fapt, sunt capturate opiniile chiar de aceste caste, care sunt susţinute împotriva adevărului, împotriva ideii de reformare a sistemelor”, a mai subliniat Traian Băsescu. Apel către Bolojan Traian Băsescu a mai afirmat că premierul interimar Ilie Bolojan „va trebui să înţeleagă faptul că ţara e mai importantă decât orgoliul şi interesele lui şi să refacă coaliţia”, măcar pentru câteva luni”. Politicianul a amintit faptul că timp de două decenii, PNL și PSD au guvernat țara, însă a avertizat că formațiunile nu pot evita la nesfârșit consecințele deciziilor proprii. „Țara a fost adusă în situația în care este acum de ei. De tandemul PSD-PNL”, a mai spus Băsescu la B1 TV. „Bolojan a blocat lucrurile că nu vrea cu PSD-ul, după 20 de ani în care au stat umăr la umăr. Ceilalți PNL-iști au fost tot timpul cu PSD-ul. Deci unde-i problema?”, a adăugat Băsescu, întrebat dacă Ilie Bolojan este sursa blocajului politic actual. România se află de aproape 3 luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. Situația a fost agravată de decretarea stării de alertă energetică și de înrăutățirea crizei economice.

Nazare, negociatorul României cu agențiile de rating, trage un semnal de alarmă după ce am evitat alunecarea în junk

Alexandru Nazare, ministrul demis al Economiei și Finanțelor, a reacționat la aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Ministrul demis a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” și rămâne în categoria recomandată investițiilor.  Loading … Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk” Nazare: România rămâne în continuare recomandată investițiilor Cu toate astea, agenția de evaluare a tras însă un semnal de alarmă: instabilitatea politică și datoria publică mențin ridicat riscul unei retrogradări în cazul în care adjustarea deficitului se oprește, dacă datoria crește necpntrolat sau dacă actuala criză politică blochează deciziile fiscale pentru 2027. „România rămâne în categoria recomandată investițiilor – un nou test trecut la limită. România rămâne atent monitorizată de agențiile de rating – orice derapaj poate veni cu sancțiuni severe în perioada următoare.”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. „Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții.”, a precizat ministrul demis al Finanțelor. „BBB-” este pragul care separă categoria statelor recomandate investitorilor din zona speculativă. Dacă agenția de evaluare Fitch ar fi scăzut o singură treaptă mai jos, adică, la „BB+”,  România ar fi ajuns în categoria țărilor „junk”. Nazare: Fitch estimează un deficit de 5,9% din PIB în 2026 Prin menținerea ratingului BBB-, statul român are în continuare capacitatea de a-și achita obligațiile și de a se finanța în condiții normale de piață. „A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.”, a reamintit Nazare. Principalul argument al Ministerului Finanțelor condus de liberalul Alexandru Nazare a fost îmbunătățirea execuției bugetare. Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2% din PIB în primele șase luni din 2026, față de 3,64% din PIB în perioada similară din 2025. Deficitul s-a redus de la aproximativ 69,8 miliarde de lei la 41 de miliarde de lei, în termeni nominali. Nazare transmite că Fitch a estimat că România va încheia anul 2026 cu un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%. „România are argumente financiare solide: deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru, de la 70 de miliarde de lei în perioada similară din 2025, iar Fitch estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%. Apartenența la UE, accesul la fonduri și finanțări europene și indicatorii de guvernanță superiori statelor comparabile susțin, de asemenea, ratingul țării.În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României.”, a continuat Nazare. Criza politică, principala cauză a instabilității economice Decizia agenției vine într-un moment de fragilitate politică extremă pentru România,  după ce guvernul de coaliție condus de PNL-istul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai.  Cabinetul a rămas să administreze interimar țara fără susținerea PSD. Încercările președintelui Nicușor Dan, ale PSD și ale aripii conservatoare din PNL de a instala un nou guvern condus de Adrian Veștea a eșuat în Parlament, asta după ce Eugem Tomac, premierul desemnat anterior, și-a depus mandatul după ce a constatat că nu are șanse ca guvernul să fie acceptat de Parlament. Fitch a avertizat de trei luni că prăbușirea guvernului Bolojan și deteriorarea contextului macroeconomic pun în pericol programul multianual de consolidare fiscală. Agenția considera că impactul imediat al crizei este limitat. Măsurile fiscale adoptate în 2025 continuă să producă efecte, dar semnalează lipsa de vizibilitate asupra politicilor din 2027 și 2028. Ministrul spune că este timpul pentru ca partidele pro-europene să ajungă la un consens și să alcătuiască o majoritate funcțională pentru a readuce țara pe traiectoria corectă pentru reducerea deficitului și realizarea reformelor din PNRR. „Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune.De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare.”, a spus ministrul. Urmează evaluarea Moody’s Nazare avertizează că mai urmează evaluarea Moody’s, care a menținut România la ultima treaptă a țărilor recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă. Alexandru Nazare a anunțat că a discutat cu reprezentanții agenției Moody’s înainte de evaluarea Fitch privind ratingul României. „Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României.Urmează evaluarea Moody’s, care în precedenta evaluare a menținut ratingul României la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și Moody’s urmărește riguros, în mod explicit, efectele instabilității politice asupra finanțelor publice, instituțiilor și capacității de guvernare.Rezultatul Fitch ne oferă timp, nu confort. Trebuie să demonstrăm foarte rapid că România poate avea coerență în decizii și capacitatea de a continua corecția fiscală şi reformele începute.”, a concluzionat Alexandru Nazare. Știre în curs de actualizare 

Dominic Fritz rămâne în funcție. Legea ANI a fost respinsă de Senat

În comisia juridică de la Senat, parlamentarii au dezbătut și modificat legea ANI, jalon în valoare de 770 de milioane de euro din PNRR. Senatul este cameră decizională în cazul acestei legi, iar reprezentanții PNL au cerut în plen ca proiectul să fie retrimis la comisie. Proiectul a fost adoptat cu 55 de voturi pentru, 28  împotrivă, 29 abțineri. Dominic Fritz rămâne în funcție. Senatorii au respins amendamentul PSD la Legea ANI care îl trimitea acasă. După votul din plen, legea merge direct la promulgare, dacă nu e contestată la Curtea Constituțională. Un amendament la Legea ANI, inițiat de senatorul PSD Ion Cristinel Rujan, prevede că persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese de către ANI, cu confirmarea unei decizii definitive, chiar și înainte de intrarea în vigoare a legii, își vor pierde mandatul. Amendamentul a produs tensiuni în Parlament, iar Dominic Fritz, liderul USR și primarul Timișoarei, susține că acesta l-a vizat pe el. După votul din plenul Senatului (camera decizională), Legea ANI poate fi atacată la CCR de către: Președintele României; unul dintre președinții celor două Camere; Guvern; Înalta Curte de Casație și Justiție; Avocatul Poporului; un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. USR are 19 senatori și 40 de deputați. Astfel, ar mai avea nevoie de șase semnături fie la Senat, fie zece la Camera Deputaților.