Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
Nicuşor Dan, un NOU moment de derută. De data asta, la ceremonia de învestire a Oanei Gheorghiu
Preşedintele Nicușor Dan pare să aibă în continuare probleme atunci când vine vorba de orientare în propriul palat. La ceremonia de învestire de joi, de la Cotroceni, acesta a uitat din nou care este protocolul, după poza oficială cu noul vicepremier, Oana Gheorghiu. La aproape 5 luni de când a preluat mandatul de şef al statului, Nicuşor Dan încă nu este familiarizat cu protocolul în situaţiile uzuale ale funcţiei sale. Nici acum nu a învăţat cum să-şi poziţioneze mâinile pe lângă corp şi nu vrea sub nicio formă să renunţe la poziţia ţeapănă de soldat pe care o adoptă atunci când trebuie să salute Garda de Onoare şi chiar să facă poze oficiale. La ceremonia de învestire în funcţia de vicepremier a Oanei Gheorghiu, de joi, preşedintele s-a aşezat la poza oficială într-o postură cel puţin bizară, ca şi când fiecare personaj de acolo era cu cadrul lui, fără nicio legătură între ele. Nicușor Dan dă din mâini, încurcat După fotografie, a avut un nou moment de blocaj şi a trebuit să apeleze la şefa de protocol, Delia Dinu, care i-a făcut semn să stea pe loc liniştit. Trebuie doar să aştepte să se închidă transmisia în direct, care şi aşa n-a durat foarte mult. Delia Dinu îi face semn președintelui să stea pe loc Președintele a dat din mâini, derutat, s-a îndreptat spre ceilalți oficiali, dar a uitat, aparent, de noul vicepremier, care rămăsese în spate. Președintele încurcă pașii, când încearcă să îi facă loc noului vicepremier Nicușor Dan s-a întors pe călcâie, ulterior, ca să-i facă loc și Oanei Gheorghiu, care a fost luată prin surprindere. A urmat un nou moment stânjenitor, cu pași încurcați, iar, în final, emoționat, Nicușor Dan a uitat să dea mâna cu Ilie Bolojan. Ilie Bolojan rămâne cu mâna întinsă Ultimul blocaj al președintelui a fost la Iași, în timpul unei conferințe de presă. Gândul a relatat AICI despre situație. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan, din nou buimac, de data asta la Copenhaga. Nu știe dacă trebuie să facă sau nu poză cu Macron și oficialii danezi și se învârte pe loc Gafa de protocol de la Timișoara, a lui Nicușor Dan, nu a fost singurul moment amuzant. O plimbare banală a președintelui a încins internetul. Cum a fost surprins
Primarul Gîrbea se gândeşte cum să facă „Suceava bine”, în timp ce trage cu sete, gânditor, dintr-o ţigară electronicăsiliu
Ţigările electronice par a avea un efect calmant asupra primarului din Suceava, Vasile Rîmbu, din moment ce nu se desparte de ele nici măcar la şedinţele de consiliu local. Vasile Rîmbu a câştigat alegerile locale în 2024 cu promisiunea „Facem Suceava bine”, deşi pare că se disociază de obiectivul setat pentru oraşul pe care-l conduce. Primarul pare să se bucure suspect de mult de viciul său: ţigările electronice. Râmbu a fost surprins, la una dintre şedinţele de consiliu, relaxându-se în timp ce trăgea cu sete din ţigara electronică şi elibera fum, părând că nu doar spiritele s-au încins, ci și tutunul din dispozitiv. În video se poate vedea cum primarul Rîmbu încearcă să calmeze spiritele între consilierii de culori politice diferite, în timp ce trage din ţigară, cu gândurile departe de sala de şedinţă. Potrivit legii, fumatul nu are ce să caute în incinta unei instituţii publice, cu atât mai puțin într-o şedinţă de consiliu, în ciuda spiritelor încinse. „(1) Se interzice fumatul în spaţiile publice închise. (2) Fumatul este permis în spaţii special amenajate pentru fumat, cu respectarea următoarelor condiţii obligatorii: a)să fie construite astfel încât să deservească doar fumatul şi să nu permită pătrunderea aerului viciat în spaţiile publice închise; b)să fie ventilate corespunzător, astfel încât nivelul noxelor să fie sub nivelurile maxime admise. (3) De la prevederile alin. (1) fac excepţie barurile, restaurantele, discotecile şi alte spaţii publice cu destinaţie similară, dacă îndeplinesc condiţiile alin. (2) lit. b). (4) Prevederile alin. (2) nu se aplică barurilor, restaurantelor, discotecilor şi altor spaţii publice cu destinaţie similară, al căror proprietar sau manager stabileşte şi afişează avertismentul: „În această unitate fumatul este interzis”, după cum reiese din textul de lege. Primarul Vasile Gîrbea, alături de stareţul Mănăstirii Putna, fostul premier Marcel Ciolacu şi preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Şoldan Potrivit legii, chiar şi fumatul din ţigări electronice este interzis în spaţiile publice închise, cum ar fi gări, spitale, şcoli, teatre sau cinematografe, biserici şi alte instituţii publice, precum şi în mijloacele de transport în comun. Anumite reguli locale pot interzice fumatul de ţigări electronice chiar şi în apropierea locurilor de joacă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că fumatul este responsabil pentru aproximativ 8 milioane de decese pe an la nivel global. Dacă în cazul fumatului convenţional, zeci de ani de studii clinice şi cercetări au confirmat gradul ridicat de pericol pe care fumatul îl are asupra sănătătii, în cazul utilizării ţigărilor electronice riscurile pentru sănătate sunt încă în curs de investigare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vești devastatoare pentru fumători. UE ia în considerare INTERZICEREA țigărilor cu filtru și a celor electronice Erdogan i-a cerut Giorgiei Meloni să renunțe la FUMAT. Care a fost REACȚIA premierului italian
Viața bate filmul. Parlamentarii USR, Claudiu Năsui și Cristina Prună, și-au scris greșit propriul proiect de lege de reducere a numărului de parlamentari la 300.
Pentru cuplul politic Claudiu Năsui şi Cristina Prună, cei doi deputați USR, a devenit deja o provocare politică – dacă nu chiar o fixație – adoptarea prin Parlament a unei legi care să reducă la 300 numărul de parlamentari. Cumva, ambițiile sunt uneori binevenite în politică, dar câteodată – graba strică treaba, cum se zice. Iar asta li s-a întâmplat și celor doi lideri USR. Noul proiect de lege, redepus în mai 2025 de cei doi parlamentari, prevede – într-adevăr – în modificarea legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor – reducerea aleșilor la 300. Așa cum a și fost votul celor 7,7 milioane de români la referendumul declanșat de Traian Băsescu, în 2009, odată cu primul tur alegerilor prezidențiale. Numai că, dacă în articolul modificat din lege – care se referă la numărul total se parlamentari – se prevede că deputații vor fi 200 iar senatorii 100, și în anexa proiectului legislativ totul este pe invers: senatorii ajung la 200, practic s-ar dubla, iar deputații ajung la 100, ar fi reduși cu 2/3 față de câți sunt în prezent și ar deveni o specie politică pe cale de dispariție. Gândul a numărat parlamentarii din anexa proiectului USR și matematica este cardinală: numărul de aleși este pus invers. Aritmetica probează că în anexa USR sunt scriși greșit: 200 de senatori și 100 de deputați. Ce șanse are proiectul USR: se aliază cu AUR? Chiar dacă liderii USR și-au greșit propriul proiect de lege iar coloanele cu repartizarea numărului de parlamentari pe judeţe și circumscripții electorale sunt practic inversate, nici șansele de adoptare de către coaliție a proiectului de lege cu greșeli pe care insistă USR nu sunt prea mari. Nici liberalii, nici PSD nu sunt încântați de reducere, în ciuda referendumului din 2009. Însă proiectul cu defect al USR are şanse să treacă cu voturile…AUR. Suveraniștii dar și alți parlamentari neafiliați ar fi dispuși să voteze reducerea Parlamentului la 300 de aleși. Ca atare, după ce intrat pe traseul parlamentar și a obținut avize negative dar și favorabile de la comisii, pe 13 octombrie liderii USR au solicitat Senatului prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile. Potrivit calendarului afişat pe site-ul Camerei Superioare, cele 45 de zile curg de la data de 2 septembrie de când a fost aprobat în BP-ul Senatului. Bolojan zice una și semnează alta Iar premierul Ilie Bolojan, președinte al PNL, cel care a spus că este de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300 și respectarea referendumului din 2009, atunci când a fost vorba să semneze, s-a fofilat. Pe principiul spus de Arghezi, una se vorbește și alta se fumează, Ilie Bolojan a scris că a lăsat la „latitudinea” Parlamentului să decidă ce se va întâmpla cu aplicarea referendumului din 2009. De parcă Bolojan n-ar mai avea nicio părere și n-ar fi și șeful parlamentarilor PNL. Una peste alta termenul de adoptare tacită în Senat a proiectului de lege cu greșeli al USR se împlinește peste 2 săptămâni, pe 15 noiembrie. Proiectul este în categoria legilor organice, ceea ce înseamnă că pentru adoptare trebuie votul a jumătate plus 1 din numărul total al parlamentarilor fiecărei Camere. Iar în Camera Deputaților sunt necesare minimum 165 de voturi pentru adoptarea finală. Camera inferioară a Parlamentului este cameră decizională în acest caz. RECOMANDAREA AUTORULUI: AUR vine cu un program în 12 puncte pentru depășirea crizei bugetare și politice PROIECT: Mai mulți parlamentari pentru diaspora. În ce județe ar putea scădea numărul de mandate
Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea tichetelor de masă, dar salariile rămân pe loc
Tichetele de masă vor fi majorate la 50 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința Consiliului Național Tripartit. În schimb, decizia privind creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru a doua jumătate de lunii noiembrie. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, a anunțat ministrul Florin Manole pe Facebook. La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai Ministerului Muncii. Salariul minim, însă în discuție Guvernul a amânat decizia privind salariul minim, în urma dezacordului dintre partenerii sociali. Patronatele s-au opus unei creșteri imediate, invocând presiunea suplimentară asupra firmelor, în timp ce sindicatele și PSD au cerut o majorare care să aducă România mai aproape de standardele europene. Profimedia România trebuie să respecte directiva europeană în ceea ce privește salariul minim, care prevede o corelare cu salariul mediu brut. În acest moment, scenariile analizate de Guvern sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar – 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Surse foto: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI: Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că „în principiu” nu va crește în 2026 Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Ştefan Avrămescu de la AUR se va bate cu Marcel Ciolacu pentru şefia Consiliului Judeţean Buzău
AUR l-a desemnat pe deputatul Ştefan Avrămescu să se „bată” cu veteranul Marcel Ciolacu de la PSD, fost premier al României şi candidat la preşedinţia României. În conferinţa organizată de George Simion, de miercuri, a fost anunţat numele candidatului partidului. Şterfan Avrămescu este născut şi crescut la Buzău, iar părinţii acestuia încă locuiesc acolo. Pentru el, candidatura aceasta are şi o conotaţie personală, după cum a declarat în discursul din ziua lansării candidaturii. „Candidatura aceasta, pentru mine, este revenirea acasă. Sunt născut crescut în Buzău. Sunt legat sufleteşte de acest judeţ. Îmi doresc ca Buzăul să se schimbe în mod real. Sunt conştient la ce mă înham”, a spus Avrămescu. În zilele următoare, acesta a propus un program pentru dezvoltarea judeţului Buzău, real, ca rezultat al consultărilor cu specialiştii din partid, care va avea ca bază Planul Simion. RECOMANDAREA AUTORULUI: George Simion punctează retragerea americanilor: Suntem singurii care pot debloca relația cu SUA George Simion compromite orice alianță politică cu PSD. Lia Olguța Vasilescu: „Nu am încredere în el”
Nicușor Dan, după anunțul retragerii americanilor: „Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată”
Nicușor Dan, premierul României, a avut o primă reacție, după anunțul retragerii trupelor americane din România. Oficialul român se arată însă optimist, mărturisind că „parteneriatul strategic între România și SUA rămâne în aceiași parametri.” „Infrastructura strategică de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie pe deplin operațională” „Prin redimensionarea forței rotaționale care opera și în România, prezența trupelor americane din România revine, de fapt, la nivelul dinaintea războiului din Ucraina. Descurajarea amenințărilor de pe flancul estic al NATO este compensată de suplimentarea consistentă de echipament militar și de creșterea prezenței forțelor europene, în deplin acord cu partenerul american. Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată. Parteneriatul strategic între România și SUA rămâne în aceiași parametri. Infrastructura strategică dezvoltată împreună la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie pe deplin operațională, trupe americane vor continua să fie localizate în aceste baze, iar transferul de echipament militar va continua”, este mesajul postat. Trump retrage trupe din România Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Trump retrage trupe din România Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Ministerul Apărării Naționale a transmis miercuri că a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA. Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu. Statele Unite intenționează să retragă mii de soldați din România, într-o decizie strategică ce marchează o schimbare majoră a priorităților militare americane, scrie Kyiv Post. Trump retrage trupe din România Moșteanu: „Mi-aș fi dorit să nu se întâmple această retragere. Militarii americani sunt deja plecați” „Aș fi vrut să nu fie așa. Însă, din nou spun, fiecare țară… Cămașa e întotdeauna mai aproape de corp decât haina. Fiecare țară își stabilește propria strategie”, a declarat, miercuri, Ionuț Moșteanu, într-o conferință de presă. Vezi detalii AICI Ionuț Moșteanu a anunțat că militarii americani sunt plecați deja. „Au plecat deja o mie și ceva. Acum mai avem în jur de 1.000-1200 de soldați americani pe teritoriul țării”. Detalii AICI Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Fostul șef al Armatei Române dă alarma după decizia SUA de retragere a trupelor din România: „Ca mesaj strategic este grav”/ „Suntem într-o situație similară cu cea din 1939-1940”
Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei
UPDATE 12.40: Consiliul Tripartit s-a încheiat, dar fără o decizie concretă pe salariul minim. Singurul consens la care sa ajuns între Sindicate și Patronate este majorarea tichetelor de masă de la 40 de lei, la 50 de lei. BNS: Premierul a spus că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie Sindicaliștii spun, miercuri, după reuniunea Consiliului Național Tripartit, că „nu s-a luat o decizie” privind salariul minim în discuțiile cu premierul Ilie Bolojan. „Concluzia a fost că mai așteptăm. Deocamdată nu s-a luat o decizie în privința asta (salariul minim – n.red.). Premierul a comunicat că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie, lăsând spațiu a se discuta cu toți actorii implicați”, spune Grigore Mare, vicepreședintele BNS. Florin Jianu: „Înțelegem nevoia angajaților” După Consiliul Tripartit de miercuri, Florin Jianu, președintele IMM România, spune că singurul consens a fost pe majorarea tichetelor de masă. „De aceste tichete de masă beneficiază milioane de angajați și sunt o formă bună de susținere și a economiei, a puterii de cumpărare a angajaților”, a explicat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România. Tichetele de masă se vor majora începând cu data de 1 ianuarie 2026 la 50 de lei. În prezent, valoarea tichetului de masă este de 40,18 lei. „Sunt valori brute, au o serie de taxe de numai 20%”, spune Jianu. „Am înțeles nevoia angajaților de menținerea puterii de cumpărare și am fost de acord cu mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 de lei la 50 de lei începând cu 1 ianuarie 2026.”, spune Jianu. „În acest moment rata inflației este cea mai ridicată din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă oameni în stradă, asta înseamnă IMM-uri închise, ceea ce arată o economie precară.” ȘTIREA INIȚIALĂ: Consiliul Tripartit este în desfășurare chiar în aceste momente. Pe agendă – salariul minim. În Coaliție, subiectul a fost blocat până acum. Coaliția a analizat mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru sunt pe masa Consiliului Tripartit de astăzi: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Ce spun sindicaliștii BNS i-a trimis miercuri lui Bolojan o scrisoare în care aceștia că „o decizie de înghețare a salariului minim în 2026 nu are nici un fel de fundament economic si social.” Variantele BNS: creșterea salariului minim la 4.325 lei creșterea salariului minim la 4.405 lei Sindicaliștii „strigă” la geamul lui Bolojan Zeci de mii de oameni au ieșit la protest în fața Guvernului. Sunt aproximativ 20.000 de sindicaliști din țară care și-au anunțat prezența și s-au pregătit de protest în fața Guvernului. Printre cerințele sindicaliștilor se numără: creșterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Aceştia mai cer: protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, opunându-se reducerilor de personal din administraţie şi tăierilor salariale punerea în plată, de urgenţă, a sentinţelor judecătoreşti definitive aplicarea legii salarizării indexarea salariilor cu inflaţia acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate şi asistenţă socială deblocarea posturilor din aceste domenii şi continuarea investiţiilor prin PNRR şi programele naţionale Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem
Consiliul Tripartit a început. Care sunt variantele de pe masa discuțiilor cu Bolojan? Sindicatele cer, patronatele se opun
Consiliul Tripartit este în desfășurare chiar în aceste momente. Pe agendă – salariul minim. În Coaliție, subiectul a fost blocat până acum. Coaliția a analizat mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru sunt pe masa Consiliului Tripartit de astăzi: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Ce spun sindicaliștii BNS i-a trimis miercuri lui Bolojan o scrisoare în care aceștia că „o decizie de înghețare a salariului minim în 2026 nu are nici un fel de fundament economic si social.” Variantele BNS: creșterea salariului minim la 4.325 lei creșterea salariului minim la 4.405 lei Sindicaliștii „strigă” la geamul lui Bolojan Zeci de mii de oameni au ieșit la protest în fața Guvernului. Sunt aproximativ 20.000 de sindicaliști din țară care și-au anunțat prezența și s-au pregătit de protest în fața Guvernului. Printre cerințele sindicaliștilor se numără: creșterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Aceştia mai cer: protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, opunându-se reducerilor de personal din administraţie şi tăierilor salariale punerea în plată, de urgenţă, a sentinţelor judecătoreşti definitive aplicarea legii salarizării indexarea salariilor cu inflaţia acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate şi asistenţă socială deblocarea posturilor din aceste domenii şi continuarea investiţiilor prin PNRR şi programele naţionale Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. RECOMANDAREA AUTORULUI
Comisarul european pentru economie îi atrage atenția lui Bolojan: Ținta de deficit trebuie să fie respectată
Premierul Ilie Bolojan l-a primit astăzi la Palatul Victoria pe Vladis Dombrovskis, comisarul european pentru economie. Principalul subiect presant de pe agenda celor doi – ținta de deficit bugetar. „Anul trecut deficitul României a fost de 9,6% din PIB, un nivel nesustenabil și cel mai mare din întreaga UE, de aceea e esențial să se ia măsuri curajoase care să corecteze această situație. Amploarea și natura măsurilor luate corespund cu eforturile de a face ca România să reintre în line cu ce e necesar. Estimăm ca deficitul să fie de 8,3% și e important că ținta de deficit pentru 2026 trebuie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv”, spune Dombrovskis. Cei doi au discutat și despre evitarea suspendării fondurilor din PNRR. „Având în vedere măsurile luate în ultimele luni, Comisia Europeană va stabili dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privind procedura de deficit fiscal excesiv până la final de noiembrie. Dacă evoluția e pozitivă, comisia va putea evita suspendarea fondurilor europene”, spune Dombrovskis. Conform lui Dombrovskis, Românie trebuie să se asigure că creșterea economică înregistrează performanțe solide: „Sunt necesare eforturi continue”. RECOMANDAREA AUTORULUI