Trei partide de dreapta și nicio reformă liberală este avertismentul lui Florin Cîțu. Antreprenorii și sectorul privat, dați la o parte de Bolojan
Fostul premier liberal al României, Florin Cîțu, avertizează că, deși la guvernare se află trei partide de dreapta, PNL-USR-UDMR, Guvernul Bolojan a picat la examenul de liberalism. „Din păcate, cu trei partide care se declară de dreapta la guvernare, nu există o singură măsură liberală de susținere a sectorului privat, a proprietății private, a antreprenorilor”, a declarat Cîțu. Premierul Ilie Bolojan se află între ciocan și nicovală, mai spune Cîțu. Pe de o parte, promite reforme pentru modernizarea statului, pe de altă parte, presiunea politică și opoziția din Coaliție îl fac să plătească un preț greu de suportat. „Eu vă spun din propria experiență, atunci când îți asumi să faci reforme, este complicat să ai și coaliția de partea ta și să supraviețuiești politic. Dacă vrei să reziști politic, nu vei face reforme. E complicat. Dacă îți asumi să faci reforme și te duci înainte, să faci reformele, va fi complicat să reziști politic și fiecare își alege destinul”, spune Florin Cîțu, întrebat ce soartă crede că va avea premierul Ilie Bolojan, dacă reformele sale eșuează. Fostul premier subliniază că România are nevoie de soluții concrete și reforme reale. „Problema cea mai mare pentru România și pentru viitorul României o reprezintă soluțiile pe care le vedem implementate”, a precizat Cîțu. Florin Cîțu a fost prim-ministrul României în perioada decembrie 2020 și noiembrie 2021, fiind cunoscut pentru pozițiile sale ultraliberale. Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai După ce AUR l-a acuzat că „a pus educația pe butuci”, Daniel David anunță ore REMEDIALE pentru elevii din ciclul primar AUR îl ia în vizor pe Daniel David. MOȚIUNE simplă împotriva ministrului Educației: „Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate”
Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, mega-proiectul african: Istoria zbuciumată a unei investiții colosale, cu potențial uriaș și tensiuni pe măsură
Cu o capacitate instalată de 5,15 gigawați, Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, de pe Nilul Albastru, este cea mai mare centrală hidroelectrică din Africa și printre cele mai mari 20 din lume. Cu o istorie lungă și plină de controverse, barajul are potențialul să transforme Etiopia în cel mai mare exportator de energie din Africa, dar și să sporească tensiunile dintre statele traversate de Nil. Un proiect propus din anii ’50, amânat zeci de ani Lucrari de constructie la baraj, in 2022. Potențialul locului ales pentru baraj, la doar 14 kilometri de granița Etiopiei cu Sudanul, fusese identificat încă din timpul domniei împăratului Haile Selassie, între 1956 și 1964, de către o agenție americană de administrare a apelor, în timp ce americanii studiau cursul Nilului Albastru. Cu toate acestea, din cauza loviturii de stat din 1974, a invaziei Etiopiei de către Somalia în 1977-78 și a războiului civil lung de 15 ani din Etiopia, proiectul nu a înregistrat nici un progres până la începutul anilor 2000. Guvernul etiopian a studiat situl în octombrie 2009 și apoi iar în august 2010. În noiembrie 2010, a fost prezentat un proiect pentru baraj. La 31 martie 2011, la o zi după ce proiectul a fost făcut public, un contract de 4,8 miliarde de dolari a fost atribuit companiei italiene Salini Impregilo, fără licitație, iar piatra de temelie a barajului a fost pusă pe 2 aprilie 2011 de către prim-ministrul Meles Zenawi. Cele cinci miliarde de dolari necesare pentru proiect au provenit în principal din fonduri obținute de la populație, atât din Etiopia cât și din diaspora. Inițial, barajul fusese numit „Proiectul X”. După ce a fost anunțat acordarea contractului, proiectul a fost numit Barajul Mileniului. La 15 aprilie 2011, Consiliul de Miniștri l-a redenumit Marele Baraj al Renașterii Etiopiene. Construcția a fost finalizată în iulie 2025, opt ani mai târziu decât termenul stabilit. Cu o capacitate de rezervor de 74 de miliarde de metri cubi de apă, proiectul își propune să genereze 5.000 de megawați de energie electrică, mai mult decât dublul capacității actuale a Etiopiei. Prioritățile divergente ale statelor prin care trece Nilul Prim-ministrul Etiopiei, Abiy Ahmed, în timpul ceremoniei oficiale de inaugurare a Marelui Baraj al Renașterii Etiopiene din Guba, pe 9 septembrie 2025. Disputa privind alocarea și utilizarea apelor Nilului durează de mulți ani și a fost exacerbată de schimbările climatice și de creșterea cererii de alimente și apă din partea populațiilor în creștere. În plus, cele 11 țări prin care trece Nilul au priorități de dezvoltare divergente. Printre aceste state se numără Etiopia, Egiptul, Sudanul, Rwanda, Tanzania și Kenya. Egiptul și Sudanul se află în aval de baraj, și apele fluviului ajung acolo numai după ce au trecut prin cele nouă state din amonte. Tratatele din epoca colonială, sursa parțială a tensiunilor Cadrul legal care reglementează alocarea apelor Nilului este dominat de acorduri din epoca colonială, cele mai importante fiind din 1929 și 1959. Acordurile au fost îmbrățișate de cele două state din aval, Sudan și Egipt, dar contestate de cele nouă din amonte, inclusiv Etiopia, care susțin de mult timp că nu au fost semnatare ale tratatelor din epoca colonială și, prin urmare, nu sunt obligate să le respecte. Printre altele, aceste tratate au acordat Egiptului putere de veto asupra oricăror proiecte de construcție pe Nil sau afluenții săi. Juriștii internaționali au remarcat că tratatul din 1959, de exemplu, contrastează puternic cu principiile internaționale care ghidează utilizarea apei peste granițe din prezent. Inițial, statele din aval, în special Egiptul, s-au opus construcției barajului, argumentând că este o amenințare la adresa drepturilor lor privind accesul la apă. Etiopia a ignorat protestele și a continuat cu lucrările de construcție, moment în care Egiptul și Sudanul și-au schimbat abordarea spre a obține un acord privind umplerea și operarea barajului. Cele două state din aval considerau că umplerea barajului ar fi trebuit să dureze aproximativ 12 până la 21 de ani pentru a le proteja alimentarea cu apă, dar, din motive interne și politice, autoritățile de la Addis Abeba au preferat o perioadă de umplere mai scurtă. În plus, Egiptul și Sudanul au susținut că umplerea rezervorului fără un acord obligatoriu din punct de vedere juridic le-ar încălca interesele și drepturile. Egiptul: Barajul este o amenințare la adresa securității sale Imagine din satelit realizată pe 2 iunie 2025 de Copernicus Sentinel Data 2025. Egiptul continuă să susțină că barajul Etiopiei este o amenințare la adresa securității sale și că, dacă este necesar, va lua măsuri pentru a proteja ceea ce numește „drepturile sale istorice” asupra apelor Nilului. Egiptul se bazează pe Nil pentru mai mult de 90% din rezervele sale de apă dulce. Nevoile de apă ale țării au crescut pe măsură ce populația a crescut și economia sa s-a extins semnificativ. Totuși, în loc să-și modernizeze infrastructura de apă, să minimizeze practicile de irigații risipitoare și, în general, să îmbunătățească utilizarea apei, Egiptul s-a concentrat pe mega-proiecte grandioase care pun o presiune semnificativă asupra resurselor limitate de apă ale regiunii. Sudanul, scena unui război civil devastator din 2023, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că barajul din Etiopia afectează operațiunile propriilor baraje. Acest lucru ar face mai dificilă gestionarea planurilor de dezvoltare ale Khartoumului. În ciuda intervenției Uniunii Africane și a guvernului SUA, precum și a apelurilor Egiptului către Consiliul de Securitate al ONU, cele trei țări nu au reușit să obțină un acord. Ce reprezintă barajul pentru etiopieni? Pentru etiopieni, Marele Baraj este un simbol al unității și mândriei naționale. Este semnificativ faptul că construcția a fost întreprinsă fără a depinde de finanțare din partea actorilor externi, cum ar fi instituțiile financiare internaționale sau marile țări industrializate. Producția de energie electrică a barajului ar putea transforma dezvoltarea Etiopiei. În primul rând, energia electrică ar oferi o sursă fiabilă de energie pentru industrializarea rurală, reducând defrișările prin eliminarea nevoii populației de a tăia copaci pentru lemne de foc. În al doilea rând, ar reduce poluarea asociată cu arderea lemnului, bălegarului și a altor forme de biomasă pentru gătit și alte activități.
UE ia în considerare să accelereze eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia
Uniunea Europeană ia în considerare accelerarea eliminării importurilor de combustibili fosili din Rusia, ca parte a noilor sancțiuni împotriva Moscovei, a declarat miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Oficiali UE se află la Washington pentru a discuta despre coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În timp ce UE și SUA iau în considerare măsuri mai dure pentru a reduce veniturile Moscovei, diviziunile interne și nevoia de sprijin global ridică întrebări cu privire la cât de eficiente vor fi astfel de măsuri în izolarea Rusiei, notează Reuters. Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump le-a cerut liderilor europeni să nu mai cumpere petrol din Rusia, a declarat un oficial al Casei Albe. De asemenea, el a cerut UE să impună taxe vamale de până la 100% asupra Chinei și Indiei pentru a crește presiunea asupra Moscovei. Al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Într-un discurs din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a declarat că UE „caută să elimine mai repede combustibilii fosili ruși, flota din umbră și țările terțe”, ca parte a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni în curs de pregătire. Luni, Kremlinul a anunțat că nicio sancțiune nu va forța vreodată Rusia să își schimbe atitudinea față de războiul din Ucraina. UE a interzis deja importurile de țiței din Rusia pe mare – care reprezentau peste 90% din importuri – și a impus un plafon de preț în comerțul cu petrol rusesc. Uniunea a impus sancțiuni împotriva a peste 400 de petroliere și acum negociază metode pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze din Rusia până la 1 ianuarie 2028, începând cu noi achiziții și contracte pe termen scurt, în 2026. Sancțiunile ar putea devansa aceste termene, dar Ungaria și Slovacia s-au opus până acum unor astfel de măsuri privind importurile de gaze. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Achizițiile UE de gaz din Rusia rămân mult mai mari. Aproximativ 13% din gazul importat de Europa în acest an ar urma să vină din Rusia, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei de Rusia în 2022, arată datele UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: New Delhi își caută noi aliați pentru a contracara presiunea Washingtonului/ INDIA și UE poartă negocieri pentru soluționarea problemelor comerciale
Comisia de anchetă a ANULĂRII alegerilor moare înainte de înființare / AUR: Principalul BENEFICIAR al acestei fraude este Nicușor Dan
Camera Deputaților a respins solicitarea AUR de a înființa o Comisie de anchetă privind anularea alegerilor. „PSD-PNL-USR-UDMR vor îngroparea adevărului!”, transmite AUR, după vot. Au fost 190 de voturi împotrivă și 88 pentru. „La 9 luni după ce românii au fost privați de dreptul lor fundamental la vot, adevărul continuă să fie ascuns. Sistemul a anulat alegerile, iar românii încă nu știu care a fost motivul real. Este o rușine pentru democrație și o insultă pentru milioane de români care așteaptă răspunsuri”, se arată într-o postare pe Facebook. Parlamentarii AUR consideră că „principalul beneficiar al acestei fraude este Nicușor Dan, cel care, de altfel, a promis desecretizarea tuturor documentelor pentru aflarea adevărului”. „Tăcerea partidelor de sistem arată complicitate și frică de adevăr. Românii nu vor accepta mușamalizarea. Cerem transparență totală și înființarea unei comisii de anchetă care să ajute la aflarea adevărului. Democrația nu poate fi confiscată de un cartel politic care se teme de voința poporului”, încheie reprezentanții AUR. Dezbateri cu acuzații și avertismente cu „25 de ani de pușcărie” Proiectul AUR de înființare a unei comisii de anchetă privind anularea alegerilor a provocat dezbateri cu volum înalt în Camera Deputaților, luni după-amiază. Parlamentarii Puterii i-au acuzat pe cei ai AUR că vor să „rescrie realitatea” sau că sunt în căutare de „subiecte”. Alexandru Muraru i-a avertizat pe cei de la AUR că „există dosare în lucru care îl vor trimite pe candidatul vostru (n.r. Georgescu) la 25 de ani de închisoare”. Liberalul a atacat AUR pentru „tentativa de a rescrie realitatea”, prin acest proiect de hotărâre. „Este o ofensă adresată democrației românești, o cacealma a unui partid care a încercat să falsifice voința cetățenilor cu sprijinul Federației Ruse si candidatul lor, Georgescu, un agent al intereselor străine. O tentativă de a rescrie realitatea, acest proiect trebuie respins. Ceea ce trebuie să facem este o comisie pentru cum AUR și Georgescu au primit fonduri pentru a frauda alegerile”, a afirmat deputatul PNL. USR i-a trimis pe cei de la AUR… la Parchet Deputatul USR, Alexandru Dimitriu, le spune celor de la AUR că există o comisie de anchetă… la Parchet. Acolo unde dă cu subsemnatul „cauza pentru care s-au anulat alegerile”. „Vă anunț că există comisie de anchetă. La Parchet. Cauza pentru care s-au anulat alegerile da cu subsemnatul la Parchet. De ce a încercat să răstoarne ordinea constituțională? Dragilor, v-am salvat, avem o comisie de anchetă”, a afirmat deputatul USR. Câciu: PSD-ul s-a trezit și AUR-ul moare Social-democratul Adrian Câciu a acuzat, de la pupitrul Camerei, că s-a „pierdut o oră” cu dezbaterea a două proiecte sterile, unul dintre ele fiind cel referitor la Comisia de anchetă. Fostul ministru le-a adus aminte deputaților AUR că „poporul a votat un președinte”, recunoscând că, personal, nu-i place. Am asistat la o oră pe care Parlamentul a pierdut-o pe două dezbateri sterile. Poate ați uitat că poporul s-a exprimat asupra acestei chestiuni și a votat. Avem un președinte care, ne place sau nu ne place, asta e!, mie nu-mi place, dar poporul a votat și s-a închis. Căutați subiecte. PSD-ul s-a trezit si AUR-ul moare. Asta vă doare”, a spus fostul ministru. Potrivit proiectului AUR, acest organism ar fi avut împuternicire să facă audieri şi să ceară autorităților „să îi pună la dispoziție date, informații şi materiale necesare şi utile pentru clarificarea obiectivelor”. Unul dintre obiectivele comisiei era de a solicita „desecretizarea stenogramelor şedințelor CSAT unde s-a discutat despre anularea alegerilor”, potrivit proiectului. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Ce i-a spus cel mai mare bancher din lume premierului Bolojan, la București: „Necesitatea unor politici clare de responsabilitate fiscală”
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit luni, 8 septembrie, la Palatul Victoria, cu o delegație de investitori internaționali, coordonată de J.P. Morgan, cea mai mare bancă din lume, după active. Delegația de investitori s-a aflat într-o vizită de lucru în mai multe țări din Europa Centrală și de Est. Tema discuțiilor a vizat situația deficitul bugetar al României și măsurile implementate de Executiv, se arată într-un comunicat oficial al Guvernului. Întâlnirea dintre delegația coordonată de gigantul bancar, J.P Morgan, al cărui CEO este Jamie Dimon, și premierul României, Ilie Bolojan, a avut loc în contextul măsurilor de austeritate implementate de Guvern, pentru reducerea deficitului bugetar, care au stârnit valuri de nemulțumire și proteste în rândul populației. În fața investitorilor străini, reformele au fost prezentate ca având drept scop „corectarea dezechilibrelor și consolidarea stabilității economice” a României, o abordare ce contrastează cu opiniile specialiștilor autohtoni, care au subliniat că tăierea salariilor și concedierile nu înseamnă reformă fiscală. Investitorii internaționali apreciază „politicile de responsabilitate fiscală” ale lui Bolojan Măsurile luate de premierul Bolojan au fost aplaudate de reprezentanții delegației, coordonate de J.P. Morgan, care au subliniat „necesitatea unor politici clare de responsabilitate fiscală” și și-au exprimat aprecierea față de eforturile Guvernului. „Reprezentanții delegației au subliniat că România rămâne o țară de interes pentru piețele financiare, remarcând atât oportunitățile de creștere, cât și necesitatea unor politici clare de responsabilitate fiscală. În acest context, Guvernul a prezentat pachetele de măsuri aflate în curs de implementare și pregătire, precum și modul în care acestea răspund atât cerințelor de responsabilitate fiscală, cât și nevoii de a menține încrederea investitorilor și a partenerilor internaționali”, se arată în comunicatul Guvernului. La întrevederea de la Palatul Victoria, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan au mai participat şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, şi consilierul onorific în Cancelaria Prim-Ministrului, Ionuţ Dumitru. Datoria externă a României este de aproximativ 204 miliarde de euro Potrivit informațiilor BNR, datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în anul 2024 cu circa 20,3 mld. euro, la aproape 204 mld. euro (203,6 mld. euro). Statul român a împrumutat în anul 2024 de pe pieţele externe 10,6 mld. euro şi 6,1 mld. dolari, adică echivalentul a peste 16 mld. euro.
Scandal în coaliție. USR acuză PSD, PNL și UDMR că au blocat audierea șefului ASF în Parlament: Au făcut zid în jurul ASF
O nouă situație tensionată apare în interiorul coaliției. USR a solicitat marți, în Comisia pentru buget din Camera Deputaților, ca președintele ASF, Alexandru Petrescu, și vicepreședintele Sorin Mititelu să fie audiați în cadrul comisiei. Reprezentanții partidului au transmis că PSD, PNL și UDMR s-au opus inițiativei. Din totalul deputaților prezenți, doar 10 au votat pentru audiere, în timp ce 18, toți de la PSD, PNL și UDMR, s-au abținut. „Au făcut zid în jurul ASF și au blocat audierea conducerii în Comisia de buget”, au precizat, mai exact, reprezentanții USR, care au adăugat că audierile ar fi urmat să aibă loc „în contextul ultimelor dezvăluiri despre societățile de asigurări”. Solicitarea a fost făcută de către deputatul USR Cezar Drăgoescu, „pentru a primi clarificări privind solvabilitatea și practicile societăților Grawe România, Axeria, Eazy, Hellas Direct și Dallbogg, dar și informații despre măsurile ASF pentru protecția consumatorilor, mai ales în contextul precedentelor crize din domeniul asigurărilor”, se arată într-un comunicat al USR. „Prin acest vot, PSD, PNL și UDMR arată că protecția politică pentru ASF funcționează la cel mai înalt nivel. În loc să răspundă întrebărilor legitime despre cum sunt supravegheate companiile de asigurări și cum sunt protejați consumatorii, preferă să ascundă responsabilitatea sub preș. Este un zid al tăcerii în jurul unei instituții care ar trebui să fie transparentă și responsabilă”, a declarat Cezaz Drăgoescu. Solicitarea depusă de deputată USR poate fi consultată AICI. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre RECOMANDĂRILE AUTORULUI: AUR a atacat la CCR patru proiecte pentru care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament: „Invocarea «urgenței» reprezintă o minciună” Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis că PSD nu SUSȚINE creșterea vârstei de pensionare: „Pensia nu e un privilegiu” Percheziții DNA la ELCEN pentru luare și dare de MITĂ. Directorii companiei, în vizorul anchetatorilor
Bilanțul președintelui – 100 de zile la Cotroceni. România lui Nicușor Dan arată exact cum ni s-a spus că va arăta România lui George Simion
Dacă dăm timpul înapoi cu exact 4 luni, ne vom trezi între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. După ce a promis tot ce își putea imagina, candidatul Nicușor Dan a dat drumul la sperietori: dacă suveraniștii ajung la Cotroceni vor fugi investitorii, va exploda cursul Euro și că în România va începe apocalipsa economică. S-a vorbit despre concedieri masive în rândul bugetarilor și despre scăderi de pensii. Iată că la bilanțul de 100 de zile, președintele Nicușor Dan se poate lăuda că România arată exact cum spunea el că ar fi arătat dacă președinte ar fi fost George Simion. Sursa: Facebook.com/Dan Perjovschi Celebrul refren de campanie a fost creat de artistul vizual Dan Perjovschi. Cu toate intențiile sale bune, graficianul pare că ne-a avertizat despre cele ce se vor întâmpla. Și a avut dreptate. Nicușor este președinte. Iar nouă nu ne e ușor deloc. Gândul face o radiografie a primelor o sută de zile ale mandatului lui Nicușor Dan. Un bilanț în care promisiunile spectaculoase din campanie ale candidatului independent și deciziile luate după ce președintele s-a instalat la Palatul Cotroceni sunt într-o discrepanță totală. Mai mult decât atât. Tot ce s-a întâmplat în ultimele 3 luni în România, a respectat exact scenariul pe care susținătorii lui Nicușor Dan îl profețeau în cazul în care George Simion ar fi ieșit președinte. Topul promisiunilor și sperietorilor 1. „Vom crește salariile profesorilor!” Sursa: Facebook.com/Nicușor Dan Așa suna promisiunea din campanie a lui Nicușor Dan, matematician la bază, cu un doctorat la Universitatea Sorbona Paris Nord. Mai mult, în discursul de învestire susținut imediat după jurământ, viitorul președinte susținea că „este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic.” Declarația venea la finalul unei campanii electorale în care a repetat că „nu se pune problema ca salariile profesorilor să scadă”, „vreau să crească.” Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici patru luni de la preluarea mandatului, profesorii au fost prima categorie profesională afectată de măsurile de austeritate. Explicația președintelui pentru profesorii care se întreabă „de ce începeți cu noi?” a fost „Asta era cel mai ușor și mai ușor de pus în practică.” Bonus: S-au tăiat bursele elevilor și studenților. 2. „TVA nu va crește în mandatul meu!” Nu și-a scris pe mână, precum Marcel Ciolacu, dar a promis în scris pe foaie, sub semnătură, că nu va crește TVA. Promisiunea a fost făcută în direct, în prime time, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN. Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici o lună și jumătate de la instalarea la Cotroceni, noul guvern anunța… mărirea TVA. A urmat o serie de întâlniri în care părea că președintele îl presează pe Bolojan să renunțe la această măsură. De fapt, și-a găsit niște scuze mai bune pentru care promisiunea lui semnată poate fi aruncată la gunoi. Ba presiunile de pe piețe financiare, ba agențiile de rating, ba Comisia Europeană… Săptămâna trecută, marele matematician, premiat cu aur la Olimpiada Internațională, a recunoscut că nu i-au ieșit calculele. „Cred că au fost patru sau cinci în care toţi am făcut calcule, au fost inclusiv aici, la Cotroceni, nişte grupuri de lucru. (…) Da, eu cred că era posibil să evităm asta. Guvernul a făcut alte calcule, a decis astfel, altfel aşa a rămas”, a afirmat preşedintele, joi, la Antena 1. 3. „Nu vom concedia bugetarii!” Asta spunea Nicușor Dan, contestând aprig planul lui George Simion de a concedia o jumătate de milion de oameni din aparatul bugetar. „Este o prostie”, declara în campania electorală viitorul președinte. Mai mult, Nicușor Dan susținea că un astfel de scenariu este imposibil. Se pare că nu și pentru premierul Ilie Bolojan care dorește cu ardoare concedierea a peste 45% dintre bugetari. „Pentru că dacă ne uităm pe distribuția celor 1,3 milioane de oameni care sunt angajați la stat, găsim acolo sute de mii de profesori și de medici și tot aparatul medical. Găsim oameni în forțele de ordine, în armată, în sistemul de justiție, iar cei care sunt propriu-zis funcționari și atașați diverselor structuri, administrații naționale și locale sunt 450.000. Nu se poate”, explica, la acea vreme, candidatul Nicușor Dan. Ce s-a întâmplat de fapt? Astăzi, la puțin peste 100 de zile de când tandemul Nicușor – Bolojan conduce România, premierul îi trimite cu nonșalanță pe angajaţii de la stat – care ar urma să fie concediaţi prin reformele fiscal-bugetare care vizează administraţia publică – în mediul privat, acolo unde susține că sunt „locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit.” 4. „Dacă vreți să NU se oprească investițiile, votați Nicușor!” Așa suna una dintre „speritorile de campanie” clamate de Nicușor Dan, înainte să devină președinte. România lui George Simion ar fi fost un iad pentru investitori, iar companiile străine ar fi fost descurajate să mai investească în țara noastră. „România trebuie stabilizată politic, iar investițiile străine vor continua să vină”, spunea Nicușor Dan, candidat la funcția supremă în stat, cu ocazia Romanian Business Leaders Summit 2025, întrunire la care a participat și președintele interimar Ilie Bolojan. Un alt factor alarmant era ratingul de țară BBB- pe care agenția Fitch l-a dat României pe 18 decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale. Ce s-a întâmplat, de fapt? Ilie Bolojan a pus frână investițiilor, motivând că România nu mai poate susține ritmul. Premierul transmitea într-un interviu pentru Digi24 că multe dintre investiții vor fi încetinite. „Din punct de vedere al investitorilor suntem într-o situație dificilă, pentru că am contractat în anii trecuți lucrări în niște valori foarte mari, pe care nu le mai putem susține ritmul care s-ar dori și atunci o parte din aceste investiții vor fi eșalonate în următorii ani. Trebuie să asigurăm o finanțare exclusiv din bugetele naționale, nu le mai putem asigura la nivelul la care s-a dus, vor încetini, vor încetini”, spunea premierul. Cât despre ratingul de țară, rămâne cum s-a stabilit. Fitch a anunțat în urmă cu 3 săptămâni că menține ratingul negativ al României. O veste proastă pentru noi, dar bună pentru președinte. „O veste bună. Agenţia de rating Fitch a confirmat
Bolojan, blocat în propriile idei. Nu susține scutirea CASS pentru mame și veterani, deși economia făcută este infimă
Ilie Bolojan nu vrea să audă de exceptarea plății CASS pentru mame cu copii sub 7 ani și veterani de război. Premierul susține la TVR 1 că: „Fiecare sumă de bani care este economisită, fiecare sumă de bani pe care nu o cheltuim pentru că nu mai avem de unde să o cheltuim, este un act de responsabilitate pentru oamenii cărora le luăm impozite și taxe”. Premierul a subliniat că această abordare nu și-o va schimba „indiferent că sunt premier sau sunt pur și simplu un simplu parlamentar sau un simplu cetățean”, scrie Mediafax. Premierul explică cum bugetul nu permite să se facă excepții pentru persoanele cu venituri mici. „Nu poți să îți imaginezi că vei face mai multe lucruri decât îți poți permite nici în viața reală, nici la firma ta, nici în familia ta. Pe termen lung, dacă cheltui mai mult decât îți permite plapuma pe care o ai, e doar o problemă de timp până va trebui să achiți acele lucruri”. Declarația vine în contextul în care PSD a anunțat amendamente la pachetul fiscal care prevăd scutirea de CASS pentru mamele cu copii până la 7 ani, veteranii de război și deținuții politici, măsuri pe care președintele interimar Sorin Grindeanu le-a numit „compensatorii”.
Ce nu s-a văzut în presă și la TV din ziua TERORISMULUI LEGISLATIV pe cele 4 moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan
Duminică. O zi în care unii se duc la biserică, alții la picnic, dar parlamentarii au avut program de maraton politic. Patru moțiuni de cenzură pe masă, cinci asumări de răspundere la pachet și o atmosferă de teatru absurd în plen. Ședința comună a început la ora 13, cu George Simion pe post de dirijor al opoziției. AUR și SOS au refuzat inițial să intre în sală, anunțând cu surle și trâmbițe că vor boicota ședința și nu vor asigura cvorumul necesar de 233 de senatori și deputați. Ba chiar, la intrarea în sala de plen, Simion i-a transmis premierului să amâne votul pentru mâine. După câteva ore de plimbat nervii pe holurile Parlamentului, s-au răzgândit și s-au așezat cuminței la locurile lor. În schimb, cei de la POT au preferat să rămână în continuare pe coridoare, unde atmosfera era mai relaxată la o cafea sau o apă plată. Parlamentarii puterii – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile – au făcut figurație. Au asigurat cvorumul, dar la vot au livrat clasicul „prezent, nu votez”, repetat ca o mantră de rezistență birocratică. Practic, un spectacol de participare doar pentru a asigura cvorumul necesar și pentru a justifica reformele lui Bolojan. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi și 4 numărători Așa s-au derulat cele patru runde. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi, 4 numărători. 4 strigări ale numelui fiecărui parlamentar precum la catalogul școlar. Totul pe repede-înainte, dar totuși cu pauze lungi, care au permis unora să butoneze telefoanele sau să bârfească cu colegii. De pildă, Vasile Blaga a preferat să stea pe telefon în timp ce șeful său pe linie directă de partid, Ilie Bolojan, susținea ultimul discurs pe cea de-a patra moțiune. Nu au lipsit nici scandalurile sau invectivele. De exemplu, deputatul USR Alexandru Dimitriu a fost huiduit de opoziție, după ce i-a numit pe membrii AUR „interlopi” și „țepari”. (VIDEO AICI) Bolojan, mai degrabă spectator decât „jucător” Premierul Ilie Bolojan a rămas imobil în banca destinată membrilor guvernului, doar din când în când ridicându-se pentru a da mâna cu președinții celor două Camere sau cu colegii parlamentari care țin în viață coaliția de guvernare. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax În rest, a părut mai degrabă spectator decât actor principal și, la un moment dat, de plictiseală, a început să se joace cu degetele, semn că nici măcar premierul nu mai găsea sens în ritualul procedural. Bolojan nu a dat, ca de obicei, nicio declarație presei și a părăsit Parlamentul în grabă, însoțit de președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Eșecul opoziției După mai bine de opt ore, bilanțul a fost clar. Patru moțiuni respinse, un guvern care și-a bifat liniștit supraviețuirea și un Parlament care a reușit să transforme o zi de duminică într-un spectacol a ceea ce opoziția a numit „terorism legislativ”, unde armele au fost doar microfoanele și răbdarea. Opoziția nu a reușit să adune la cele 4 moțiuni nici măcar numărul de semnături inițiale. Situația la vot a stat în felul următor: reforma din sănătate – 108 voturi „pentru” reforma guvernanței corporative – 121 voturi „pentru” reforma privind eficientizarea autorităților administrative autonome (ASF, ANCOM, ANRE) – 120 voturi „pentru” reforma care cuprinde măsurile fiscale – 119 voturi „pentru” Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
Ținută obligatorie pentru creșterea performanței în materie de fonduri europene
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a găsit soluția pentru creșterea performanței în materie de atragere a fondurilor europene: schimbarea totală a garderobei. O circulară transmisă de ministru tuturor direcțiilor și compartimentelor din minister semnalează că imaginea instituției depinde în mod esențial de vestimentația și ținuta angajaților. Astfel, funcționarii publici care gestionează sume de miliarde de euro din fonduri europene nu mai pot veni la birou „într-o ținută indecentă, extravagantă sau inadecvată pentru o instituție publică”. UPDATE, ORA 18.10 Ministrul a revenit cu o postare pe Facebook prin care face precizări cu privire la reguli de bun-simț pe care trebuie să le aibă angajații din MIPE. Dragoș Pîslaru ia măsuri. Ținută decentă, curată, care emană profesionalism Regulamentul intern, care a fost notificat în tot ministerul, prevede foarte clar: vestimentația trebuie să fie curată, decentă și să emane profesionalism. Demersul ministrului are o semnificație înaltă. Conform circularei, respectarea codului vestimentar „contribuie la consolidarea prestigiului Ministerului”. Așadar, angajații trebuie să se asigure că au făcut toate demersurile pentru ca România să absoarbă miliardele de euro din PNRR. Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai competitive, având direcții cu nume complicate precum „Management reziliență și fond social pentru climă” până la „Programe europene capital uman”. Angajații MIPE se respectă. Training de lux pe Coasta de Azur Acest minister se bucură de un statut privilegiat. Astfel, 30 de angajați, inclusiv un director, și-au asigurat două excursii de pregătire în Franța, pe Coasta de Azur, și în Cipru, al căror cost total se ridică la o jumătate de milion de lei. Ministrul Dragoș Pîslaru susține că, deși a cerut anularea călătoriilor respective, câțiva angajați au reușit totuși să plece. Printre ei este și un director care va fi demis, a precizat ministrul pentru Digi24. De menționat că, în luna iulie, Guvernul a aprobat un memorandum prin care premierul Bolojan le-a cerut tuturor instituțiilor să reducă deplasările externe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI SCANDALUL autobuzelor de 200.000 de euro, pe masa ministrului Pîslaru! Anunțul făcut de oficialul de la Fonduri: „Sesizarea Parchetului European” Planul Național de Ruinare și Impertinență