Sindicaliștii îl acuză pe Bolojan că DEZINFORMEAZĂ cu cifrele din administrația locală: A indus în eroare opinia publică
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a indus în eroare opinia publică afirmând că sectorul de „administrație publică” este supradimensionat. FNSA susține că „40% dintre funcționari se pensionează în următorii 10 ani” și că „administrația va fi blocată după valul de pensionări și valul de concedieri”. „Afirmațiile sale sunt false și manipulatorii. În realitate, atunci când tai posturi vacante, lovești direct în structura bugetară: fiecare astfel de post este finanțat pentru un an întreg, iar eliminarea lui generează economii clare și vizibile în bugetul instituției. Acești bani nu dispar, ci se redistribuie acolo unde este nevoie, de regulă la rectificarea bugetară. Prin urmare, premierul induce deliberat în eroare opinia publică, ascunzând adevărul despre consecințele reale ale acestor măsuri”, transmite sursa citată într-un comunicat remis Agerpres. FNSA: De ce dezinformați, domnule Bolojan, cu bună știință?! Sindicaliștii din aparatul administrativ atrag atenția că în următorii 5 ani se vor pensiona circa 13.376 de funcționari, adică 10% dintre funcționarii publici existenți în prezent. „Datele apar în Raportul privind managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici pentru anul 2024 realizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Potrivit aceluiași raport ANFP, în următorii 10 ani se estimează pensionarea a circa 40.924 de funcționari, reprezentând 30,79% din totalul funcțiilor publice generale ocupate sau temporar ocupate.” FNSA consideră că numărul poate fi cu mult mai mare, având în vedere că 69% din funcționarii publici sunt femei și au dreptul să se pensioneze mai devreme decât bărbații. „În acest caz, ne întrebăm retoric, desigur, cum va mai funcționa administrația publică din România care va fi supusă în 2025 celui mai mare val de concedieri din ultimii 30 de ani, urmată de un alt val de pensionări care duce oricum la pierderea expertizei acestora și care va conduce, în cel mai evident mod cu putință, la blocaje instituționale? Ba, din contră, FNSA susține o reformă reală! Dar nu „Reforma mea”, cunoscută doar de domnul Ilie Bolojan! Suntem de acord cu o reformă realizată în Parlamentul României, așa cum este firesc! Suntem de acord cu o reformă care să fie cu adevărat dezbătută cu argumente și idei, care să dea astfel greutate schimbării administrației!”, se mai arată în comunicatul citat. Foto: Alexandra Pandrea
Succes diplomatic pe linie. Niciun ROMÂN printre noii ambasadori ai Uniunii Europene
Niciun român nu apare pe lista celor 36 de ambasadori noi ai Uniunii Europene. În schimb, bulgarii au un reprezentant, Ungaria la fel, în vreme ce Polonia marchează două numiri la vârful diplomației europene. Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene (UE), anunța pe 30 august numirea a 36 de noi ambasadori ai UE în întreaga lume. Dacă România nu are niciun nou reprezentant printre ambasadorii europeni, vecinii României și alte țări din Estul Europei au înregistrat mai multe numiri. Este vorba despre Ungaria, Bulgaria, Croația, Lituania, Letonia și Polonia. Erika Hasznos, diplomată cu experiență din Ungaria, a fost numită de Kaja Kallas ambasador în Papua Noua Guinee. Un alt vecin care a fost numit ambasador este bulgarul Dimiter Tzantchev. Acesta va reprezenta Uniunea Europeană în Maroc. Și Croația are un nume pe lista celor 36 de noi ambasadori. Diplomata Marijana Kujundzic va fi reprezentata UE în Azarbaidjan. De asemenea, letonul Artis Bertulis a fost numit ambasador în Singapore, în timp ce lituanianul Raimundas Karoblis, fost ministru al Apărării, va merge în Pakistan. Polonezii s-au descurcat și mai bine, având două nume pe listă. Iwona Piorko Bermig va reprezenta Uniunea Europeană în Republica Moldova. De cealaltă parte, Radoslaw Darski va fi ambasador în Tadjikistan. Totuși, potrivit site-ului Serviciului Diplomatic al Uniunii Europene, România are și ea un diplomat care reprezintă Uniunea Europeană în lume. Este vorba despre Denisa-Elena Ionete, numită ambasador al UE în Djibouti în 2024. Atunci, a fost singura persoană din România prezentă pe lista noilor numiri de ambasadori. Revenind la numirile de la finalul lunii august 2025, cei mai mulți noi ambasadori provin din Germania, Franța, Italia și Suedia. Lista completă a celor 36 de noi ambasadori este: HØEG Erik a fost numit ambasador al UE în Argentina KUJUNDŽIĆ Marijana a fost numită ambasador al UE în Azerbaidjan RAMSEY Fiona a fost numită ambasador al UE în Barbados BRONCHAIN Philippe a fost numit ambasador al UE în Burkina Faso MILLOT Sylvie a fost numită ambasador al UE în Cabo Verde ROUDIE François a fost numit ambasador al UE în Columbia RAZAALY Irchad a fost numit ambasador al UE în Côte d’Ivoire URBAN Jens a fost numit ambasador al UE în Cuba FUENTES MILANI Raul a fost numit ambasador al UE în Republica Dominicană BANDINI Duccio a fost numit ambasador al UE în El Salvador DARMANIN Joanna a fost numită ambasador al UE în Eritreea KARANKO Johanna a fost numită ambasador al UE în Guatemala BIANCHI Federico a fost numit ambasador al UE în Guineea-Bissau STICKER Xavier a fost numit ambasador al UE în Guineea Conakry PIERANTONI Luca a fost numit ambasador al UE în Guyana ROOS Hélène a fost numită ambasador al UE în Haiti SEMTNER Klemens a fost numit ambasador al UE în Irak MANN Michael a fost numit ambasador al UE în Israel SUNNERGREN Mette a fost numit ambasador al UE în Lesotho ARISTI GAZTELUMENDI Daniel a fost numit ambasador al UE în Malawi PIORKO BERMIG Iwona a fost numită ambasador al UE în Moldova TZANTCHEV Dimiter a fost numit ambasador al UE în Maroc KAROBLIS Raimundas a fost numit ambasador al UE în Pakistan HASZNOS Erika a fost numit ambasador al UE în Papua Noua Guinee AFHELDT Katja a fost numită ambasador al UE în Paraguay VON BECKERATH Andreas a fost numit ambasador al UE în Serbia BERTULIS Artis a fost numit ambasador al UE în Singapore DI MAURO Francesca a fost numită ambasador al UE în Somalia ASTUTO Ugo a fost numit ambasador al UE în Coreea de Sud ENARSSON Per a fost numit ambasador al UE în Sudanul de Sud KÜNNE Andreas a fost numit ambasador al UE în Elveția și Liechtenstein DARSKI Radoslaw a fost numit ambasador al UE în Tadjikistan BARGFREDE Thorsten a fost numit ambasador al UE în Timorul de Est MAVROMICHALIS Petros a fost numit ambasador al UE în Uruguay POTZEL Deike a fost numit ambasador al UE pe lângă Organizația Națiunilor Unite la Geneva SIMONNET Patrick a fost numit ambasador al UE în Yemen RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Fost consilier al lui Dacian Cioloș, numit pentru a doua oară secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Ilie Bolojan a semnat decizia Puci la partidul REPER. Octavian Berceanu, ales președinte acum 6 zile, și-a dat DEMISIA. O grupare apropiată de Boc ar fi făcut presiuni în partid CCR dezbate pe 24 septembrie proiectul privind legea pensiilor magistraților/ÎCCJ: „Judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat”
Comisia Europeană a amendat Google cu aproape trei miliarde de euro / Compania trebuie să plătească alte 420 de milioane de dolari în SUA
Comisia Europeană a anunțat vineri că a amendat gigantul american Google cu 2,95 miliarde de euro pentru încălcarea regulilor Uniunii Europene privind concurența pe piața tehnologiei publicitare. Comisia Europeană a declarat că Google a încălcat normele de concurență prin favorizarea propriilor servicii de tehnologie publicitară online în detrimentul concurenților săi, abuzând astfel de poziția sa dominantă pe piața tehnologiei publicitare. Comisia a anunțat că a ordonat Google să pună capăt unor astfel de practici și să pună în aplicare măsuri care să ducă la încetarea oricăror conflicte de interese în lanțul de aprovizionare al piețelor de tehnologie publicitară. Pe lângă amendă, Google are la dispoziție 60 de zile pentru a informa Comisia ce măsuri va lua. Reprezentanții companiei au declarat că Google va face apel la decizia Comisiei. Comisia „impune o amendă nejustificată și cere modificări care vor afecta mii de companii europene, îngreunându-le câștigarea de bani”, a declarat Lee-Anne Mulholland, vicepreședinte Google. Conform Euractiv, mai multe surse au relatat că Teresa Ribera, comisarul pentru Concurență, ar fi trebuit să anunțe decizia de a amenda Google luni, dar decizia respectivă ar fi fost blocată de comisarul pentru Comerț Maros Sefcovic din cauza îngrijorărilor că amenda ar afecta relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA. La începutul acestei săptămâni, Sefcovic a declarat că procedurile interne ale Comisiei „există dintr-un motiv”. În SUA, Google trebuie să plătească 425 de milioane de dolari pentru nerespectarea confidențialității utilizatorilor În Statele Unite, un juriu federal din San Francisco a ordonat Google să plătească 425,7 milioane de dolari pentru invadarea confidențialității utilizatorilor. Conform Fox Business, pe o perioadă de opt ani, compania ar fi colectat date despre milioane de oameni deși aceștia dezactivaseră o funcție de monitorizare din contul lor Google. Verdictul de miercuri vine după un proces colectiv, care se aplică la aproximativ 98 de milioane de utilizatori ai Google din SUA, între 1 iulie 2016 și 23 septembrie 2024. Juriul a constatat că compania a spionat utilizatorii, încălcând legile de confidențialitate din California. Google a negat că ar fi accesat în mod necorespunzător dispozitive pentru a colecta, salva și utiliza date ale persoanelor care credeau că și-au protejat activitatea online prin intermediul opțiunilor de confidențialitate. „Această decizie înțelege greșit modul în care funcționează produsele noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Google, Jose Castaneda. „Instrumentele noastre de confidențialitate oferă oamenilor control asupra datelor lor, iar atunci când dezactivează setarea de personalizare, respectăm această alegere.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Comisarul pentru Energie: UE își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028
Uniunea Europeană își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028, a declarat comisarul UE pentru energie Dan Jorgensen. Comisarul UE a adăugat că nu s-a confruntat cu presiuni din partea Statelor Unite pentru o devansare a termenului limită. Joi, președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni să nu mai cumpere petrol rusesc, a declarat un oficial de la Casa Albă. Îndemnul a venit în contextul eforturilor lui Trump de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Comisarul pentru energie Dan Jorgensen a declarat pentru Reuters că el personal nu a fost supus presiunilor Administrației americane pentru a opri achizițiile de petrol rusesc mai repede decât termenul limită din 2028, dar ar fi bucuros ca SUA să sprijine planul UE. „Nu numai că Putin a transformat energia într-o armă folosită împotriva noastră, a șantajat statele membre, dar de fapt ajutăm indirect la finanțarea războiului lui Putin, iar acest lucru trebuie să înceteze. Iar dacă președintele Trump este de acord cu asta, atunci este un sprijin binevenit, pentru că acesta este cu siguranță obiectivul nostru principal”, a spus Jorgensen. Energia este cel mai profitabil produs de export al Rusiei, iar veniturile din exporturile de combustibil au ajutat Moscova să-și finanțeze războiul. Discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind importurile de petrol din Rusia Uniunea Europeană negociază mecanismele pentru a elimina treptat importurile de petrol și gaze rusești ale UE până la 1 ianuarie 2028. Ungaria și Slovacia continuă să importe țiței rusesc prin conducta Drujba și se opun planului UE, spunând că acesta ar majora prețurile la energie. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Jorgensen a spus că este în discuții cu ambele guverne – dar că, dacă este necesar, țările UE ar putea aproba planurile fără cele două state. El a refuzat să confirme dacă Bruxelles-ul va oferi finanțare sau garanții legale pentru a încerca să câștige sprijinul celor două țări. „Dacă, din motive interne, există țări care nu consideră că pot susține planul, atunci acest lucru nu necesită unanimitate”, a spus Jorgensen. Miniștrii Energiei urmează să aprobe propunerile UE luna viitoare Propunerile UE sunt concepute pentru a fi adoptate de o majoritate consolidată de țări membre. Diplomați UE au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca miniștrii Energiei din țările membre să le aprobe în timpul unei reuniuni luna viitoare. Achizițiile UE de gaze rusești rămân mult mai mari. S-a calculat că Europa ar cumpăra aproximativ 13% din gazul său din Rusia în acest an, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei în 2022. Discuții cu secretarul american pentru Energie la Bruxelles Săptămâna viitoare, Jorgensen va purta discuții cu secretarul american pentru Energie Chris Wright la Bruxelles, cu privire la promisiunea UE de a cumpăra energie în valoare de 250 de miliarde de dolari din SUA pe an, ca parte a acordului comercial dintre SUA și UE. Analiștii au spus că angajamentul de cumpărare a energiei este nerealist – în parte, deoarece UE poate controla doar într-o mică măsură energia importată de companiile europene. Jorgensen a spus că vor discuta opțiuni pentru modul în care Administrațiile UE și SUA pot asigura implementarea acordului. De exemplu, Comisia a spus că ar putea “pune la comun” cererea companiilor europene pentru a cumpăra mai mult gaz din SUA. „Este clar că rolul nostru este de a facilita. UE nu este un comerciant de gaz”, a spus Jorgensen. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir Putin NEAGĂ că economia Rusiei are probleme, cu toate că specialiștii susțin contrariul
Google a fost amendată aproape trei miliarde de euro de către Comisia Europeană. Compania trebuie să plătească alte 420 de milioane de dolari în SUA
Comisia Europeană a anunțat vineri că a amendat gigantul american Google cu 2,95 miliarde de euro pentru încălcarea regulilor Uniunii Europene privind concurența pe piața tehnologiei publicitare. Comisia Europeană a declarat că Google a încălcat normele de concurență prin favorizarea propriilor servicii de tehnologie publicitară online în detrimentul concurenților săi, abuzând astfel de poziția sa dominantă pe piața tehnologiei publicitare. Comisia a anunțat că a ordonat Google să pună capăt unor astfel de practici și să pună în aplicare măsuri care să ducă la încetarea oricăror conflicte de interese în lanțul de aprovizionare al piețelor de tehnologie publicitară. Pe lângă amendă, Google are la dispoziție 60 de zile pentru a informa Comisia ce măsuri va lua. Reprezentanții companiei au declarat că Google va face apel la decizia Comisiei. Comisia „impune o amendă nejustificată și cere modificări care vor afecta mii de companii europene, îngreunându-le câștigarea de bani”, a declarat Lee-Anne Mulholland, vicepreședinte Google. Conform Euractiv, mai multe surse au relatat că Teresa Ribera, comisarul pentru Concurență, ar fi trebuit să anunțe decizia de a amenda Google luni, dar decizia respectivă ar fi fost blocată de comisarul pentru Comerț Maros Sefcovic din cauza îngrijorărilor că amenda ar afecta relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA. La începutul acestei săptămâni, Sefcovic a declarat că procedurile interne ale Comisiei „există dintr-un motiv”. În SUA, Google trebuie să plătească 425 de milioane de dolari pentru nerespectarea confidențialității utilizatorilor În Statele Unite, un juriu federal din San Francisco a ordonat Google să plătească 425,7 milioane de dolari pentru invadarea confidențialității utilizatorilor. Conform Fox Business, pe o perioadă de opt ani, compania ar fi colectat date despre milioane de oameni deși aceștia dezactivaseră o funcție de monitorizare din contul lor Google. Verdictul de miercuri vine după un proces colectiv, care se aplică la aproximativ 98 de milioane de utilizatori ai Google din SUA, între 1 iulie 2016 și 23 septembrie 2024. Juriul a constatat că compania a spionat utilizatorii încălcând legile de confidențialitate din California. Google a negat că ar fi accesat în mod necorespunzător dispozitive pentru a colecta, salva și utiliza date ale persoanelor care credeau că și-au protejat activitatea online prin intermediul opțiunilor de confidențialitate. „Această decizie înțelege greșit modul în care funcționează produsele noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Google, Jose Castaneda. „Instrumentele noastre de confidențialitate oferă oamenilor control asupra datelor lor, iar atunci când dezactivează setarea de personalizare, respectăm această alegere.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
După ce-a văzut cifrele cu PIB-ul României, deputatul Adrian Câciu transmite guvernanților: „Mai ușor cu pianul! La muncă, nu la criticat trecutul!”
România a încheiat pe creștere primul semestru., scrie, vineri, deputatul social-democrat Adrian Câciu, în ciuda știrilor alarmiste sub formă de „dezastru”, lansate de „‹reformiștii› de Oradia și corul de bocitoare”. Potrivit cifrelor prezentate de fostul ministru de Finanțe, pe pagina sa de facebook, „am încheiat acel ciclu care nu arată deloc rău”. „Înțeleg că România a încheiat pe creștere economică primul semestru al anului 2025. Acel semestru despre care, actualii spun că a fost dezastru. Nu mai spun că deficitul la 6 luni a fost sub cel programat cu 0,6 pp. Nu mai spun că investitiile au fost cu peste 6 mld lei peste deficitul primar. PIB nominal, ultimele 4 trimestre, peste 1820 miliarde lei. 364 miliarde euro. În 2019 PIB-ul era de 211 miliarde euro. Au visat numai junk și dezastru deși, 150 mld euro în plus la economia națională nu sunt de trecut cu vederea!”, mai spune Adrian Câciu. Fostul ministru de Finanțe social-democrat are și un sfat profesional pentru actualii guvernanți, până vor apărea cifrele pentru cel de-al doilea trimestru fiscal. „Până atunci, vă dau un sfat: mai ușor cu pianul pe scări! La muncă, nu la criticat trecutul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu și Gabriela Horga s-au certat în direct la TV/ Câciu: Dacă Horga ar fi cinstită, ar putea să vadă câtă rezervă financiară mi-a lăsat Cîțu Deputatul Adrian Câciu nu crede în „mitul lui Făt Frumos” Bolojan, salvatorul României: „Reformele acestea le face coaliția”
Socol demontează, în exclusivitate pentru Gândul, calculele Guvernului Bolojan privind reforma administrației: Economia ar fi de 3-4 ori mai mică
Economistul Cristian Socol a oferit în exclusivitate pentru Gândul, o analiză detaliată privind reforma din Administrația Publică, intens solicitată de Guvernul Bolojan. Potrivit acestuia, reducerea a 13.000 de posturi din sistemul adminstrativ, ar aduce o economie neta de doar 410 milioane de lei, adică de 3-4 ori mai puțin decât estimarea de 1,4 miliarde lei avansată la Cotroceni. Reforma în Administrație Publică trebuie să plece de la calcule fundamentate corect. Reforma nu este egal cu concedierile. Pentru a asigura servicii publice de calitate, reforma trebuie să țină cont de specificul local și să presupună digitalizare, evaluare și salarizare în funcție de performanță, descentralizare, integritate și profesionalizarea funcționarilor, a precizat Socol. A porni reforma de la calcule mecaniciste, fundamentate greșit, este o greșeală. Declarațiile publice arată că la discuțiile de la Cotroceni impactul estimat al concedierii celor 13.000 de angajați din Administrația Publică ar însemna o economie de 1,4 miliarde lei anual, ceea ce este incorect fundamentat. Ce economie netă se obține la bugetul general consolidat din concedierea a 13.000 angajați din sectorul Administrație Publică din România? Ipoteze: INS (iunie 2025) – Câștigul salarial mediu brut în Administrație Publică = 12.211 lei, net = 7.215 lei. Angajatul activ în Administrația Publică. Cheltuiala totală a statului cu câștigul mediu brut = 12.486 lei/lună, adică 149.832 lei/an pentru un angajat mediu. Venituri fiscale generate imediat și direct 5.343 lei/lună adică 64.116 lei/an. 19.047 lei/an revin statului prin taxe și impozite pe consum, contribuții, taxe locale, etc. Total venituri fiscale stat dintr-un angajat activ = 83.163 lei/an. Deci costul net pentru Stat este de 66.669 lei /an per angajat activ cu câștig mediu în Administrația Publică. Angajatul concediat în Administrația Publică. Statul „economisește” cei 149.832 lei/an pentru un angajat mediu. Dar trebuie să plătească ajutor de șomaj de circa 1.716 lei/lună timp de 12 luni, adică 20.592 lei/an. Nu mai colectează veniturile fiscale generate imediat și direct pe lună de 64.116 lei/an. Circa 4530 lei/an mai revin statului din venitul unui șomer, deci statul „pierde” 14.517 lei/an din taxe și impozite pe consum, contribuții, taxe locale, etc. Deci statul „economisește” la bugetul general consolidat prin concediere față de momentul când angajatul în Administrația Publică era activ, un net de 31.560 lei (adică 66.669 lei/an per angajat mediu minus 20.592 lei/an minus 14.517 lei/an). Astfel, la 13.000 de angajați concediați din Administrația Publică din România înseamnă o „economie” netă de 410.280.000 lei adică 410 milioane lei (0,02% din PIB), de 3-4 ori mai puțin decât calculele estimate pe hârtie la Cotroceni (1,4 miliarde lei). Impactul de mai sus este calculat pentru câștigul mediu al unui angajat din Administrația Publică. El poate fi adaptat pentru fiecare județ în parte, pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, încheie Cristian Socol. AUTORUL RECOMANDĂ: Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul” Iulian Fota comentează reacția Oanei Țoiu la vizita foștilor premieri români în China: „MAE este de VINĂ” Guvernul oferă SUBVENȚII pentru angajarea victimelor violenței domestice și traficului de persoane
Parlamentar PSD, „PĂCĂLIT” de un coleg de la POT să semneze moțiunea de cenzură. Popa vs Chiriță: „M-ai păcălit” / „Nu suntem la grădiniță”
Dorin Popa, fost membru POT și, actualmente, parlamentar PSD, susține că ar fi fost păcălit de un coleg de la POT să semneze moțiunea de cenzură depusă de AUR și Partidul Oamenilor Tineri, împotriva reformei din Sănătate, după ce un document intrat în posesia Gândul arată că Popa Dorin este unul dintre semnatari. Contactat de Gândul, acesta a declarat că și-a retras semnătura. Pe de altă parte, membrul POT susține că Popa „a semnat în cunoștință de cauză”. Dorin Popa, fost membru POT și afiliat PSD din luna iunie, apare ca semnatarul moțiunii de cenzură pe Sănătate, inițiate de AUR și POT, potrivit unui document intrat în posesia Gândul. Contactat de reporterii Gândul, acesta susține că ar fi fost păcălit chiar de un fost coleg de partid, Răzvan Mirel Chiriță, membru al Partidului Oamenilor Tineri, să semneze documentul. Dorin Popa a declarat că și-a retras semnătura și că a notificat Biroul Permanent, cu privire la această eroare. Dorin Popa: „Din greșeală am semnat” Dorin Popa susține că nu a știut la ce anume se referă documentul pe care l-a semnat, întrucât Chiriță i-ar fi arătat doar un tabel. „Am retras pentru că nu am știut despre ce e vorba. Am depus solicitare la Biroul Permanent să retrag, pentru că nu am știut. A fost o eroare. Mi-a spus că semnez o inițiativă legislativă, dar numai un tabel am semnat”, a declara Dorin Popa. Parlamentarul ar fi aflat de la Chiriță, că de fapt actul legislativ era una dintre cele patru moțiuni de cenzură, depuse de AUR. „El m-a sunat și mi-a spus „e moțiune”. Dacă semnam le semnam pe toate. Atunci, dacă m-ai păcălit o retrag. Din greșeală , am semnat”, a mai precizat Dorin Popa pentru Gândul. Mirel Chiriță de la POT: „Nu suntem la grădiniță să facem astfel de lucruri” Pe de altă parte, Răzvan Mirel Chiriță susține că Popa Dorin nu i-a spus niciodată că l-ar fi păcălit și că acesta a semnat luni, însă până miercuri deja se răzgândise. „Semnătura dânsului a fost dată în plenul Camerei Deputaților, există înregistrările care pot atesta”, a subliniat Chiriță. „Nu suntem la grădiniță să facem astfel de lucruri. Nu se poate discuta despre așa ceva. Semnătura dânsului a fost dată în plenul Camerei Deputaților, există înregistrările care pot atesta. Da, el știa. L-am întrebat pe dânsul dacă dorește să semneze moțiunea. După ce a semnat-o pe prima, de celelalte trei a zis că se mai gândește. Semnăturile au fost colectate încă de luni, Domnul Popa a semnat luni. Ne-am întâlnit miercuri, înainte de plenul Camerei Deputaților, și mi-a spus că s-a răzgândit. I-am că poate face cerere și își poate retrage semnătura. Nu a fost o discuție de păcăleala. El a semnat în cunoștință de cauză”, a declarat Mirel Chiriță pentru Gândul.
Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii
Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Executivul schimbă regulile de acordare a BURSELOR. Care este noul cuantum avut în vedere?
Guvernul discută joi, în ședința de la Palatul Victoria, un proiect de HG care prevede modificări privind modul de acordare și cuantumul burselor pentru elevii din învățământul preuniversitar. Potrivit documentului, începând cu anul școlar 2025-2026, bursa de merit va fi de 450 lei/lună, bursa socială și bursa tehnologică de 300 lei/lună, iar pentru mamele minore reintegrate în școală după naștere, cuantumul va fi de 700 lei/lună. Proiectul stabilește și criteriile de acordare. Bursele de merit vor fi destinate celor mai buni elevi – maximum 15% din efectivele unei clase de gimnaziu și liceu – pe baza mediilor obținute în anul precedent, care trebuie să fie de cel puțin 9,00. „Prin excepție, se acordă bursă de merit și elevilor care au media egală cu a ultimului beneficiar stabilit prin aplicarea procentului de 15%”, se mai arată în proiectul de act normativ. Bursele sociale vor fi acordate la cerere, pe baza documentelor care atestă situația materială, socială sau medicală, cu condiția ca elevul să fi promovat toate materiile și să fi avut media 10 la purtare. „Bursa socială se acordă şi sub condiţia ca elevul beneficiar să fi promovat la toate disciplinele şi să fi obţinut media 10 la purtare sau calificativul „foarte bine” la purtare, la finalul anului şcolar anterior”, se mai arată în proiect. În plus, cuantumul burselor poate fi majorat prin decizie a consiliilor de administrație din fiecare unitate de învățământ. Vezi nota de fundamentare – AICI Foto: gov.ro