Huiduit la tot pasul, Bolojan mărturisește că nu e deranjat de furia oamenilor: Sunt obișnuit!
După ce mai mulți români l-au huiduit pe Ilie Bolojan la Carei, cu ocazia Zilei Armatei Române, premierul României mărturisește că nu are „niciun fel de problemă”. În ploaia de vociferări, prin care a fost numit „trădător”, „hoț” și acuzat „că ia banii de la copii cu handicap”, prim-ministrul Ilie Bolojan spune că „este obișnuit”. „Nu vă faceți griji. Ascultați-mă. Eu sunt obișnuit cu aceste lucruri. N-am probleme din astea. Înțelegeți? N-am niciun fel de probleme”, spune șeful executivului, potrivit portalsm.ro. La plecare, premierul le-a urat celor care îl huduiau „spor la treabă”: „Vă salut, toate cele bune”, adaugă Bolojan, în timp ce câțiva cetățeni strigau „huoo”. Reamintim că premierul a fost apostrofat în timpul ceremoniei de la Carei, acolo unde a fost prezent sâmbătă. Și președintele Nicușor Dan a avut parte de același tratament la Iași. (detalii AICI) Jandameria a aplicat o amendă la Carei Jandarmeria anunță că o persoană a fost amendată cu 500 de lei pentru încălcarea normelor de conviețuire socială și o alta a fost sancționată cu avertisment scris pentru consumul de băuturi alcoolice în public. „Astăzi, 25 octombrie, cu prilejul Zilei Armatei României, jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Satu Mare au asigurat măsurile de ordine publică pe timpul desfășurării ceremoniei oficiale organizate în municipiul Carei. În acest context, jandarmii au sancționat contravențional 2 persoane, în conformitate cu Legea nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, după cum urmează: 1 amendă în valoare de 500 lei, conform art. 2, pct. 1, pentru săvârșirea în public de fapte și expresii jignitoare; 1 avertisment scris, potrivit art. 2, pct. 23, pentru consumul de băuturi alcoolice în locuri publice”, precizează reprezentanții Jandarmeriei. Sursa: Facebook/ Portalsm.ro AUTORUL RECOMANDĂ:
Nicușor Dan a avertizat că majorarea salariului minim pe economie ar putea duce la PIERDEREA locurilor de muncă
Președintele României, Nicușor Dan, a vorbit despre creșterea salariului minim, în contextul protestelor anunțate săptămâna viitoare. Șeful statului a spus că subiectul trebuie discutat în profunzime între Guvern, patronate și sindicate, pentru a evita decizii pripite care ar putea afecta competitivitatea economiei. „Există un dialog absolut necesar între Guvern, patronate și sindicate. Dincolo de o eventuală obligație legală, trebuie să existe o discuție de oportunitate. Evident că toată lumea își dorește salarii mai mari, dar forțând un salariu minim prea mare, anumite activități ar putea deveni necompetitive și niște sute de mii de oameni ar putea să își piardă locurile de muncă,” a spus Nicușor Dan. Știre în curs de actualizare…. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Lia Olguța Vasilescu acuză Guvernul Bolojan că a lăsat Craiova în frig: „În loc să trimită bani, a trimis corpul de CONTROL” Victor Ponta iese la atac: „Problema lui Bolojan nu era legată de pensiile magistraților, ci de faptul că magistrații nu mai ASCULTĂ de sistem”
ANAF se face din nou de râs. A publicat, în octombrie, o listă cu datornici din august. Primar, scos dator, spune că fiscul are să-i dea lui bani
ANAF are să dea bani unei primării din Argeş, însă a uitat cu desărvârşire de acest aspect. În schimb, n-a omis respectiva instituţie de pe lista datornicilor, deşi aceasta figurează fără restanţe, în realitate. Primăria Valea Iaşului din Argeş s-a trezit peste noapte datoare la ANAF, deşi avea toate obligaţiile fiscale achitate la zi. Situaţia l-a enervat cum nu se poate mai rău pe primarul Cristian Enescu, mai ales că, spune acesta pentru Gândul, fiscul avea datorie la primărie şi nu invers. Practic, ANAF a publicat în octombrie o listă cu datornici, valabilă la nivelul lunii august 2025. Potrivit respectivei centralizări, 500 de instituţii din ţară, printre care primării de oraşe şi comune, dar şi şcoli şi grădiniţe, sunt datoare la stat. Printre acestea se află şi Primăria Valea Iaşului din Argeş, care figurează la fisc cu o datorie de 5 miliarde de lei vechi. Însă, ANAF a uitat de datoria pe care o are către primărie şi care ajunge la aproape 1.000.000 de lei, după cum declară primarul Enescu. „ANAF avea să plătească către UAT Valea Iaşului între 800 şi un milion de roni. Banii ăştia îi dă după 9 luni, 10 luni, mă duc şi mă rog de ei. Cam aşa face în fiecare an; la sfârşitul lunii septembrie-octombrie virează banii”, a declarat, pentru Gândul primarul din Valea Iaşului. Primarul Enescu spune că nu ar fi putut să semneze un contract de 2 milioane de lei, cu Ministerul Energiei, pentru un proiect legat de eficientizarea energetică prin care va fi achiziţionată o centrală fotovoltaică de 300 KW pentru localitate, dacă nu era la zi cu datoriile către stat. Iar acest lucru ar fi putut să fie observat din certificatul fiscal al instituţiei care este scos chiar de la ANAF, mai spune primarul Cristian Enescu. Val de ironii și glume la adresa ANAF. A fost scos la licitație un pat de lemn: „Urmează hârtia igienică și veioza de pe noptieră?” Val de meme-uri și glume cu tema „Bunica toarnă gap de TVA în gem” sau „Mafia gospodinelor” Până la „lista rușinii” cu datornicii la stat, dorită de Bolojan, Gândul publică „lista rușinii” cu miniștrii Guvernului care își ascund averea. Patru de la PSD, doi de la USR și doi de la PNL / UPDATE: Guvernul a publicat azi documentele a încă cinci miniștri, după ce Gândul a semnalat neregulile
Cine este primarul ideal al Capitalei, în opinia lui Nicuşor Dan: „Am o preferinţă”
Nicu;or Dan ştie cum trebuie să arate acela care îl va înlocui la Primăria Capitalei. Preşedintele i-a creionat şi un portret-robot. Aflat în vizită la Bruxelles, preşdintele a transmis presei că „are o preferinţă” în ceea ce priveşte pe viitorul ales din fruntea Bucureştiului. „Vor porni nişte alegeri la Primăria Capitalei, am o preferință”, a declarat şeful statului, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii Consiliului European. Potrivit lui Nicuşor Dan, un astfel de primar trebuie „să fie în stare” să coordoneze lucrările mari de infrastructură și să se impună în fața influenţelor imobiliare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cătălin Drulă și-a lansat sloganul pentru candidatura la Primăria Capitalei: „Nicușor Dan”. Fostul șef USR îi rostește numele obsesiv. Gândul i-a urmărit toate intervențiile dintr-o zi. Iată de câte ori l-a invocat pe Nicusor Dan VIDEO Ion Cristoiu: „Dezinformarea este difuzarea unei știri false dinadins” 08:00 METEO Meteorologii EaseWeather anunță IARNA în România: În aceste orașe vin ninsorile pe 28 octombrie 2025 07:53 Ion Cristoiu: „Îl știu pe Nicușor Dan mai mult decât pe alți politicieni. Nu suportă PRESIUNEA funcției”
Lecția de maghiară. Ungaria ne-a SUFLAT afaceri de 5 miliarde de euro și a investit 10 miliarde de euro în Transilvania în ultimii 10 ani. Ce miză are Viktor ORBAN
În ultimii ani, Ungaria lui Viktor Orban a derulat o campanie intensivă de investiții strategice în România, premierul țării vecine remarcându-se ca un susținător convins al investițiilor maghiare în țara noastră. Inclusiv ginerele său a bifat o investiție de 50 de milioane de euro, în Capitală. Doar în Transilvania, premierul maghiar a investit prin apropiați ai săi o sumă colosală, 10 miliarde de euro. Pe de altă parte, țara vecină ne-a furat de sub nas mega-investiții ale unor giganți auto precum BMW sau BYD. Toate datele și cifrele converg către un plan solid și coerent al liderului de la Budapesta. Prezent la congresul UDMR de săptămâna trecută, premierul Ungariei a declarat că țara sa este interesată de succesul economic al României și își dorește să trăiască în pace și cooperare cu vecinii săi. Însă, ce nu a remarcat presa autohtonă este că, în ciuda entuziasmului premierului Bolojan pentru o cooperare economică cu Ungaria de succes și a declarațiilor diplomatice ale lui Viktor Orban, Ungaria este deja extrem de prezentă în economia românească, dându-ne chiar lecții. Maghiarii au cumpărat două companii din Ardeal și au pus ochii pe E.ON și Napolact În ultimii ani, Ungaria a cumpărat intensiv companii din Transilvania. Astfel, o compania maghiară a semnat contractul pentru exploatarea unei mine de sare în Cluj. Compania maghiară Diana Exploatări Miniere SRL a câștigat concesiunea în 2024. Sarea extrasă de aici este considerată a avea o puritate extrem de ridicată, iar zăcământul ar putea fi exploatat timp de sute de ani. Compania ungară Duna Aszfalt Zrt a achiziționat Euro Strada SRL, o cunoscută firmă cu sediul în Brașov, specializată în construcția de drumuri și poduri. Potrivit Profit.ro, Duna Aszfalt este una dintre cele mai mari întreprinderi de construcții central-europene. Compania este controlată de omul de afaceri Laszlo Szij, un apropiat al partidului FIDESZ controlat de premierul Orban. Duna Aszfalt Pe de altă parte, Kesz Group, una dintre cele mai importante companii de construcții din Ungaria, a intrat pe piața rezidențială din România în 2021. Kesz a deschis prima sa unitate de producție în țara noastră în satul Moldovenești, lângă Turda. Unul dintre cei mai importanți jucători de profil în Ungaria este susținut în planurile sale de dezvoltare în Transilvania chiar de premierul Orban, potrivit Capital. Grupul Kesz și-a început activitatea în România în 2001, devenind o forță pe piața locală, activ în domeniul construcțiilor de clădiri, cât și în investițiile imobiliare din București și Cluj-Napoca. În 2025, a realizat o investiție de 1,8 miliarde de forinți (aproape 4,5 milioane de euro). Pe de altă parte, potențiala achiziție de către guvernul de la Budapesta a altor intervenții strategice precum compania de gaz E.ON România și cea de lactate Napolact a fost blocată de statul român, autoritățile fiind notificate din perspectiva anumitor riscuri implicate de acestea asupra securității naționale. Ginerele lui Orban a cumpărat o clădire office de lux din București cu 50 milioane de euro Compania ungară Granit Asset Management, controlată de omul de afaceri Istvan Tiborcz, a achiziționat una dintre cele mai importante clădiri de birouri din București. Tranzacția cu grupul suedez Skanska este evaluată la circa 50 de milioane de euro și înseamnă intrarea pe piața imobiliară a unuia dintre cei mai bogați unguri, ginerele lui Viktor Orban. Tiborcz are 38 de ani și o avere de 250 de milioane de euro, ocupând locul 19 în ediția din 2024 a publicației ungare 100 cei mai bogați unguri, scrie Profit.ro. În iulie 2024, Granit Bank, o instituție financiară maghiară al cărei acționar principal este tot Istvan Tiborcz, a început să opereze în România. Istvan Tiborcz, unul dintre cei mai bogați unguri, este ginerele lui Viktor Orban Miza reală a achizițiilor pe bandă rulantă ale Ungariei Extinderea discretă, dar vizibilă a acestor firme ridică întrebări referitor la influența economică și politică a Ungariei în țara noastră. În 2024, presa din Ungaria a publicat informații din care rezultă că unii oameni de afaceri apropiați FIDESZ și lui Viktor Orban încearcă să facă diferite tranzacții în afara țării pentru a putea participa la contracte din fonduri europene. Astfel, companiile maghiare sunt interesate în special de firme de construcții sau din energie în statele apropiate, în contextul în care țara vecină are o mare parte din fondurile europene blocate în urma politicii lui Orban, care i-a adus acuzații din partea Bruxelles-ului că nu respectă statul de drept. Ungurii au investit 10 miliarde de euro pentru diferite afaceri în Transilvania Potrivit jurnalistului clujean Romeo Cuti, Ungaria a alocat aproximativ 10 miliarde de euro în ultimii 10 ani pentru diverse proiecte în Transilvania, vizând cu precădere susținerea firmelor și agricultorilor, investiții imobiliare, dar și programe culturale. Romeo Couți a precizat, într-un podcast EVZ, că scopul real al Budapestei este crearea în regiune a unei „bule economice și culturale”. Jurnalistul a menționat că această strategie atent planificată are loc în contextul unei crize economice fără precedent în Ungaria. Couți a mai explicat că, deși Ungaria se confruntă cu o perioadă dificilă din punct de vedere economic, investițiile în Transilvania fac parte dintr-o strategie pe termen mediu și lung. Vecinii din vest ne-au „furat” investiții de 5 miliarde de euro ale giganților auto BYD și BMW În sens contrar, trebuie amintit că România este într-o poziție defavorabilă și prin prisma investițiilor uriașe ratate în favoarea Ungariei. Astfel, uzinele auto construcție de BYD și BMW în Ungaria au început producția în 2025, deși țara noastră a fost pe lista scurtă a acestor afaceri. Astfel, fabrica BMW din Debrecen (foto sus) produce noua generație de mașini electrice pe platforma Neue Klasse și înseamnă o investiție de 1 miliard de euro, iar gigantul din China BYD și-a deschis prima fabrică europeană la Szeged, o investiție de 4 miliarde de euro. De altfel, gigantul auto a transformat Ungaria în baza sa europeană, scrie economica.net. Argumentele ungurilor au fost imbatabile: infrastructura, mult superioară în fața celei autohtone, precum și taxele și impozitele pe forța de muncă mai prietenoase. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Viktor Orban, interviu pentru o publicație din Transilvania despre relația Ungaria – România: „Pacea e o fază
După EXPLOZIA puternică din Rahova, Ilie Bolojan le cere românilor să-și asigure locuințele: Nu putem aștepta ca statul să facă totul
Premierul Ilie Bolojan a declarat că România are mari probleme cu întreținerea și verificarea instalațiilor, dar și cu lipsa asigurărilor de locuință. Reacția vine după explozia tragică din cartierul Rahova, unde mai multe familii au rămas fără adăpost. Bolojan a spus că statul poate oferi, în prezent, doar ajutoare de urgență, dar un proiect de hotărâre de guvern care să vină în sprijinul celor afectați este deja în dezbatere publică. „Nu putem aștepta ca statul să facă totul. Dacă nu plătim măcar o cafea pe lună pentru asigurarea obligatorie, nu avem cum să cerem mai mult”, a spus premierul, subliniind că românii trebuie să fie mai responsabili și să își protejeze locuințele. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Lia Olguța Vasilescu acuză Guvernul Bolojan că a lăsat Craiova în frig: „În loc să trimită bani, a trimis corpul de CONTROL” Victor Ponta iese la atac: „Problema lui Bolojan nu era legată de pensiile magistraților, ci de faptul că magistrații nu mai ASCULTĂ de sistem”
Avem fonduri europene de 10 miliarde de euro, dar plătim facturi mari. Planul ANUNȚAT de ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că în Parlamentul României, a prezentat prioritățile României pentru finanțări din Fondul pentru Modernizare, una dintre cele mai mari surse de finanțare pentru sistemul energetic național. Toate acestea, în contextul în care românii plătesc printre cele mai mari facturi la energie. Ministrul precizează într-o postare pe Facebook că România are un disponibil de până la 10 miliarde de euro, bani europeni care pot fi folosiți pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei; construirea de parcuri eoliene și solare la pachet cu sisteme de stocare în baterii; proiecte de eficiență energetică în transporturi, industrie și clădiri; dezvoltarea tehnologiilor viitorului: hidrogen verde, biocombustibili, reactoare modulare. „Ținta mea este să includ investițiile în producția de energie electrică în bandă, pentru a fi eligibile prin fondul pentru modernizare: hidrocentrale, centrale nucleare, centrale de cogenerare pe gaz. Proiectez proiecte majore, cu impact direct în producția de energie și care să producă energie ieftină minim 30 de ani de acum înainte”, anunță Ivan. Ministrul Energiei declară că România trebuie să devină lider regional în tranziția energetică. „Nu prin teorie, ci prin investiții concrete care se văd în teren”, mai spune Bogdan Ivan.
Moşteanu refuză să răspundă la întrebarea de ce nu a făcut armata. Deşi a mobilizat bărbaţi de peste 50 de ani, el se consideră „nemobilizabil”, la 52 de ani
În 1992, anul în care Ion Iliescu și Michael Jackson își strângeau mâinile , tânărul Ionuț Moșteanu primea ordinul de recrutare. Dacă ar fi știut atunci că va ajunge într-o bună zi ministru al Apărării, poate că s-ar fi dus în armată. Însă tânărul Moșteanu a făcut tot posibilul ca să evite înrolarea. Altfel, ar fi fost și el unul dintre românii chemați la mobilizare, săptămâna trecută. „Sunt foarte mulți oameni fără stagiul militar” Întrebat de reporterul Gândul, care este motivul pentru care nu și-a satisfăcut stagiul militar, Ionuț Moșteanu a evitat să răspundă direct. „Ionuţ Moşteanu: Sunt foarte mulţi oameni care nu au satisfăcut stagiul militar. Reporter Gândul: Dar dvs sunteţi ministrul Apărării… Ionuţ Moşteanu: Da, sunt civil, nu sunt militar. Există această separaţie foarte clară în statul român. Sunt civil şi în jurul meu sunt militari de carieră fosarte buni cu care lucrey în fiecare zi. Reporter Gândul: Nu v-aţi gândit să urmaţi un stagiu militar voluntar? Ionuţ Moşteanu: Am 52 de ani. Ar fi un pic cam târziu şi statul nu m-ar folosi prea mult apoi, având în vedere că la 55 de ani nu mai pot fi mobilizat. Ne rezumăm la cei tineri”, a declarat ministrul Moşteanu, pentru Gândul. Unitatea de „trotinete & blindate” La 52 de ani, ministrul Moșteanu consideră că este prea bătrân pentru mobilizare. Asta deși la porțile unităților militare fuseseră chemați oameni mai bătrâni și mai bolnavi decât ministrul Apărării. În altă ordine de idei, susține că e prea bătrân pentru armată, dar nu și pentru trotinetă. Sau pentru jocuri pe calculator. Facultatea l-a scăpat de armată? În CV-ul ministrului este un amănunt foarte interesant. După terminarea liceului, Ionuț Moșteanu s- a orientat către Universitatea Politehnică din București. Acesta ar fi fost unul din potențialele motive pentru care ar fi reușit să evite înrolarea. Ulterior și-a abandonat studiile la „Poli”, apoi s-a înscris la Bioterra, o facultate privată unde a studiat Management. RECOMANDAREA AUTORULUI: Secretarul de Război al SUA se antrenează cot la cot cu militarii. Ministrul Apărării din România merge pe trotinetă, participă la Săptămâna Jocurilor pe Calculator și mărturisește senin că nu a făcut armata. Diferențele majore dintre Moșteanu și Hegseth în câteva poze grăitoare Moșteanu recunoaște haosul mobilizării: „Sunt lucruri care se pot face mai bine și le vom face mai bine la următoarele mobilizări”
Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Un nou scandal încinge spiritele în coaliție. De data aceasta, divergențele sunt cauzate de subiectul creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea de 4.050 lei. Coaliția analizează mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru la Guvern: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Sorin Grindeanu (al 2-lea din stanga) reactioneaza in timpul declaratiilor de sustinute de liderii coalitiei la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Din calculele Gândul, orice creștere cu 100 de lei a salariului minim înseamnă un venit de 42 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (CAS, CASS și impozit pe venit). Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au fost chemați luni la Ministerul Muncii, de la ora 13:00, pentru a discuta majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Secretarul general al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Sterica Fudulea, participa la o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 22 septembrie 2021. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. Ioana Dogioiu, purtatorul de cuvant al Guvernului,, sustine o declaratie de presa la Palatul Victoria, avand ca tema reducerea cheltuielilor lunare cu parcul auto al institutiei, vineri, 3 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor, liderul UDMR, asculta discursul sustinut de candidatului Aliantei electorale ‘Romania Inainte’ la alegerile prezidentiale, Crin Antonescu, dupa aflarea exit-poll-urilor, in Bucuresti, duminica, 4 mai 2025. MIHAI POP /GMN/ MEDIAFAX FOTO Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. Claudiu Nasui participa la depunerea dosarelor candidatilor USR Bucuresti pentru alegerile parlamentare, la Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti, vineri, 11 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. Deputatul PSD, Marius Budai, participa la sedinta de plen a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru modificarea legislatiei privind vanatoarea de ursi, la Palatul parlamentului, in Bucuresti, luni, 15 iulie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Cristian Socol, profesor universitar, absolvenit al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru care salariul minim în România trebuie crescut în 2026, recizând că blocarea acestuia înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români. Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din UE nu îngheață salariul minim în 2026. „În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de impact, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români”,consideră profesorul Cristian Socol. De asemena, profesorul universitar mai prezintă și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat: România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un trend european, în condițiile în care, în ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim legal au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. „Multe state au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE”, mai arată el. Evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025), precum și planurile acestor țări europene pentru anul 2026. Germania A efectuat o creștere istorică în octombrie 2022, ridicând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1602 euro în dec 2021 la 1997 euro în dec 2023), măsură justificată explicit prin viitoarea directivă UE. În ultimii 10 ani, creșterea salariului minim a fost de 50%. Pentru anul 2026, Comisia germană pentru stabilirea salariului minim a propus o majorare la 13,9 euro pe oră de la 1 ianuarie 2026, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge astfel 60% din salariul median pe economie. Aceasta implică o creștere de 8,4% față de nivelul actual, peste 5 milioane de angajați germani (mai ales din servicii și comerț) vor beneficia, recâștigând puterea de cumpărare după erodarea inflaționistă din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2161 euro în anul curent la 2343 euro în anul 2026. Franța Are un mecanism automat de indexare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026 se prevede continuarea indexării: estimările indică 1.900 euro în 2026, salariul minim crescut în funcție de rata inflației. Franța menține astfel salariul minim la 60% din salariul median – unul dintre cele mai ridicate rapoarte din UE. Acest proces nu a împiedicat șomajul să scadă spre 7%. Confruntată cu o criză bugetară persistentă, incertitudine politică și tensiuni sociale, Franța va crește salariul minim și anul viitor, estimările aratând că acesta va ajunge de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (plus 5,4%). Spania Guvernul spaniol a urmărit explicit creșterea salariului minim către 60% din salariul mediu. După o majorare record de 22,2% în 2019, în ultimii 4 ani Spania a crescut salariul minim brut cu 25%, de la la 1.108 euro brut lunar în anul 2021 la 1381 euro în 2025, ceea ce reprezintă 50% din salariul mediu și 60% din median, respectând astfel principiul european. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 81%. Prognoza pe 2026 depinde de guvern, dar în condițiile stabilității coaliției de stânga, probabilitatea ridicată este ca salariul minim brut să ajungă la 1430-1450 euro în 2026. În trimestrul doi al anului current, rata șomajului a fost de 10,3%. Polonia A implementat creșteri accelerate în ultimii 3 ani, cu majorări bianuale. De fapt, evoluția salariului minim în Polonia indică două perioade specifice: una de creștere graduală (2016-2022,