Nicușor Dan participă la „Coaliția de Voință”. Se discută sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei
Nicușor Dan este unul dintre președinții de state care vor lua parte, joi, la reuniunea „Coaliției de Voință”, întrunită pentru reconfirmarea granițelor de securitate pentru Ucraina. Reuniunea „Coaliției de Voință” va fi organizată în format videoconferință, de la ora 11.30, și a fost convocată de președintele Franței, Emmanuel Macron și premierul U.K Keir Starmer. Aceasta va reuni aproape 30 de lideri de stat, europeni, și are ca scop principal confirmarea sprijinului Statelor Unite pentru garanțiile de securitate acordate Ucrainei, inclusiv prin posibilă acoperire aeriană și rachete, precum și schimb de informații, anunță Administrația Prezidențială. Șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, va participa la întrunire de la Paris. Reuniunea va fi secondată de discuții cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vrea noi sancțiuni împotriva Rusiei, “până când pacea va fi realizată”. Anunțul făcut după Coaliția de Voință Zelenski a participat la videoconferința „Coaliției de Voință”. Liderii europeni susțin în continuare ajutorarea Ucrainei și sancționarea Rusiei
Le-a luat bursele, acum și mâncarea. Guvernul Bolojan a tăiat Masa sănătoasă pentru un milion de elevi nevoiași, fără ca nimeni să observe. Documente oficiale
Guvernul Bolojan a descoperit încă o sursă de risipă bugetară și a tăiat-o înainte ca beneficiarii acestor cheltuieli să-și dea seama ce li se întâmplă. Teoretic, o știre pozitivă. Practic, Bolojan a luat mâncarea de la gură elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. O decizie ascunsă și înghesuită în primul pachet de măsuri de austeritate, în vacanța copiilor, urmând ca aceștia să afle abia în prima zi de școală că nu mai au parte de „Masa sănătoasă”. Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ s-a derulat Programul național „Masă sănătoasă“ (PNMS), cel puțin 1.000.000 de elevi fiind beneficiari direcți. Bolojan a tăiat programul cu care se lăuda ministrul David În ianuarie 2025, ministrul actual al Educației anunța extinderea programului, pe care îl considera atunci esențial în lupta cu abandonul școlar. „Este un program important, cred că este prima hotărâre iniţiată de Ministerul Educaţiei. Efectiv îl văd ca pe un mecanism fundamental, nu doar din punct de vedere social, eu îl văd ca pe un mecanism psiho-educaţional pentru că avem o problemă majoră legată de abandonul şcolar, iar toate studiile de specialitate arată că şi aceatsă componentă socială are un rol fundamental în a preveni şi combate abandonul şcolar”, a spus Daniel David în urmă cu jumătate de an. Totuși, în goana disperată după bani, Guvernul Bolojan a introdus – în Legea nr. 141 din data de 25 iulie 2025, un paragraf care, în vâltoarea discuțiilor nesfârșite despre „tăieri”, a trecut neobservat. Potrivit Ministerului Educației, Programul Național „Masă sănătoasă” era parte a strategiei de combatere a abandonului școlar și de îmbunătățire a rezultatelor educaționale. În anul 2024, Programul „Masă sănătoasă” a fost în valoare de 1.139.400.000 lei. Decizie-șoc a Guvernului: „Prevederile art. 77, alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027” Numai că, la Art. XLIII (1) – litera b – din Legea 141/2025, se precizează că „prevederile art. 77, alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027”. Patron firmă de catering: „Cel mai mult îi afectează pe copii” Efectele acestei decizii luate de Guvernul Bolojan au puterea unui adevărat val seismic, nu numai în ceea ce îi privește pe elevi, care nu vor mai beneficia de mâncarea pe care o primeau la școală, dar și în cazul firmelor de catering care au deja contracte în derulare, prin primăriile din localități, cu școlile care făceau parte din programul „Masă sănătoasă”. În exclusivitate pentru Gândul, unul dintre patronii unei firme de catering s-a declarat dezamăgit de decizia luată de Guvernul Bolojan și a atras atenția nu numai că primii care vor suferi sunt copiii, dar și că statul român nu va face economii, așa cum s-ar putea crede la o primă vedere. „Noi suntem în mijlocul contractelor acum, avem contractele aste câștigate la licitație din februarie, martie etc. Depinde când a făcut fiecare primărie licitația. Cel mai mult îi afectează pe copii. Aceasta este revolta cea mai mare. Eu țin legătura cu primăriile cu care lucrez și toți primarii sunt foarte mulțumiți că au venit mult mai mulți copii la școală datorită acestui program. Vin să mănânce și automat rămân la școală, fac și școală. Programul a ajutat foarte mult. Ca patron, nu mi se pare că se face vreo economie, deoarece eu mâine mă duc și dau afară 20 de oameni, eu i-am ținut toată vara, cu salarii, fiindcă urma să înceapă școala. Ca mine sunt și alți patroni, care au această componentă în businessul lor. Nu știu ce economie face statul când eu îi dau 20 de oameni să-i plătească, nu le mai plătesc contribuțiile la stat și, în al doilea rând, o să le plătească șomaj și asigurări medicale. Nu văd unde este economia. Contractele sunt semnate și sunt în mijlocul derulării lor, am derulat deja jumătate de contract, avem investiții făcute – cuptoare etc. -, pentru că e vorba despre câteva mii de copii. Trebuie mașini pentru transport, trebuie autorizații, plătești la stat autorizațiile… Cheltuielilesunt făcute deja… Noi am făcut aceste cheltuieli pe o predictibilitate…”, a declarat patronul unei firme de catering din țară, în exclusivitate pentru Gândul. „Programul național «Masă sănătoasă», pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți” Articolul 77 din Legea 198/2023 este cel care anunța Programul Național „Masă sănătoasă”, iar Guvernul Bolojan îl face, acum, să dispară. „Potrivit alin. (3) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, (…) în anul 2025 se implementează Programul național „Masă sănătoasă“ finanțat de la bugetul de stat… … din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București… … în limita sumei de 1.139.400 mii lei, aprobată într-o poziție distinctă într-o anexă la legea bugetului de stat pe anul 2025, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ, precum și normele metodologice de aplicare a Programului național „Masă sănătoasă“ pentru anul 2025 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării”, s-a arătat în ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024. Articolul 77 din Legea 198/2023 „(1) Ministerul Educației derulează programe de reducere a abandonului școlar/a ratei de părăsire timpurie a școlii în cadrul Programului național integrat de reducere a abandonului școlar, care stabilește priorități, programe, activități și servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la toate nivelurile de învățământ. Programul național integrat de reducere a abandonului școlar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. (2) Pilonii principali ai Programului național integrat de reducere a abandonului școlar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale și a rechizitelor școlare. (3) Anual, DJIP/DMBIP publică situația privind abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii de la nivel județean. (4) Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național «Masă sănătoasă», denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000
Propunerea PSD-ului privind disponibilizările din Administrație. Sorin Grindeanu: „În 3 până la 5 ani să ne ducem la 25% din total locuri ocupate”
Sorin Grindeanu, președintele interimar PSD, a precizat la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”, că PSD a propus un plan de reducere a personalului din Administrație pe o perioadă de cinci ani, ceea ce înseamnă disponibilizarea a 40.000 de angajați. „Tocmai de aceea am spus că PSD-ul refuză să fie parte la concedierea românilor, dar vrem să facem administrație. Suntem într-o zonă în care nu avem toate datele corecte. Ar fi vrut să fie parte din acest pachet asumat, dar nu ai toate datele corecte. Noi încercăm să facem lucrurile cu cap nu cu toporul Disponibilizezi aiurea niște oameni. Se vor acele societăți comerciale care nu vor duce la scăderea cheltuielilor, dai oameni afară te vor da în judecată vor câștiga, și vei avea și mai mari cheltuieli. Prin concedierea a 13.000 de oameni făceau o economie de 1,4 miliarde de lei pe an. Reforma nu e egal concedieri. reformă înseamnă multe alte lucruri. Reforma administrației ține de digitalizare. Am propus într-o perioadă de la 3 până la 5 ani să ne ducem la 25% din total locuri ocupate. Asta ar însemna undeva la „40.000 de oameni”, a declarat Sorin Grindeanu.
Directorul Rosatom: Rusia va ajuta China să depășească SUA și să devină cel mai mare producător de energie nucleară din lume
Rusia va ajuta China să depășească Statele Unite și să devină cel mai mare producător de energie nucleară din lume, a declarat Alexei Lihacev, directorul general al Rosatom, compania de energie nucleară de stat din Rusia. Remarcile directorului Rosatom, difuzate miercuri de televiziunea de stat rusă, au venit în urma discuțiilor de la Beijing, notează Reuters. În prezent, Statele Unite operează cea mai mare rețea de reactoare nucleare din lume, cu o capacitate instalată de aproape 97 de gigawați (GW). China face eforturi să construiască zeci de reactoare și în aprilie 2024 avea reactoare nucleare cu o capacitate de 53,2 GW, potrivit Administrației pentru Informații Energetice din SUA. „China are planuri ambițioase pentru dezvoltarea energiei atomice. A fost stabilită sarcina de a ajunge din urmă și a depăși Statele Unite în capacitate instalată, ceea ce înseamnă atingerea unei capacități de peste 100 de gigawați”, a declarat Alexei Lihacev, directorul Rosatom. Rusia a ajutat deja la construirea a patru reactoare nucleare în China Întrebat de reporterii postului de televiziune dacă Rusia va ajuta China în atingerea acestui obiectiv, Lihachev a spus: „Desigur. Vom ajuta. Deja ajutăm.” Rusia a ajutat deja la construirea a patru reactoare nucleare în China și construiește încă patru, iar China are nevoie de o cantitate mare de uraniu și combustibil nuclear pentru planurile sale ambițioase, a spus Lihacev. Ca urmare, China va trebui să dezvolte o nouă generație de reactoare cu ciclu închis al combustibilului nuclear, bazate pe tehnologia rusă, a spus el. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump spune că este dezamăgit de Vladimir Putin, dar nu este îngrijorat de relațiile tot mai apropiate dintre Rusia și China
Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?
O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale. UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare. „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe
Nu s-au terminat veștile proaste. Premierul Bolojan anunță că TVA-ul în HORECA ar putea crește
„Nu s-a pus problema de creștere a TVA-ului”, spune Ilie Bolojan, care arată spre sectorul HORECA, unde ar putea crește această taxă, în cazul în care nu se face o colectare dezirabilă. Premierul aduce aminte de analiza care va fi făcută în această toamnă, ale cărei rezultate vor sta la baza decizie de creștere sau menținere a procentului TVA. „Singurul lucru care s-a discutat încă de la instalarea Guvernului, când s-a pus problema creșterii de TVA, a fost pentru zona HORECA, care a rămas la 11%, dacă rămâne la acest procent sau să crească. Și am convenit că vom face o analiză în toamna acestui an. Dacă se vede că încasările au o evoluție bună, s-ar putea să păstrăm acest procent”, spune el, într-un interviu la Digi24. Premierul a fost întrebat dacă ar putea da în scris că nu va crește TVA, așa cum a făcut Nicușor Dan în campania electorală. „Am grijă de vorbesc și încerc să fiu realist și responsabil. Ca să putem crea condiții pentru creștere economică, va urma o perioadă în care trebuie să lucrăm în aceste constrângeri”, răspunde Bolojan. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Radu Miruță: „Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare”
„Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare. România a avut posibilitatea să implementeze un proiect fantastic, nu doar să digitalizeze, să automatizeze niște procese în instituțiile statului, au omorât acest proiect”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, la B1 TV. Ministrul Digitalizării a vorbit despre faptul că 18 instituții vor fi digitalizate în următorul an. „La ministerul Economiei era un proiect care spunea că se renunță la el. L-am inviat, l-am trecut prin Memorandum în Guvern și în 11 luni vom avea 18 instituții centrale ale statului în care vor exista niște roboți cu inteligență artificială care elimină fluxurile repetitive făcute de oameni și încearcă să aducă niște inteligență aditională. Vor încerca sa recalculeze automat dosarele de pensii”, a spus Miruță. Ministrul a declarat că odată digitalizate instituțiile se vor elimina și favoritismele. „Robotul nu obosește, nu răspunde la telefon să spună baga-mi si mie dosarul că este nu știu ce prieten de-al meu la coada, însă e o dovadă despre cum pe lângă România trecea această oportunitate și am făcut un grafic din 3 în 3 luni prin care fiecare entitate își asumă prin proces verbal că ce a ținut de ea s-a făcut. Se va face proiectul in doar 11 luni, dar era pe linie moarta.”, a mai spus Miruță.
„În șase luni vor fi listate pe bursă companii din energie și transporturi”, spune premierul
Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că procedura de listare a companiilor pe bursă durează cel puțin șase luni și că anul viitor vor fi incluse în special firme din sectorul energetic și cel al transporturilor. Întrebat când se vor lista mai multe companii pe bursă, Ilie Bolojan a explicat că procesul durează aproximativ șase luni și că, în 2026, alte firme vor fi incluse, concentrându-se în special pe domeniile energiei și transporturilor. „Durează o procedură de listare cel puțin șase luni de zile,” a precizat Bolojan. Referitor la impozitul progresiv, Bolojan a spus că nu este luat în calcul din motive ideologice sau doctrinare. „Astăzi România nu are un sistem fiscal pus la punct care să-l facă operabil de pe zi pe alta. Ți-ar trebui un an, doi, ca să devină operațional,” a explicat el. Bolojan a subliniat că, în procesul de reformă, deciziile fiscale trebuie să fie pragmatice și aplicabile imediat, mai degrabă decât dictate de abordări ideologice.
De ce NU va trece de CCR reforma pensiilor speciale a lui Bolojan/Toni Neacșu pentru Gândul: Încalcă cel puțin 8 decizii ale Curții
Reforma pensiilor speciale a creat un dezacord între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Nicușor Dan a cerut „perioadă tranzitorie”, Bolojan nu a dat. „Probabil că Nicușor Dan chiar a vrut să salveze acest proiect”, a comentat avocatul Adrian Toni Neacșu, pentru Gândul. Reamintim că Nicușor Dan a solicitat 15 ani de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani, în loc de 10 ani, pentru că „spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologi lor din țări europene”. Bolojan a replicat, marți, că președintele a avut un „punct de vedere”. „În momentul în care Nicușor Dan a mers peste ei, în coaliție, a avut în vedere o eșalonare de 13 ani. Pentru că, o eșalonare pe 10 ani e neconstituțională. Probabil că Nicușor Dan chiar a vrut să salveze acest proiect și le-a dat sugestia. Dacă au ignorat-o, au făcut-o cu bună știință. E vorba de o victimizare (n.r. a lui Bolojan)”, a declarat Adrian Toni Neacșu, pentru Gândul. Fostul judecător CSM, Adrian Toni Neacșu, a identificat cel puțin opt decizii CCR încălcate de noul proiect și a explicat ce ar urmări, de fapt, premierul. „Am identificat cel puțin 8 decizii ale CCR încălcate prin aceste prevederi, ceea ce-mi întărește convingerea că se cunoștea că un astfel de proiect nu are cum să treacă, mai ales că, practic, sunt sfidate toate aceste hotărâri ale CCR. Au avut grijă să le încalce pe fiecare în parte, ca să se asigure că nu are cum să treacă. Acei specialiști pe care i-a consultat, probabil, au fost solicitați să scrie un proiect prin care încalcă toată această jurisprudență amplă la care am făcut referire. Practic, n-au iertat nicio hotărâre”, spune Toni Neacșu. Toni Neacșu: „Miza reală sunt pensiile militare” Fostul judecător consideră că intenția lui Bolojan nu este să treacă eliminarea pensiilor magistraților, ci eliminarea pensiilor militare. Asta pentru că, miza nu este una financiară, așa cum a prezentat premierul, de nenumărate ori, în susținerea reformelor sale. „Cred că-si dorește lucrul ăsta. I-ar permite să modifice și alte lucruri, ulterior. Miza reală, la nivel financiar, nu sunt pensiile judecătorilor și procurorilor. În fiecare seară, iese Bolojan și spune ce pensii au judecătorii și procurorii care au ieșit din sistem. Dar de ăia nu te atingi, că au ieșit și nu se aplică retroactiv. Ei oricum vor rămâne cu pensia mare. Din 2023 sunt alte reguli, nu mai depășește indemnizația în plată. Miza reală, cred eu, nu e financiară. Nu fac nicio economie. În nota de fundamentare a acestui proiect este trecut 0 lei. Miza reală sunt pensiile militare”, a mai spus Adrian Toni Neacșu. „Bolojan vrea să-și construiască imaginea asta de erou în lupta cu sistemul” Potrivit acestuia, în PNRR, la Jalonul 215, cei de la Comisie cer reformarea bugetului pentru „speciali”. Însă, aici intră și angajații din MApN, MAI, SRI, SIE. Financiar, ponderea cea mai mare este deținută de angajații din Ministerul de Interne și SRI, cu 210.000 de pensii în plată, în timp ce doar 5.300 de pensii sunt pentru magistrați și procurori. „Ponderea, la nivelul cheltuielilor statului este de 10% pentru judecători- procurori, iar 90% se duc pe pensiile militare. Sunt mult mai mulți. Miza reală a lui Bolojan sunt aceste pensii militare. Se creează un scandal, îi sare lumea în cap. Militarii o dau cu NATO…S-a mai încercat o dată. A ieșit Ciucă și-a zis că pensiile militare sunt nespeciale, apoi a ieșit la pensie înainte de 50 ani, cu o „pensie nespecială” de 40.000 lei. Cred că Bolojan o să primească acceptul public. E o victimă care luptă cu sistemul. I-a picat asta cu judecătorii, dar trebuie să-l sprijinim cu asta, măcar, cu militarii.” Nici legea care permite primarilor să beneficieze de pensii speciale, care acum se află în așteptare, nu va putea fi ținută prea mult în stand by, având în vedere că CCR se poate sesiza și invoca pericolul de neconstituționalitate în acest caz. „Nici aceea cu primarii nu poate fi amânată la nesfârșit, că va veni CCR să spună că e neconstituțional să amâni la nesfârșit. Bolojan vrea să-și construiască imaginea asta de erou în lupta cu sistemul. Să se victimizeze puțin. El se victimizează raportat la tot, până și la președinte. Toți îmi dau mie în cap, eu le vreau binele. Îi place chestia asta. Nu cred că-si dorește ca acel proiect să treacă de CCR”. RECOMANDAREA AUTORULUI: 🚨 Bolojan, pesimist cu privire la propriile măsuri. “Nu cred că putem închide anul cu un deficit sub 8%” / Premierul ia în calcul, din nou, demisia CTP explică de ce Bolojan refuză reorganizarea bugetară de 25%, pe principiul „să se revizuiască dar să nu se schimbe nimic”: „Este un fake ceaușist”
Spectacol politic absurd în Parlament. Bolojan, 5 asumări, 5 ședinte, 5 discursuri, că așa e procedura
Actualizări Demisia, Coaliția și întâlnirea cu Nicușor Dan – subiecte fără răspuns din partea premierului Marile reforme au trecut de PARLAMENT în 45 de minute Ultima asumare – RESURSELE publice / Bolojan: Deficitul bugetar mare este rezultatul dezordinii din finanțe Parlamentul – activitate RECORD: 4 ședințe, în 30 de minute Simion cere IMNUL la începutul fiecărei ședințe Bolojan și ședința comună cu numărul 3 / Reformarea ANRE, ASF și ANCOM Boloban, asumarea numărul 2 – SĂNĂTATEA Bolojan spune că vom putea constata o „corecție de curs” undeva, spre jumătatea anului viitor Bolojan, asumare în „gălăgie” Țoiu și Moșteanu (USR) lipsesc de la plenul Parlamentului Bolojan, în Parlament. Anunță că va da EXPLICAȚII marți Ședința de guvern s-a încheiat după aproximativ 50 de minute Grindeanu, referitor la coaliție: „Am luat parte la acest proces, vrem să facem parte în continuare” Ședința de guvern, amânată a doua oară. Ultima oră anunțată: 17:00 SURSE: Taxa pe LUX, introdusă în pachetul 2 Ședința de guvern, amânată cu 30 de minute SURSE: Bolojan nu exceptează de la CASS veteranii, deținuții și invalizii de război Decizie de ultim moment în coaliție. Amendamentul PSD, acceptat. Impozitul de 1% pe cifra de afaceri al multinaționalelor nu va fi eliminat AUR depune 4 moțiuni de cenzură/ Excepția: Reforma pensiilor magistraților 5 ședințe de plen, 5 angajări de răspundere/ PROCEDURA angajării PNL sugerează o posibilă ieșire de la guvernare/ Ciprian Ciucu: „Viitorul este incert” Ședința coaliției a început. Negocieri pe amendamente USR cere ca bonusul directorilor de instituții autonome să se acorde doar după ce coborâm sub 3% deficit – AMENDAMENTE PSD nu este de acord cu eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a multinaționalelor (IMCA) și cer ca refugiații ucraineni să plăteasca CASS pe ajutoarele acordate de statul român – AMENDAMENTE 20:00 Demisia, Coaliția și întâlnirea cu Nicușor Dan – subiecte fără răspuns din partea premierului Ilie Bolojan pleacă la fel cum a sosit, fără a discuta cu presa. „V-am avertizat că nu voi face declarații pe holuri. Știți asta”, le spune Bolojan jurnalștilor. 19:52 Marile reforme au trecut de PARLAMENT în 45 de minute 45 de minute au durat toate cele 5 ședințe de plen comun ale celor două camere ale Parlamentului. De acum, Opoziția poate depune moțiuni în termen de 3 zile, în caz contrar legile se vor considera adoptate, în formele prezentate de Guvern. 19:48 Ultima asumare – RESURSELE publice / Bolojan: Deficitul bugetar mare este rezultatul dezordinii din finanțe Premierul, din nou la microfon, în ultima ședință comună pentru angajarea răspunderii pe proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. „Deficitul bugetar mare este rezultatul dezordinii din finanțe”, spune premierul care anunță introducerea de „măsuri de disciplină financiară și revenire a abuzurilor”. 19:40 Parlamentul – activitate RECORD: 4 ședințe, în 30 de minute În 30 de minute, Parlamentul a înregistrat o activitate record – 4 ședințe de asumare. Bolojan se întoarce la microfon, pentru a patra oară, pentru a-și angaja răspunderea pe proiectul de lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome. 19:34 Simion cere IMNUL la începutul fiecărei ședințe Liderul AUR, George Simion, a cerut intonarea imnului național la începutul fiecărei ședințe de plen comun. „Că tot sunt 5 ședințe”, comentează Simion. Președintele Senatului i-a explicat că asta a fost decizia – imnul la începutul primei ședințe. 19:32 Bolojan și ședința comună cu numărul 3 / Reformarea ANRE, ASF și ANCOM Pe repede-nainte, Bolojan și Parlamentul trec la pachetul numărul 3 – Guvernanța corporativă. Premierul Ilie Bolojan prezintă proiectul care vizează reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară: ANRE, ASF şi ANCOM. „Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe, cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicație. Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară”. Ilie Bolojan transmite că proiectul propune o reducere de personal cu 10% a numărului posturilor de specialitate și cu 30% a posturilor de suport. El anunță și restructurarea organigramelor: „Noile structuri trebuie să respecte reguli clare, compartimente care nu pot depăși 20% din totalul posturilor, nu mai pot fi create funcții fără corespondent în clasificarea ocupațiilor din România și se vor elimina suprapunerele de atribuții”. Premierul a mai vorbit și de nivelul remunerațiilor: „Reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și indemnizația conducerii. Dacă le cerem cetățenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menținem în paralel conduceri care căștigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului. De asemenea, limităm bonusurile pe care și le pot acorda conducerile: Maxim de două ori indemnizația brută lunară pentru funcția de ministru. Pentru următorii ani, aceste bonusuri vor rămâne suspendate”. De asemenea, el susține că legea prevede obligația ca organigramele și nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor. 19:26 Boloban, asumarea numărul 2 – SĂNĂTATEA După prezentarea reformei privind pensiile speciale, Bolojan continuă cu reformele în domeniul sănătății. „Un stat corect, cu respect pentru români, nu poate există fără un sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale eficiente”, spune el. „Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari în anii trecuți și s-au făcut investiții în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea calității serviciilor medicale, iar în acest timp, problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut de mult”, a spus șeful Guvernului. El a declarat că proiectul va aduce mai multe ordine și corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienți și resursele alocate lor, reduce risipa și face sistemul mai accesibil. „În primul rând, reforma pe care o propunem azi pornește de la principiul reorientării pacienților din zona de spitalizare către medicina de familie și medicina de specialitate. Din eliminarea internărilor care nu sunt necesare și tratarea pacienților