Etichetă: Știri politice

Programul vizitei lui Trump în Israel. Trump și Netanyahu se vor întâlni luni în Knesset

Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a publicat un document cu informații referitoare la vizita președintelui american Donald Trump în Israel mâine. Documentul publicat de biroul premierului israelian arată că președintele american se va întâlni cu Netanyahu în biroul acestuia de la Knesset, Parlamentul israelian, la ora locală 10.15. Puțin mai târziu, la ora locală 10.45, tot la Knesset, Trump urmează să se întâlnească cu familiile ostaticilor din Gaza, notează CNN. Trump urmează apoi să țină un discurs în fața Knessetului în timpul unei sesiuni plenare, la ora locală 11 a.m. Netanyahu, președintele Knessetului, și liderul opoziției israeliene sunt, de asemenea, așteptați să țină discursuri în timpul acestei sesiuni, se arată în documentul publicat de israelieni. Trump va pleca din Israel la ora locală 13:00, a anunțat biroul lui Netanyahu. Acest itinerar se aliniază în mare măsură cu programul oficial al vizitei lui Trump, care a fost publicat peste noapte. Trump va călători apoi în Egipt, unde urmează să co-prezideze un summit privind Gaza alături de președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi. Conform programului președintelui american, Trump urmează să aterizeze în Egipt la ora locală 13:45. În contextul în care Trump se îndreaptă spre regiune duminică pentru a marca ocazia, vicepreședintele SUA J.D. Vance a confirmat că Hamas a anunțat că deține 20 de ostatici israelieni în viață și că acești ostatici sunt așteptați să fie eliberați în următoarele 24 de ore. Momentul central al vizitei din Egipt Egiptul a găzduit negocierile dintre Israel și Hamas după ce Trump a dezvăluit planul său de pace pentru Gaza în 21 de puncte, care a inclus și dezarmarea grupării Hamas. Momentul central al vizitei va fi o ceremonie de pace în stațiunea egipteană Sharm El-Sheikh luni după-amiază. Peste 20 de lideri, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, vor participa la summitul de la Sharm El-Sheikh. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:

China transformă mineralele rare într-o armă în conflictul comercial cu Trump

China și-a înăsprit recent restricțiile asupra exporturilor de minerale rare, determinându-l pe președintele american Donald Trump să amenințe cu represalii economice. Trump a sugerat că va anula întrevederea cu președintele chinez Xi Jinping în timpul unei viitoare vizite în Asia. Restricțiile ar putea avea un impact major, deoarece SUA depind în mare măsură de China pentru mineralele rare: între 2020 și 2023, 70% din importurile americane de minerale rare au provenit din China, notează CNN. Avertismentul Chinei Lupta pentru mineralele rare durează de mult timp; pe parcursul mai multor ani, China și-a asigurat un control aproape total asupra mineralelor, ca parte a politicii sale industriale mai largi. Mină de minerale rare în județul Ganxian din provincia Jiangxi din centrul Chinei Cu toate acestea, extragerea acestor minerale a avut un impact asupra mediului. Standardele de mediu laxe și nivelul industrial scăzut au dus la o supracapacitate gravă pe piața de minerale rare din China în perioada 1990-2010. Exploatarea excesivă și dezordonată a acestei resurse neregenerabile a cauzat apoi degradarea mediului și risipa gravă a resurselor: în 2010, de exemplu, din cauza tehnologiilor miniere înapoiate, jumătate din resurse erau irosite în timpul extracției și procesării. Cariera minieră din Bayan Obo, regiunea autonomă Mongolia Interioară din nordul Chinei Încă din 2019, Xi Jinping declara: “Mineralele rare sunt o resursă strategică vitală.” Un alt oficial declara: “Dacă cineva vrea să folosească produsele fabricate din minerale rare exportate de China pentru a limita și suprima dezvoltarea Chinei, cred că… poporul chinez nu va fi fericit.” Iar presa de stat chineză a avertizat și ea Washingtonul, cu cuvintele: „Să nu spuneți că nu v-am avertizat.” Mineralele rare, vitale pentru tehnologiile de zi cu zi dar și pentru armate Termenul de „minerale rare” folosit pentru 17 elemente din tabelul periodic – scandiu, ytriu și lantanidele – este puțin incorect, deoarece ele se găsesc în toată scoarța terestră. Sunt mai abundente decât aurul, dar sunt dificil și costisitoare de extras și procesat și dăunează mediului. Mineralele rare sunt omniprezente în tehnologiile de zi cu zi, de la telefoane și tablete la turbine eoliene, la lumini LED și televizoare cu ecran plat. Ele sunt cruciale în fabricarea de baterii pentru vehicule electrice, scanere RMN dar și pentru tratamentele împotriva cancerului. Mineralele rare sunt, de asemenea, esențiale pentru forțele armate americane. Ele sunt folosite în avioane de luptă F-35, submarine, lasere, radare, sonare, sisteme de vedere pe timp de noapte, sateliți, sisteme de ghidare a rachetelor, motoare de avion, aliaje pentru vehicule blindate, rachete Tomahawk și multe altele. 61% din producția de minerale rare provine din China 61% din producția de minerale rare provine din China, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar țara controlează 92% din producția globală în etapa de procesare, în parte datorită costurilor mai mici ale forței de muncă și a reglementărilor de mediu mai puțin stricte. SUA au o mină operațională de minerale rare în California, dar nu au capacitatea de separare după extracție. „Până la începutul anului, mineralele rare exploatate în California erau trimise în China pentru separare”, a declarat Gracelin Baskaran, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. Anunțul Administrației Trump privind taxele vamale pentru China în aprilie a deraiat acest proces. „China și-a arătat disponibilitatea de a transforma într-o armă” dependența Americii de China pentru separarea mineralelor rare, a spus ea. Reacția lui Trump Nu este prima dată când China se folosește de cvasi-monopolul asupra mineralelor rare. În 2010, în urma unei dispute cu Japonia privind niște insule contestate, China a întrerupt exporturile de pământuri rare către acea țară. Trump și-a exprimat deja furia față de politica Chinei privind mineralele rare, acest an, dar cele mai recente restricții sunt văzute ca o escaladare dramatică a războiului comercial. „În funcție de ceea ce spune China despre ‘ordinul’ ostil pe care tocmai l-au emis, voi fi forțat, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, să contracarez financiar mișcarea lor”, a scris Trump. „Pentru fiecare element pe care au reușit să-l monopolizeze, avem două.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Le Monde: În războiul GEOECONOMIC, Trump mizează pe forța dolarului, dar dominația monetară este fragilă

România este în continuare cu un picior în groapă. Agenția de rating S&P ne ține pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, dar nu ne aruncă înca în JUNK

Agenţia de evaluare financiară S&P indică pentru România, ca element-cheie luate în considerare în timpul revizuirii anuale a ratingului de credit pentru România, calificativul BBB-/Negative/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, dar fără căderea în categoria junk, relatează, sâmbătă, Profit.ro. Într-o revizuire anuală, S&P Global Ratings analizează ratingurile de credit actuale în raport cu cele mai recente date privind performanţa ţărilor, precum şi cu orice evoluţii recente ale pieţei. Ratingurile acordate de către cele trei mari agenţii de evaluare financiară, S&P, Fitch şi Moody’s sunt indicatori foarte importanţi pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susţine acum şi în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenţii), este de importanţă majoră pentru statul român. În iulie, S&P a decis să reconfirme pentru România calificativul „-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală, menţinând totodată o perspectivă negativă şi după recentele măsuri fiscale asumate de Guvernul Bolojan. Calificativul „BBB-” este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan evitând însă, la acest moment, căderea în categoria junk. Agenţia transmitea atunci că apreciază primele măsuri luate de noul Guvern – pe care le califică drept cea mai substanţială încercare a României de corecţie fiscală de la criza financiară globală din 2008 – dar vede riscul ca provocările economice şi politice să submineze agenda politică ambiţioasă a Executivului, inclusiv coeziunea coaliţiei, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere inclusiv faptul că mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotaţiei. Menținerea ratingului de către Fitch O lună mai târziu, Fitch a menţinut ratingul României pe ultima treaptă recomandată pentru investiţii, BBB-, cu perspectivă negativă. Perspectiva negativă reflectă situaţia precară a finanţelor publice, perspectivele slabe privind creşterea economică, în timp ce incertitudinea politică s-a dimunuat odată cu instalarea noului guvern, dar polarizarea politică este ridicată. Moody’s păstrează calificativul României la „Baa3” Cel mai recent, luna trecută, Moody’s a confirmat calificativul României la „Baa3”, pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspecitivă negativă. Agenţia internaţională de evaluare fiscală spune că măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie şi septembrie au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României, însă rămân riscuri semnificative de implementare. Decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambiţios de consolidare fiscală al Guvernului, mai transmite a S&P Global Ratings. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raportul Moody’s cu privire la măsurile fiscale: Deficitul ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 Agenția Moody’s coboară la „negativă” perspectiva ratingului de țară al României!

Ministrul Energiei anunță când vor începe primele extracții de gaze din Proiectul Neptun Deep. Miza de 4 miliarde de euro Ministrul Energiei anunță când vor începe primele extracții de gaze din Proiectul Neptun Deep. Miza de 4 miliarde de euro

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că primele extracţii de gaze din proiectul Neptun Deep vor avea loc la finalul anului 2026 sau începutul lui 2027. Ivan a subliniat că investiţia de 4 miliarde de euro va transforma România într-un jucător major pe piaţa energetică regională. „Neptun Deep e în linie dreaptă. Avem date care confirmă faptul că acolo este un zăcământ foarte bun. Din 2027 o să avem mai multe gaze produse din Marea Neagră pentru România. Lucru care ne dă capacitatea de a face şi alte noi centrale de producţie energie electrică pe gaz şi, în acelaşi timp, de a dezvolta industria petrochimică, industria care e mare consumatoare de energie. Şi este evident că e mult mai simplu să foloseşti gazul românesc în România, fără a avea tarife de transport într-o altă ţară, şi asta va reprezenta un plus pentru tot ce înseamnă industria din ţara noastră, începând cu 2027”, a declarat Bogdan Ivan, sâmbătă, la Prima TV. Întrebat când va fi extrasă prima cantitate de gaz, Ivan a confirmat că procesul este deja în desfăşurare. „În finalul lui 2026, începutul lui 2027 vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră, din Neptun Deep. Se lucrează în acest moment. Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, 50% Romgaz, 50% OMV. În momentul de faţă avem date foarte,  foarte pozitive despre modul în care urmează să fie exploatat acest zăcământ extrem de important pentru ţara noastră”, a precizat el. Proiectul Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră şi primul de mare adâncime din România. Co-dezvoltat de Romgaz şi OMV Petrom, Neptun Deep are rezerve estimate la minim 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027 Primele gaze naturale din perimetrul Neptun Deep vor fi livrate în 2027, a confirmat OMV Petrom. Scenarii privind obiceiurile de consum de energie

Ministrul Bogdan Ivan ne stinge lumina: „Avem cea mai scumpă energie electrică din Europa” / Oficialul dezvăluie cum au redus alte țări facturile cu 20%

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a afirmat, într-un interviu difuzat sâmbătă că, pe baza analizei datelor din ultima lună, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. În acest context, ministrul recomandă montarea de contoare inteligente, care transmit datele din 15 în 15 minute şi permit tarife dinamice sau diferenţiate pe diferite intervale ale zilei. Oficialul afirmă că în alte ţări utilizarea acestora a funcționat, iar facturile au scăzut cu 20%. Ministrul a explicat că a plătit 280 de lei factura la energie, o creştere cu aproximativ 30-35%. Ministrul Energiei a afirmat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că preţul energiei variază de de la zi la zi, în funcţie de importuri. ”În ultima lună, bazându-mă pe o analiză a preţului de pe piaţă, am avut în medie megawattul la 154 de euro, comparativ cu Franţa care era la 61 de euro şi, dacă ne raportăm la puterea de cumpărare a românilor şi la veniturile românililor, da, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. Sunt datele Eurostat care confirmă acest lucru”, a declarat Bogdan Ivan. Ministrul recomandă montarea de contoare inteligente Ministrul a explicat că Spania şi Marea Britanie folosesc acest sistem de contoare inteligente. În România sunt mai multe companii care furnizează aceste soluţii, iar un contor costă între 100 şi 200 de euro. ”Un contor pe care nu-l citeşti tu, un contor care transmite datele din 15 în 15 minute şi permite aceste tarife dinamice (…) Transmit în timp real care este consumul, pot să aplice aceste tarife diferenţiate sau dinamice în funcţie de perioada zilei în care consum şi acest lucru a dus la o scădere cu până la 20% în alte state.  Nu facem nimic altceva decât să luăm acest model de bună practică şi să-l aducem şi în România. Oricine poate să-ţi instaleze un contor inteligent. Pot inclusiv să fie cei care livrează, să ofere anumite soluţii care sunt compatibile cu platformele informatice”, a adăugat Bogdan Ivan. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: România este menționată printre cele șapte țări din UE care alimentează Moscova. Cu cât s-a mărit importul de energie din Rusia în ultimul an

Noul sistem de intrare-ieșire al UE intră în funcțiune duminică: „Vom ști cine intră în UE, când și unde.” Posibile congestii pe aeroporturi

Aeroporturile și punctele de trecere a frontierei din Europa se pregătesc pentru potențiale congestii după intrarea în funcțiune a unui sistem de securitate care monitorizează amprentele pasagerilor, duminică. Operatorii vor începe să înregistreze fotografii biometrice și amprente ale persoanelor care sosesc sau pleacă din Uniunea Europeană, la anumite puncte de trecere a frontierei, pe măsură ce noul sistem de intrare-ieșire (EES) este introdus treptat pe parcursul următoarelor șase luni, notează Financial Times. Aeroporturile, porturile și terminalele feroviare au fost nevoite să instaleze dispozitive care să efectueze verificările, care vor permite verificarea informațiilor despre statutul de imigrare al oamenilor și să-i identifice automat pe cei care depășesc durata vizei sau a șederii permise. „Vom ști cine intră în UE, când și unde. Este coloana vertebrală digitală a noii noastre abordări a gestionării frontierelor”, a declarat Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne. Sistemul va fi introdus de cele 29 de țări din spațiul Schengen, inclusiv Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Controalele nu se vor aplica persoanelor care dețin permise de ședere UE sau vize de lungă ședere. După amânări repetate, sistemul va fi pe deplin operațional în aprilie 2026 Sistemul a fost convenit în 2017, dar a fost amânat de mai multe ori din cauza îngrijorărilor că sistemele informatice nu sunt pregătite și călătoriile vor fi afectate. Statele UE au decis în cele din urmă să implementeze sistemul pas cu pas, ceea ce înseamnă că va fi pe deplin operațional abia pe 10 aprilie 2026, când va înlocui ștampilele manuale din pașapoarte. „Lansarea acestui sistem IT la scară largă în 27 de state membre este o sarcină complexă și solicitantă – dar una pentru care suntem pregătiți”, a spus Brunner. „Perioada de punere în aplicare de șase luni va asigura că statele membre, călătorii și întreprinderile se pot adapta fără probleme.” Operatorii, pregătiți pentru plângeri din partea clienților Operatorii spun că amânările le-au permis să rezolve erorile și să efectueze teste, dar se declară pregătiți pentru plângeri din partea clienților care vor suferi întârzieri, deoarece înregistrarea informațiilor biometrice pentru prima dată durează mai mult decât verificările ulterioare. „Multe vor depinde de modul în care sistemul se va comporta în ziua lansării și de prezența forțelor de poliție în număr adecvat la posturile de control”, a declarat Ourania Georgoutsakou, șeful grupului de lobby Airlines for Europe. Inițial, controalele vor fi puse în aplicare numai la anumite puncte de trecere a frontierei sau pentru anumite categorii de persoane. Olanda, de exemplu, va începe cu porturile IJmuiden și Eemshaven și va introduce controale pe aeroportul Schiphol din Amsterdam abia pe 3 noiembrie. În Germania, controalele biometrice vor începe duminică pe aeroportul din Dusseldorf, apoi pe aeroporturile din Frankfurt și Munchen, urmate de porturile maritime și alte puncte de trecere. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”

SUA cer UE să modifice reglementările de mediu. Companiile americane, scutite de due diligence și planuri de tranziție climatică

SUA cer Uniunii Europene să revizuiască părți din legislația de mediu, la doar câteva luni după ce cele două părți au ajuns la un acord privind taxele vamale și au evitat un război comercial transatlantic. Potrivit unui document de poziție al Guvernului american consultat de reporterii Financial Times, Washingtonul a cerut Bruxelles-ului să elimine cerințele pentru companiile din afara UE de a prezenta „planuri de tranziție climatică”. De asemenea, UE ar trebui să modifice legislația de mediu privind lanțurile de aprovizionare pentru a exclude companiile americane și altele din „țările cu due diligence corporativ de înaltă calitate”. Amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea normelor de due diligence Regulile UE privind due diligence, care au intrat în vigoare anul trecut, impun companiilor care operează în Uniune să identifice orice efecte negative de mediu și sociale din lanțurile lor de aprovizionare, în încercarea de a combate munca forțată și poluarea. Încălcarea normelor de due diligence poate duce la amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală. În documentul său, Administrația Trump descrie normele ca o „reglementare excesivă gravă și nejustificată” care „impune sarcini economice și de reglementare semnificative companiilor americane”. SUA, dispuse la zero concesii Washingtonul a transmis cererile Comisiei Europene zilele trecute, potrivit a doi oficiali UE familiarizați cu chestiunea. Spre deosebire de negocierile comerciale tradiționale, SUA nu oferă nicio concesie în schimb. „Este o stradă cu sens unic”, a spus un oficial UE. Normele UE au fost deja criticate de companiile americane de petrol și gaze. Companiile americane se tem că regulile de due diligence le vor expune la un risc crescut de procese din partea grupurilor de activiști, pentru cazuri de muncă a copiilor și daune aduse mediului, prezente în lanțurile lor de aprovizionare. Potrivit oficialilor americani, mai multe companii americane au declarat că vor trebui să oprească operațiunile în UE ca urmare a regulilor de due diligence și raportare a sustenabilității. Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la taxa UE pe carbon la graniță, care se va aplica începând de anul viitor industriilor poluante din afara blocului comunitar, cum ar fi producătorii de oțel și aluminiu. Washingtonul se opune, de asemenea, unei viitoare legi UE anti-defrișări, care ar interzice importul de bunuri precum lemnul și cacao dacă producătorii nu reușesc să dovedească că nu au fost tăiate păduri în timpul procesului de producție. Luna trecută, Bruxelles-ul a anunțat că va amâna regulile privind defrișarea pentru a doua oară, cu încă un an, dând vina pe o problemă a sistemului IT. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”

Parlamentul European a votat interzicerea denumirilor de „friptură,” hamburger sau „cârnați” pentru produsele vegetariene

Parlamentul European a votat miercuri pentru interzicerea utilizării termenilor precum “friptură”, “cârnați” sau “hamburger” pentru produsele care nu conțin carne. Europarlamentarii au susținut, cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, o propunere venită din partea Partidului Popular European, o coaliție de partide conservatoare, care interzice denumiri precum „friptură pe bază de plante” sau „burger vegetarian”. Totuși, decizia nu este finală, deoarece urmează etapa negocierilor cu cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Dezbateri aprinse în Parlamentul European Inițiatoarea propunerii, franțuzoaica Céline Imart (43 de ani), ea însăși fermieră, a invocat riscul de confuzie și protecția consumatorilor ca principalele argumente: Înlocuitorii pe bază de plante, de exemplu, nu oferă aceleași valori nutriționale ca omologii lor de origine animală. „Este vorba despre transparență și claritate pentru consumator și recunoașterea muncii fermierilor noștri.” Celine Imart, fermieră și europarlamentar, verifică producția de grâu de la ferma ei din Cuq-Toulza, sud-vestul Franței, pe 17 mai 2024. În timpul unei dezbateri aprinse în Parlamentul European, Imart a ținut să clarifice: „Nu se pune problema interzicerii alternativelor pe bază de plante, dar țin la punerea în valoare a termenilor, la adevăratul lor sens”, Friedrich Merz: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani” Propunerea a beneficiat de sprijin de la Berlin: cancelarul Friedrich Merz și ministrul Agriculturii Alois Rainer s-au pronunțat în mod clar pentru redenumirea obligatorie a produselor vegetariene, notează Bild. Rainer, de profesie maestru măcelar, a declarat: „Pentru mine personal, un șnițel este făcut din curcan, vițel sau porc”. La rândul său, Merz a declarat: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani.” „Nu trebuie să luăm consumatorii de proști” Legea, care vizează interzicerea unor denumiri precum „friptură de soia,” a divizat dreapta, notează Le Figaro. Europarlamentarul german Peter Liese, de exemplu, consideră că este „păcat” că Parlamentul European dedică timp „unei astfel de prostii”. „Nu trebuie să luăm consumatorii drept proști”, dacă „pe un pachet scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnați vegetarieni’, oricine poate decide dacă vrea să-l cumpere sau nu”, a spus el. Un alt europarlamentar german, Jan-Christoph Oetjen, a fost și mai critic: „Nu le putem explica convingător oamenilor de ce Parlamentul European votează pentru astfel de prostii. Această decizie dăunează credibilității întregului Parlament al UE”. Ecologiștii s-au declarat împotriva textului. Olandeza Anna Strolenberg a mustrat „lobby-ul cărnii” pentru că „încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar”. Produsele vegetariene care imită carnea au crescut în ultimii ani, determinate de preocuparea consumatorilor pentru o alimentație sănătoasă, bunăstarea animalelor sau reducerea amprentei asupra mediului, în contextul în care fermele de animale sunt principalii emițători de CO2. În 2020, deputații au respins o lege pe același subiect. Cu toate acestea, alegerile europene din 2024 au schimbat echilibrul partidelor, oferind mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă-dreapta, care susțin că sunt apropiați de sectorul agricol. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni a fost denunțată la Curtea Penală Internațională pentru presupusa complicitate la genocidul din FÂȘIA GAZA

Ilie Bolojan mai bifează o finanțare europeană. O primă tranșă de 500 de milioane de euro de la BEI pentru autostrada SibiuPitești

Premierul Ilie Bolojan a primit, la Palatul Victoria, o delegație a Băncii Europene de Investiții (BEI), aflată la București pentru semnarea unui contract de finanțare în valoare de 500 de milioane de euro – prima tranșă dintr-un pachet total de un miliard de euro destinat construcției autostrăzii A1 Sibiu–Pitești, anunță biroul de presă al Guvernului, într-un comunicat public. „În cadrul discuțiilor, șeful Guvernului a subliniat importanța consolidării cooperării cu BEI și cu alte instituții financiare europene, în strâns parteneriat cu Comisia Europeană. BEI s-a dovedit, de-a lungul timpului, un partener strategic important, contribuind la dezvoltarea României prin finanțări și asistență tehnică acordate unor proiecte cu impact asupra economiei. Premierul a evidențiat faptul că, în contextul angajamentelor asumate privind traiectoria fiscal-bugetară, sprijinul BEI este important pentru cofinanțarea proiectelor deja incluse în planificarea bugetară națională, asigurând astfel continuarea și finalizarea investițiilor”, arată sursa citată. Discuțiile de miercuri au vizat și domeniul energiei, unde România își propune să devină un hub regional. „Sunt necesare investiții în rețele inteligente, tehnologii de stocare și modernizarea infrastructurii de transport și distribuție. Consolidarea securității energetice și integrarea în rețelele europene presupun interconectări eficiente, proiecte transfrontaliere și alinierea la standarde comune”. Ilie Bolojan a cerut și extinderea colaborării cu BEI pentru sprijinirea proiectelor autorităților locale, care au nevoie de cofinanțare pentru finalizarea investițiilor aflate în implementare. „Reprezentanții BEI și-au exprimat disponibilitatea de a identifica instrumente suplimentare de sprijin, inclusiv pentru industria de apărare, și de a continua acordarea de asistență tehnică instituțiilor publice, mediului de afaceri și universităților”. La întrevedere a participat și Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:

Culmea Reformei. Bolojan scoate în afara legii nașterile și decesele. Primăriile au INTERZIS să mai elibereze certificate. GÂNDUL publică mesajele primarilor înfuriați de Guvern

Atenție, români! Bolojan scoate în afara legii nașterile și decesele. Cel puțin până în 2027, când, spune premierul, ne vom întoarce la normal, nașterile și decesele stau sub semnul întrebării. Primăriile vor fi în imposibilitatea de a elibera certificate. În biroul său de la Palatul Victoria, Ilie Bolojan execută reforme, de-a valma, cu pixul pe hârtie. În realitatea românilor, „corectările” premierului produc consecințe neanticipate, însă, la Palatul Victoria. Ordonanța 52/2025, adoptată săptămâna trecută, pe repede-nainte, taie dreptul edililor de a achiziționa astfel de certificate. Asta a provocat gâlceavă pe grupul de WhatsApp al primarilor din Asociația Muncipiilor din România. Gândul a intrat în posesia mesajelor care trădează disperarea în rândul primarilor. „Suntem blocați, efectiv”, se plâng edilii. „La Slatina, nu mai avem voie să achiziționăm certificate de naștere securizate, pentru că intră la capitolul 54.02, furnituri de birou art. 20.01.01, interzis prin Ord 52, art. 17, alin 1.a. Aceeași situație și cu certificatele de deces”, contestă primarul orașului, Mario DeMezzo. Certificatele de naștere securizate din România sunt printate pe formulare tip special concepute pentru a asigura autenticitatea și securitatea documentului, fiind emise prin Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (S.I.E.A.S.C.). Aceste formulare securizate permit obținerea certificatului atât în format fizic, cât și digital, prin comunicarea unei adrese de e-mail către ofițerul de stare civilă.  AMR i-a trimis ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, o propunere de modificare a OUG 25/2025 prin care să fie eliminate constrângerile financiare legate de: reparații curente, consultanță și expertiză, studii și cercetări, și, mai ales, la contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere. Primarii motivează că eliminarea restricțiilor asigură finanțarea pentru – reparațiile curente, „întrucât acestea sunt aferente în principal domeniului public, și anume: străzi, alei, trotuare, mobilier urban, locuri de joacă pentru copii, etc”, potrivit documentului. În caz contrar și în lipsa acestor bani, primăriile nu vor mai putea asigura serviciile publice pentru cetățeni. „S-a stricat centrala termică a unei școli. Pe reparații în școli, PMS (Primăria Municipiului Slatina) face achiziția, nu școala. Nu putem, că intră pe reparații și nu avem voie. Ținem câteva mii de copii în frig? Pe cuvând dacă eu înțeleg ceva”, scrie, lezat, DeMezzo, pe grupul primarilor. Edilii vor bani și pentru „anunțurile din presa locală impuse de legislație pentru sedințele consiliului local, concesiuni, închirieri, etc”. „Suntem blocați, efectiv. Nu avem voie să luăm publicitate de niciun fel (adică cele pe care trebuie să le luăm pentru că suntem obligați de lege. Adică, legea mă obligă să iau o anumită pulbicitate și Ordonanța 52 mă împiedică. Serios întreb, cum faceți în alte orașe?”, întreabă, nedumerit, Mario DeMezzo. „Nu facem. anunțurile din presă pentru licitații sunt suspendate conform acestui OUG”, îi răspunde Dan Bobouțanu, primarul din Hunedoara. În documentul trimis ministrului Nazare, primarii spun că își vor înapoi dreptul la studii și cercetări, „întrucât acestea reprezintă o fază premergătoare realizării de investiții publice din venituri proprii sau finanțare externă nerambursabilă, precum și pentu elaborarea documentațiilor pentru atribuirea de contracte de delegare a serviciilor de utilitati publice”. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: