Bolojan, blocat în propriile idei. Nu susține scutirea CASS pentru mame și veterani, deși economia făcută este infimă
Ilie Bolojan nu vrea să audă de exceptarea plății CASS pentru mame cu copii sub 7 ani și veterani de război. Premierul susține la TVR 1 că: „Fiecare sumă de bani care este economisită, fiecare sumă de bani pe care nu o cheltuim pentru că nu mai avem de unde să o cheltuim, este un act de responsabilitate pentru oamenii cărora le luăm impozite și taxe”. Premierul a subliniat că această abordare nu și-o va schimba „indiferent că sunt premier sau sunt pur și simplu un simplu parlamentar sau un simplu cetățean”, scrie Mediafax. Premierul explică cum bugetul nu permite să se facă excepții pentru persoanele cu venituri mici. „Nu poți să îți imaginezi că vei face mai multe lucruri decât îți poți permite nici în viața reală, nici la firma ta, nici în familia ta. Pe termen lung, dacă cheltui mai mult decât îți permite plapuma pe care o ai, e doar o problemă de timp până va trebui să achiți acele lucruri”. Declarația vine în contextul în care PSD a anunțat amendamente la pachetul fiscal care prevăd scutirea de CASS pentru mamele cu copii până la 7 ani, veteranii de război și deținuții politici, măsuri pe care președintele interimar Sorin Grindeanu le-a numit „compensatorii”.
Ce nu s-a văzut în presă și la TV din ziua TERORISMULUI LEGISLATIV pe cele 4 moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan
Duminică. O zi în care unii se duc la biserică, alții la picnic, dar parlamentarii au avut program de maraton politic. Patru moțiuni de cenzură pe masă, cinci asumări de răspundere la pachet și o atmosferă de teatru absurd în plen. Ședința comună a început la ora 13, cu George Simion pe post de dirijor al opoziției. AUR și SOS au refuzat inițial să intre în sală, anunțând cu surle și trâmbițe că vor boicota ședința și nu vor asigura cvorumul necesar de 233 de senatori și deputați. Ba chiar, la intrarea în sala de plen, Simion i-a transmis premierului să amâne votul pentru mâine. După câteva ore de plimbat nervii pe holurile Parlamentului, s-au răzgândit și s-au așezat cuminței la locurile lor. În schimb, cei de la POT au preferat să rămână în continuare pe coridoare, unde atmosfera era mai relaxată la o cafea sau o apă plată. Parlamentarii puterii – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile – au făcut figurație. Au asigurat cvorumul, dar la vot au livrat clasicul „prezent, nu votez”, repetat ca o mantră de rezistență birocratică. Practic, un spectacol de participare doar pentru a asigura cvorumul necesar și pentru a justifica reformele lui Bolojan. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi și 4 numărători Așa s-au derulat cele patru runde. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi, 4 numărători. 4 strigări ale numelui fiecărui parlamentar precum la catalogul școlar. Totul pe repede-înainte, dar totuși cu pauze lungi, care au permis unora să butoneze telefoanele sau să bârfească cu colegii. De pildă, Vasile Blaga a preferat să stea pe telefon în timp ce șeful său pe linie directă de partid, Ilie Bolojan, susținea ultimul discurs pe cea de-a patra moțiune. Nu au lipsit nici scandalurile sau invectivele. De exemplu, deputatul USR Alexandru Dimitriu a fost huiduit de opoziție, după ce i-a numit pe membrii AUR „interlopi” și „țepari”. (VIDEO AICI) Bolojan, mai degrabă spectator decât „jucător” Premierul Ilie Bolojan a rămas imobil în banca destinată membrilor guvernului, doar din când în când ridicându-se pentru a da mâna cu președinții celor două Camere sau cu colegii parlamentari care țin în viață coaliția de guvernare. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax În rest, a părut mai degrabă spectator decât actor principal și, la un moment dat, de plictiseală, a început să se joace cu degetele, semn că nici măcar premierul nu mai găsea sens în ritualul procedural. Bolojan nu a dat, ca de obicei, nicio declarație presei și a părăsit Parlamentul în grabă, însoțit de președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Eșecul opoziției După mai bine de opt ore, bilanțul a fost clar. Patru moțiuni respinse, un guvern care și-a bifat liniștit supraviețuirea și un Parlament care a reușit să transforme o zi de duminică într-un spectacol a ceea ce opoziția a numit „terorism legislativ”, unde armele au fost doar microfoanele și răbdarea. Opoziția nu a reușit să adune la cele 4 moțiuni nici măcar numărul de semnături inițiale. Situația la vot a stat în felul următor: reforma din sănătate – 108 voturi „pentru” reforma guvernanței corporative – 121 voturi „pentru” reforma privind eficientizarea autorităților administrative autonome (ASF, ANCOM, ANRE) – 120 voturi „pentru” reforma care cuprinde măsurile fiscale – 119 voturi „pentru” Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
Ținută obligatorie pentru creșterea performanței în materie de fonduri europene
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a găsit soluția pentru creșterea performanței în materie de atragere a fondurilor europene: schimbarea totală a garderobei. O circulară transmisă de ministru tuturor direcțiilor și compartimentelor din minister semnalează că imaginea instituției depinde în mod esențial de vestimentația și ținuta angajaților. Astfel, funcționarii publici care gestionează sume de miliarde de euro din fonduri europene nu mai pot veni la birou „într-o ținută indecentă, extravagantă sau inadecvată pentru o instituție publică”. UPDATE, ORA 18.10 Ministrul a revenit cu o postare pe Facebook prin care face precizări cu privire la reguli de bun-simț pe care trebuie să le aibă angajații din MIPE. Dragoș Pîslaru ia măsuri. Ținută decentă, curată, care emană profesionalism Regulamentul intern, care a fost notificat în tot ministerul, prevede foarte clar: vestimentația trebuie să fie curată, decentă și să emane profesionalism. Demersul ministrului are o semnificație înaltă. Conform circularei, respectarea codului vestimentar „contribuie la consolidarea prestigiului Ministerului”. Așadar, angajații trebuie să se asigure că au făcut toate demersurile pentru ca România să absoarbă miliardele de euro din PNRR. Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai competitive, având direcții cu nume complicate precum „Management reziliență și fond social pentru climă” până la „Programe europene capital uman”. Angajații MIPE se respectă. Training de lux pe Coasta de Azur Acest minister se bucură de un statut privilegiat. Astfel, 30 de angajați, inclusiv un director, și-au asigurat două excursii de pregătire în Franța, pe Coasta de Azur, și în Cipru, al căror cost total se ridică la o jumătate de milion de lei. Ministrul Dragoș Pîslaru susține că, deși a cerut anularea călătoriilor respective, câțiva angajați au reușit totuși să plece. Printre ei este și un director care va fi demis, a precizat ministrul pentru Digi24. De menționat că, în luna iulie, Guvernul a aprobat un memorandum prin care premierul Bolojan le-a cerut tuturor instituțiilor să reducă deplasările externe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI SCANDALUL autobuzelor de 200.000 de euro, pe masa ministrului Pîslaru! Anunțul făcut de oficialul de la Fonduri: „Sesizarea Parchetului European” Planul Național de Ruinare și Impertinență
Sindicaliștii îl acuză pe Bolojan că DEZINFORMEAZĂ cu cifrele din administrația locală: A indus în eroare opinia publică
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a indus în eroare opinia publică afirmând că sectorul de „administrație publică” este supradimensionat. FNSA susține că „40% dintre funcționari se pensionează în următorii 10 ani” și că „administrația va fi blocată după valul de pensionări și valul de concedieri”. „Afirmațiile sale sunt false și manipulatorii. În realitate, atunci când tai posturi vacante, lovești direct în structura bugetară: fiecare astfel de post este finanțat pentru un an întreg, iar eliminarea lui generează economii clare și vizibile în bugetul instituției. Acești bani nu dispar, ci se redistribuie acolo unde este nevoie, de regulă la rectificarea bugetară. Prin urmare, premierul induce deliberat în eroare opinia publică, ascunzând adevărul despre consecințele reale ale acestor măsuri”, transmite sursa citată într-un comunicat remis Agerpres. FNSA: De ce dezinformați, domnule Bolojan, cu bună știință?! Sindicaliștii din aparatul administrativ atrag atenția că în următorii 5 ani se vor pensiona circa 13.376 de funcționari, adică 10% dintre funcționarii publici existenți în prezent. „Datele apar în Raportul privind managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici pentru anul 2024 realizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Potrivit aceluiași raport ANFP, în următorii 10 ani se estimează pensionarea a circa 40.924 de funcționari, reprezentând 30,79% din totalul funcțiilor publice generale ocupate sau temporar ocupate.” FNSA consideră că numărul poate fi cu mult mai mare, având în vedere că 69% din funcționarii publici sunt femei și au dreptul să se pensioneze mai devreme decât bărbații. „În acest caz, ne întrebăm retoric, desigur, cum va mai funcționa administrația publică din România care va fi supusă în 2025 celui mai mare val de concedieri din ultimii 30 de ani, urmată de un alt val de pensionări care duce oricum la pierderea expertizei acestora și care va conduce, în cel mai evident mod cu putință, la blocaje instituționale? Ba, din contră, FNSA susține o reformă reală! Dar nu „Reforma mea”, cunoscută doar de domnul Ilie Bolojan! Suntem de acord cu o reformă realizată în Parlamentul României, așa cum este firesc! Suntem de acord cu o reformă care să fie cu adevărat dezbătută cu argumente și idei, care să dea astfel greutate schimbării administrației!”, se mai arată în comunicatul citat. Foto: Alexandra Pandrea
Succes diplomatic pe linie. Niciun ROMÂN printre noii ambasadori ai Uniunii Europene
Niciun român nu apare pe lista celor 36 de ambasadori noi ai Uniunii Europene. În schimb, bulgarii au un reprezentant, Ungaria la fel, în vreme ce Polonia marchează două numiri la vârful diplomației europene. Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene (UE), anunța pe 30 august numirea a 36 de noi ambasadori ai UE în întreaga lume. Dacă România nu are niciun nou reprezentant printre ambasadorii europeni, vecinii României și alte țări din Estul Europei au înregistrat mai multe numiri. Este vorba despre Ungaria, Bulgaria, Croația, Lituania, Letonia și Polonia. Erika Hasznos, diplomată cu experiență din Ungaria, a fost numită de Kaja Kallas ambasador în Papua Noua Guinee. Un alt vecin care a fost numit ambasador este bulgarul Dimiter Tzantchev. Acesta va reprezenta Uniunea Europeană în Maroc. Și Croația are un nume pe lista celor 36 de noi ambasadori. Diplomata Marijana Kujundzic va fi reprezentata UE în Azarbaidjan. De asemenea, letonul Artis Bertulis a fost numit ambasador în Singapore, în timp ce lituanianul Raimundas Karoblis, fost ministru al Apărării, va merge în Pakistan. Polonezii s-au descurcat și mai bine, având două nume pe listă. Iwona Piorko Bermig va reprezenta Uniunea Europeană în Republica Moldova. De cealaltă parte, Radoslaw Darski va fi ambasador în Tadjikistan. Totuși, potrivit site-ului Serviciului Diplomatic al Uniunii Europene, România are și ea un diplomat care reprezintă Uniunea Europeană în lume. Este vorba despre Denisa-Elena Ionete, numită ambasador al UE în Djibouti în 2024. Atunci, a fost singura persoană din România prezentă pe lista noilor numiri de ambasadori. Revenind la numirile de la finalul lunii august 2025, cei mai mulți noi ambasadori provin din Germania, Franța, Italia și Suedia. Lista completă a celor 36 de noi ambasadori este: HØEG Erik a fost numit ambasador al UE în Argentina KUJUNDŽIĆ Marijana a fost numită ambasador al UE în Azerbaidjan RAMSEY Fiona a fost numită ambasador al UE în Barbados BRONCHAIN Philippe a fost numit ambasador al UE în Burkina Faso MILLOT Sylvie a fost numită ambasador al UE în Cabo Verde ROUDIE François a fost numit ambasador al UE în Columbia RAZAALY Irchad a fost numit ambasador al UE în Côte d’Ivoire URBAN Jens a fost numit ambasador al UE în Cuba FUENTES MILANI Raul a fost numit ambasador al UE în Republica Dominicană BANDINI Duccio a fost numit ambasador al UE în El Salvador DARMANIN Joanna a fost numită ambasador al UE în Eritreea KARANKO Johanna a fost numită ambasador al UE în Guatemala BIANCHI Federico a fost numit ambasador al UE în Guineea-Bissau STICKER Xavier a fost numit ambasador al UE în Guineea Conakry PIERANTONI Luca a fost numit ambasador al UE în Guyana ROOS Hélène a fost numită ambasador al UE în Haiti SEMTNER Klemens a fost numit ambasador al UE în Irak MANN Michael a fost numit ambasador al UE în Israel SUNNERGREN Mette a fost numit ambasador al UE în Lesotho ARISTI GAZTELUMENDI Daniel a fost numit ambasador al UE în Malawi PIORKO BERMIG Iwona a fost numită ambasador al UE în Moldova TZANTCHEV Dimiter a fost numit ambasador al UE în Maroc KAROBLIS Raimundas a fost numit ambasador al UE în Pakistan HASZNOS Erika a fost numit ambasador al UE în Papua Noua Guinee AFHELDT Katja a fost numită ambasador al UE în Paraguay VON BECKERATH Andreas a fost numit ambasador al UE în Serbia BERTULIS Artis a fost numit ambasador al UE în Singapore DI MAURO Francesca a fost numită ambasador al UE în Somalia ASTUTO Ugo a fost numit ambasador al UE în Coreea de Sud ENARSSON Per a fost numit ambasador al UE în Sudanul de Sud KÜNNE Andreas a fost numit ambasador al UE în Elveția și Liechtenstein DARSKI Radoslaw a fost numit ambasador al UE în Tadjikistan BARGFREDE Thorsten a fost numit ambasador al UE în Timorul de Est MAVROMICHALIS Petros a fost numit ambasador al UE în Uruguay POTZEL Deike a fost numit ambasador al UE pe lângă Organizația Națiunilor Unite la Geneva SIMONNET Patrick a fost numit ambasador al UE în Yemen RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Fost consilier al lui Dacian Cioloș, numit pentru a doua oară secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Ilie Bolojan a semnat decizia Puci la partidul REPER. Octavian Berceanu, ales președinte acum 6 zile, și-a dat DEMISIA. O grupare apropiată de Boc ar fi făcut presiuni în partid CCR dezbate pe 24 septembrie proiectul privind legea pensiilor magistraților/ÎCCJ: „Judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat”
Comisia Europeană a amendat Google cu aproape trei miliarde de euro / Compania trebuie să plătească alte 420 de milioane de dolari în SUA
Comisia Europeană a anunțat vineri că a amendat gigantul american Google cu 2,95 miliarde de euro pentru încălcarea regulilor Uniunii Europene privind concurența pe piața tehnologiei publicitare. Comisia Europeană a declarat că Google a încălcat normele de concurență prin favorizarea propriilor servicii de tehnologie publicitară online în detrimentul concurenților săi, abuzând astfel de poziția sa dominantă pe piața tehnologiei publicitare. Comisia a anunțat că a ordonat Google să pună capăt unor astfel de practici și să pună în aplicare măsuri care să ducă la încetarea oricăror conflicte de interese în lanțul de aprovizionare al piețelor de tehnologie publicitară. Pe lângă amendă, Google are la dispoziție 60 de zile pentru a informa Comisia ce măsuri va lua. Reprezentanții companiei au declarat că Google va face apel la decizia Comisiei. Comisia „impune o amendă nejustificată și cere modificări care vor afecta mii de companii europene, îngreunându-le câștigarea de bani”, a declarat Lee-Anne Mulholland, vicepreședinte Google. Conform Euractiv, mai multe surse au relatat că Teresa Ribera, comisarul pentru Concurență, ar fi trebuit să anunțe decizia de a amenda Google luni, dar decizia respectivă ar fi fost blocată de comisarul pentru Comerț Maros Sefcovic din cauza îngrijorărilor că amenda ar afecta relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA. La începutul acestei săptămâni, Sefcovic a declarat că procedurile interne ale Comisiei „există dintr-un motiv”. În SUA, Google trebuie să plătească 425 de milioane de dolari pentru nerespectarea confidențialității utilizatorilor În Statele Unite, un juriu federal din San Francisco a ordonat Google să plătească 425,7 milioane de dolari pentru invadarea confidențialității utilizatorilor. Conform Fox Business, pe o perioadă de opt ani, compania ar fi colectat date despre milioane de oameni deși aceștia dezactivaseră o funcție de monitorizare din contul lor Google. Verdictul de miercuri vine după un proces colectiv, care se aplică la aproximativ 98 de milioane de utilizatori ai Google din SUA, între 1 iulie 2016 și 23 septembrie 2024. Juriul a constatat că compania a spionat utilizatorii, încălcând legile de confidențialitate din California. Google a negat că ar fi accesat în mod necorespunzător dispozitive pentru a colecta, salva și utiliza date ale persoanelor care credeau că și-au protejat activitatea online prin intermediul opțiunilor de confidențialitate. „Această decizie înțelege greșit modul în care funcționează produsele noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Google, Jose Castaneda. „Instrumentele noastre de confidențialitate oferă oamenilor control asupra datelor lor, iar atunci când dezactivează setarea de personalizare, respectăm această alegere.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Comisarul pentru Energie: UE își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028
Uniunea Europeană își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028, a declarat comisarul UE pentru energie Dan Jorgensen. Comisarul UE a adăugat că nu s-a confruntat cu presiuni din partea Statelor Unite pentru o devansare a termenului limită. Joi, președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni să nu mai cumpere petrol rusesc, a declarat un oficial de la Casa Albă. Îndemnul a venit în contextul eforturilor lui Trump de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Comisarul pentru energie Dan Jorgensen a declarat pentru Reuters că el personal nu a fost supus presiunilor Administrației americane pentru a opri achizițiile de petrol rusesc mai repede decât termenul limită din 2028, dar ar fi bucuros ca SUA să sprijine planul UE. „Nu numai că Putin a transformat energia într-o armă folosită împotriva noastră, a șantajat statele membre, dar de fapt ajutăm indirect la finanțarea războiului lui Putin, iar acest lucru trebuie să înceteze. Iar dacă președintele Trump este de acord cu asta, atunci este un sprijin binevenit, pentru că acesta este cu siguranță obiectivul nostru principal”, a spus Jorgensen. Energia este cel mai profitabil produs de export al Rusiei, iar veniturile din exporturile de combustibil au ajutat Moscova să-și finanțeze războiul. Discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind importurile de petrol din Rusia Uniunea Europeană negociază mecanismele pentru a elimina treptat importurile de petrol și gaze rusești ale UE până la 1 ianuarie 2028. Ungaria și Slovacia continuă să importe țiței rusesc prin conducta Drujba și se opun planului UE, spunând că acesta ar majora prețurile la energie. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Jorgensen a spus că este în discuții cu ambele guverne – dar că, dacă este necesar, țările UE ar putea aproba planurile fără cele două state. El a refuzat să confirme dacă Bruxelles-ul va oferi finanțare sau garanții legale pentru a încerca să câștige sprijinul celor două țări. „Dacă, din motive interne, există țări care nu consideră că pot susține planul, atunci acest lucru nu necesită unanimitate”, a spus Jorgensen. Miniștrii Energiei urmează să aprobe propunerile UE luna viitoare Propunerile UE sunt concepute pentru a fi adoptate de o majoritate consolidată de țări membre. Diplomați UE au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca miniștrii Energiei din țările membre să le aprobe în timpul unei reuniuni luna viitoare. Achizițiile UE de gaze rusești rămân mult mai mari. S-a calculat că Europa ar cumpăra aproximativ 13% din gazul său din Rusia în acest an, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei în 2022. Discuții cu secretarul american pentru Energie la Bruxelles Săptămâna viitoare, Jorgensen va purta discuții cu secretarul american pentru Energie Chris Wright la Bruxelles, cu privire la promisiunea UE de a cumpăra energie în valoare de 250 de miliarde de dolari din SUA pe an, ca parte a acordului comercial dintre SUA și UE. Analiștii au spus că angajamentul de cumpărare a energiei este nerealist – în parte, deoarece UE poate controla doar într-o mică măsură energia importată de companiile europene. Jorgensen a spus că vor discuta opțiuni pentru modul în care Administrațiile UE și SUA pot asigura implementarea acordului. De exemplu, Comisia a spus că ar putea “pune la comun” cererea companiilor europene pentru a cumpăra mai mult gaz din SUA. „Este clar că rolul nostru este de a facilita. UE nu este un comerciant de gaz”, a spus Jorgensen. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir Putin NEAGĂ că economia Rusiei are probleme, cu toate că specialiștii susțin contrariul
Google a fost amendată aproape trei miliarde de euro de către Comisia Europeană. Compania trebuie să plătească alte 420 de milioane de dolari în SUA
Comisia Europeană a anunțat vineri că a amendat gigantul american Google cu 2,95 miliarde de euro pentru încălcarea regulilor Uniunii Europene privind concurența pe piața tehnologiei publicitare. Comisia Europeană a declarat că Google a încălcat normele de concurență prin favorizarea propriilor servicii de tehnologie publicitară online în detrimentul concurenților săi, abuzând astfel de poziția sa dominantă pe piața tehnologiei publicitare. Comisia a anunțat că a ordonat Google să pună capăt unor astfel de practici și să pună în aplicare măsuri care să ducă la încetarea oricăror conflicte de interese în lanțul de aprovizionare al piețelor de tehnologie publicitară. Pe lângă amendă, Google are la dispoziție 60 de zile pentru a informa Comisia ce măsuri va lua. Reprezentanții companiei au declarat că Google va face apel la decizia Comisiei. Comisia „impune o amendă nejustificată și cere modificări care vor afecta mii de companii europene, îngreunându-le câștigarea de bani”, a declarat Lee-Anne Mulholland, vicepreședinte Google. Conform Euractiv, mai multe surse au relatat că Teresa Ribera, comisarul pentru Concurență, ar fi trebuit să anunțe decizia de a amenda Google luni, dar decizia respectivă ar fi fost blocată de comisarul pentru Comerț Maros Sefcovic din cauza îngrijorărilor că amenda ar afecta relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA. La începutul acestei săptămâni, Sefcovic a declarat că procedurile interne ale Comisiei „există dintr-un motiv”. În SUA, Google trebuie să plătească 425 de milioane de dolari pentru nerespectarea confidențialității utilizatorilor În Statele Unite, un juriu federal din San Francisco a ordonat Google să plătească 425,7 milioane de dolari pentru invadarea confidențialității utilizatorilor. Conform Fox Business, pe o perioadă de opt ani, compania ar fi colectat date despre milioane de oameni deși aceștia dezactivaseră o funcție de monitorizare din contul lor Google. Verdictul de miercuri vine după un proces colectiv, care se aplică la aproximativ 98 de milioane de utilizatori ai Google din SUA, între 1 iulie 2016 și 23 septembrie 2024. Juriul a constatat că compania a spionat utilizatorii încălcând legile de confidențialitate din California. Google a negat că ar fi accesat în mod necorespunzător dispozitive pentru a colecta, salva și utiliza date ale persoanelor care credeau că și-au protejat activitatea online prin intermediul opțiunilor de confidențialitate. „Această decizie înțelege greșit modul în care funcționează produsele noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Google, Jose Castaneda. „Instrumentele noastre de confidențialitate oferă oamenilor control asupra datelor lor, iar atunci când dezactivează setarea de personalizare, respectăm această alegere.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
După ce-a văzut cifrele cu PIB-ul României, deputatul Adrian Câciu transmite guvernanților: „Mai ușor cu pianul! La muncă, nu la criticat trecutul!”
România a încheiat pe creștere primul semestru., scrie, vineri, deputatul social-democrat Adrian Câciu, în ciuda știrilor alarmiste sub formă de „dezastru”, lansate de „‹reformiștii› de Oradia și corul de bocitoare”. Potrivit cifrelor prezentate de fostul ministru de Finanțe, pe pagina sa de facebook, „am încheiat acel ciclu care nu arată deloc rău”. „Înțeleg că România a încheiat pe creștere economică primul semestru al anului 2025. Acel semestru despre care, actualii spun că a fost dezastru. Nu mai spun că deficitul la 6 luni a fost sub cel programat cu 0,6 pp. Nu mai spun că investitiile au fost cu peste 6 mld lei peste deficitul primar. PIB nominal, ultimele 4 trimestre, peste 1820 miliarde lei. 364 miliarde euro. În 2019 PIB-ul era de 211 miliarde euro. Au visat numai junk și dezastru deși, 150 mld euro în plus la economia națională nu sunt de trecut cu vederea!”, mai spune Adrian Câciu. Fostul ministru de Finanțe social-democrat are și un sfat profesional pentru actualii guvernanți, până vor apărea cifrele pentru cel de-al doilea trimestru fiscal. „Până atunci, vă dau un sfat: mai ușor cu pianul pe scări! La muncă, nu la criticat trecutul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu și Gabriela Horga s-au certat în direct la TV/ Câciu: Dacă Horga ar fi cinstită, ar putea să vadă câtă rezervă financiară mi-a lăsat Cîțu Deputatul Adrian Câciu nu crede în „mitul lui Făt Frumos” Bolojan, salvatorul României: „Reformele acestea le face coaliția”
Socol demontează, în exclusivitate pentru Gândul, calculele Guvernului Bolojan privind reforma administrației: Economia ar fi de 3-4 ori mai mică
Economistul Cristian Socol a oferit în exclusivitate pentru Gândul, o analiză detaliată privind reforma din Administrația Publică, intens solicitată de Guvernul Bolojan. Potrivit acestuia, reducerea a 13.000 de posturi din sistemul adminstrativ, ar aduce o economie neta de doar 410 milioane de lei, adică de 3-4 ori mai puțin decât estimarea de 1,4 miliarde lei avansată la Cotroceni. Reforma în Administrație Publică trebuie să plece de la calcule fundamentate corect. Reforma nu este egal cu concedierile. Pentru a asigura servicii publice de calitate, reforma trebuie să țină cont de specificul local și să presupună digitalizare, evaluare și salarizare în funcție de performanță, descentralizare, integritate și profesionalizarea funcționarilor, a precizat Socol. A porni reforma de la calcule mecaniciste, fundamentate greșit, este o greșeală. Declarațiile publice arată că la discuțiile de la Cotroceni impactul estimat al concedierii celor 13.000 de angajați din Administrația Publică ar însemna o economie de 1,4 miliarde lei anual, ceea ce este incorect fundamentat. Ce economie netă se obține la bugetul general consolidat din concedierea a 13.000 angajați din sectorul Administrație Publică din România? Ipoteze: INS (iunie 2025) – Câștigul salarial mediu brut în Administrație Publică = 12.211 lei, net = 7.215 lei. Angajatul activ în Administrația Publică. Cheltuiala totală a statului cu câștigul mediu brut = 12.486 lei/lună, adică 149.832 lei/an pentru un angajat mediu. Venituri fiscale generate imediat și direct 5.343 lei/lună adică 64.116 lei/an. 19.047 lei/an revin statului prin taxe și impozite pe consum, contribuții, taxe locale, etc. Total venituri fiscale stat dintr-un angajat activ = 83.163 lei/an. Deci costul net pentru Stat este de 66.669 lei /an per angajat activ cu câștig mediu în Administrația Publică. Angajatul concediat în Administrația Publică. Statul „economisește” cei 149.832 lei/an pentru un angajat mediu. Dar trebuie să plătească ajutor de șomaj de circa 1.716 lei/lună timp de 12 luni, adică 20.592 lei/an. Nu mai colectează veniturile fiscale generate imediat și direct pe lună de 64.116 lei/an. Circa 4530 lei/an mai revin statului din venitul unui șomer, deci statul „pierde” 14.517 lei/an din taxe și impozite pe consum, contribuții, taxe locale, etc. Deci statul „economisește” la bugetul general consolidat prin concediere față de momentul când angajatul în Administrația Publică era activ, un net de 31.560 lei (adică 66.669 lei/an per angajat mediu minus 20.592 lei/an minus 14.517 lei/an). Astfel, la 13.000 de angajați concediați din Administrația Publică din România înseamnă o „economie” netă de 410.280.000 lei adică 410 milioane lei (0,02% din PIB), de 3-4 ori mai puțin decât calculele estimate pe hârtie la Cotroceni (1,4 miliarde lei). Impactul de mai sus este calculat pentru câștigul mediu al unui angajat din Administrația Publică. El poate fi adaptat pentru fiecare județ în parte, pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, încheie Cristian Socol. AUTORUL RECOMANDĂ: Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul” Iulian Fota comentează reacția Oanei Țoiu la vizita foștilor premieri români în China: „MAE este de VINĂ” Guvernul oferă SUBVENȚII pentru angajarea victimelor violenței domestice și traficului de persoane