Parlamentar PSD, „PĂCĂLIT” de un coleg de la POT să semneze moțiunea de cenzură. Popa vs Chiriță: „M-ai păcălit” / „Nu suntem la grădiniță”
Dorin Popa, fost membru POT și, actualmente, parlamentar PSD, susține că ar fi fost păcălit de un coleg de la POT să semneze moțiunea de cenzură depusă de AUR și Partidul Oamenilor Tineri, împotriva reformei din Sănătate, după ce un document intrat în posesia Gândul arată că Popa Dorin este unul dintre semnatari. Contactat de Gândul, acesta a declarat că și-a retras semnătura. Pe de altă parte, membrul POT susține că Popa „a semnat în cunoștință de cauză”. Dorin Popa, fost membru POT și afiliat PSD din luna iunie, apare ca semnatarul moțiunii de cenzură pe Sănătate, inițiate de AUR și POT, potrivit unui document intrat în posesia Gândul. Contactat de reporterii Gândul, acesta susține că ar fi fost păcălit chiar de un fost coleg de partid, Răzvan Mirel Chiriță, membru al Partidului Oamenilor Tineri, să semneze documentul. Dorin Popa a declarat că și-a retras semnătura și că a notificat Biroul Permanent, cu privire la această eroare. Dorin Popa: „Din greșeală am semnat” Dorin Popa susține că nu a știut la ce anume se referă documentul pe care l-a semnat, întrucât Chiriță i-ar fi arătat doar un tabel. „Am retras pentru că nu am știut despre ce e vorba. Am depus solicitare la Biroul Permanent să retrag, pentru că nu am știut. A fost o eroare. Mi-a spus că semnez o inițiativă legislativă, dar numai un tabel am semnat”, a declara Dorin Popa. Parlamentarul ar fi aflat de la Chiriță, că de fapt actul legislativ era una dintre cele patru moțiuni de cenzură, depuse de AUR. „El m-a sunat și mi-a spus „e moțiune”. Dacă semnam le semnam pe toate. Atunci, dacă m-ai păcălit o retrag. Din greșeală , am semnat”, a mai precizat Dorin Popa pentru Gândul. Mirel Chiriță de la POT: „Nu suntem la grădiniță să facem astfel de lucruri” Pe de altă parte, Răzvan Mirel Chiriță susține că Popa Dorin nu i-a spus niciodată că l-ar fi păcălit și că acesta a semnat luni, însă până miercuri deja se răzgândise. „Semnătura dânsului a fost dată în plenul Camerei Deputaților, există înregistrările care pot atesta”, a subliniat Chiriță. „Nu suntem la grădiniță să facem astfel de lucruri. Nu se poate discuta despre așa ceva. Semnătura dânsului a fost dată în plenul Camerei Deputaților, există înregistrările care pot atesta. Da, el știa. L-am întrebat pe dânsul dacă dorește să semneze moțiunea. După ce a semnat-o pe prima, de celelalte trei a zis că se mai gândește. Semnăturile au fost colectate încă de luni, Domnul Popa a semnat luni. Ne-am întâlnit miercuri, înainte de plenul Camerei Deputaților, și mi-a spus că s-a răzgândit. I-am că poate face cerere și își poate retrage semnătura. Nu a fost o discuție de păcăleala. El a semnat în cunoștință de cauză”, a declarat Mirel Chiriță pentru Gândul.
Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii
Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Executivul schimbă regulile de acordare a BURSELOR. Care este noul cuantum avut în vedere?
Guvernul discută joi, în ședința de la Palatul Victoria, un proiect de HG care prevede modificări privind modul de acordare și cuantumul burselor pentru elevii din învățământul preuniversitar. Potrivit documentului, începând cu anul școlar 2025-2026, bursa de merit va fi de 450 lei/lună, bursa socială și bursa tehnologică de 300 lei/lună, iar pentru mamele minore reintegrate în școală după naștere, cuantumul va fi de 700 lei/lună. Proiectul stabilește și criteriile de acordare. Bursele de merit vor fi destinate celor mai buni elevi – maximum 15% din efectivele unei clase de gimnaziu și liceu – pe baza mediilor obținute în anul precedent, care trebuie să fie de cel puțin 9,00. „Prin excepție, se acordă bursă de merit și elevilor care au media egală cu a ultimului beneficiar stabilit prin aplicarea procentului de 15%”, se mai arată în proiectul de act normativ. Bursele sociale vor fi acordate la cerere, pe baza documentelor care atestă situația materială, socială sau medicală, cu condiția ca elevul să fi promovat toate materiile și să fi avut media 10 la purtare. „Bursa socială se acordă şi sub condiţia ca elevul beneficiar să fi promovat la toate disciplinele şi să fi obţinut media 10 la purtare sau calificativul „foarte bine” la purtare, la finalul anului şcolar anterior”, se mai arată în proiect. În plus, cuantumul burselor poate fi majorat prin decizie a consiliilor de administrație din fiecare unitate de învățământ. Vezi nota de fundamentare – AICI Foto: gov.ro
Nicușor Dan participă la „Coaliția de Voință”. Se discută sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei
Nicușor Dan este unul dintre președinții de state care vor lua parte, joi, la reuniunea „Coaliției de Voință”, întrunită pentru reconfirmarea granițelor de securitate pentru Ucraina. Reuniunea „Coaliției de Voință” va fi organizată în format videoconferință, de la ora 11.30, și a fost convocată de președintele Franței, Emmanuel Macron și premierul U.K Keir Starmer. Aceasta va reuni aproape 30 de lideri de stat, europeni, și are ca scop principal confirmarea sprijinului Statelor Unite pentru garanțiile de securitate acordate Ucrainei, inclusiv prin posibilă acoperire aeriană și rachete, precum și schimb de informații, anunță Administrația Prezidențială. Șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, va participa la întrunire de la Paris. Reuniunea va fi secondată de discuții cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vrea noi sancțiuni împotriva Rusiei, “până când pacea va fi realizată”. Anunțul făcut după Coaliția de Voință Zelenski a participat la videoconferința „Coaliției de Voință”. Liderii europeni susțin în continuare ajutorarea Ucrainei și sancționarea Rusiei
Le-a luat bursele, acum și mâncarea. Guvernul Bolojan a tăiat Masa sănătoasă pentru un milion de elevi nevoiași, fără ca nimeni să observe. Documente oficiale
Guvernul Bolojan a descoperit încă o sursă de risipă bugetară și a tăiat-o înainte ca beneficiarii acestor cheltuieli să-și dea seama ce li se întâmplă. Teoretic, o știre pozitivă. Practic, Bolojan a luat mâncarea de la gură elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. O decizie ascunsă și înghesuită în primul pachet de măsuri de austeritate, în vacanța copiilor, urmând ca aceștia să afle abia în prima zi de școală că nu mai au parte de „Masa sănătoasă”. Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ s-a derulat Programul național „Masă sănătoasă“ (PNMS), cel puțin 1.000.000 de elevi fiind beneficiari direcți. Bolojan a tăiat programul cu care se lăuda ministrul David În ianuarie 2025, ministrul actual al Educației anunța extinderea programului, pe care îl considera atunci esențial în lupta cu abandonul școlar. „Este un program important, cred că este prima hotărâre iniţiată de Ministerul Educaţiei. Efectiv îl văd ca pe un mecanism fundamental, nu doar din punct de vedere social, eu îl văd ca pe un mecanism psiho-educaţional pentru că avem o problemă majoră legată de abandonul şcolar, iar toate studiile de specialitate arată că şi aceatsă componentă socială are un rol fundamental în a preveni şi combate abandonul şcolar”, a spus Daniel David în urmă cu jumătate de an. Totuși, în goana disperată după bani, Guvernul Bolojan a introdus – în Legea nr. 141 din data de 25 iulie 2025, un paragraf care, în vâltoarea discuțiilor nesfârșite despre „tăieri”, a trecut neobservat. Potrivit Ministerului Educației, Programul Național „Masă sănătoasă” era parte a strategiei de combatere a abandonului școlar și de îmbunătățire a rezultatelor educaționale. În anul 2024, Programul „Masă sănătoasă” a fost în valoare de 1.139.400.000 lei. Decizie-șoc a Guvernului: „Prevederile art. 77, alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027” Numai că, la Art. XLIII (1) – litera b – din Legea 141/2025, se precizează că „prevederile art. 77, alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027”. Patron firmă de catering: „Cel mai mult îi afectează pe copii” Efectele acestei decizii luate de Guvernul Bolojan au puterea unui adevărat val seismic, nu numai în ceea ce îi privește pe elevi, care nu vor mai beneficia de mâncarea pe care o primeau la școală, dar și în cazul firmelor de catering care au deja contracte în derulare, prin primăriile din localități, cu școlile care făceau parte din programul „Masă sănătoasă”. În exclusivitate pentru Gândul, unul dintre patronii unei firme de catering s-a declarat dezamăgit de decizia luată de Guvernul Bolojan și a atras atenția nu numai că primii care vor suferi sunt copiii, dar și că statul român nu va face economii, așa cum s-ar putea crede la o primă vedere. „Noi suntem în mijlocul contractelor acum, avem contractele aste câștigate la licitație din februarie, martie etc. Depinde când a făcut fiecare primărie licitația. Cel mai mult îi afectează pe copii. Aceasta este revolta cea mai mare. Eu țin legătura cu primăriile cu care lucrez și toți primarii sunt foarte mulțumiți că au venit mult mai mulți copii la școală datorită acestui program. Vin să mănânce și automat rămân la școală, fac și școală. Programul a ajutat foarte mult. Ca patron, nu mi se pare că se face vreo economie, deoarece eu mâine mă duc și dau afară 20 de oameni, eu i-am ținut toată vara, cu salarii, fiindcă urma să înceapă școala. Ca mine sunt și alți patroni, care au această componentă în businessul lor. Nu știu ce economie face statul când eu îi dau 20 de oameni să-i plătească, nu le mai plătesc contribuțiile la stat și, în al doilea rând, o să le plătească șomaj și asigurări medicale. Nu văd unde este economia. Contractele sunt semnate și sunt în mijlocul derulării lor, am derulat deja jumătate de contract, avem investiții făcute – cuptoare etc. -, pentru că e vorba despre câteva mii de copii. Trebuie mașini pentru transport, trebuie autorizații, plătești la stat autorizațiile… Cheltuielilesunt făcute deja… Noi am făcut aceste cheltuieli pe o predictibilitate…”, a declarat patronul unei firme de catering din țară, în exclusivitate pentru Gândul. „Programul național «Masă sănătoasă», pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți” Articolul 77 din Legea 198/2023 este cel care anunța Programul Național „Masă sănătoasă”, iar Guvernul Bolojan îl face, acum, să dispară. „Potrivit alin. (3) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, (…) în anul 2025 se implementează Programul național „Masă sănătoasă“ finanțat de la bugetul de stat… … din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București… … în limita sumei de 1.139.400 mii lei, aprobată într-o poziție distinctă într-o anexă la legea bugetului de stat pe anul 2025, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ, precum și normele metodologice de aplicare a Programului național „Masă sănătoasă“ pentru anul 2025 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării”, s-a arătat în ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024. Articolul 77 din Legea 198/2023 „(1) Ministerul Educației derulează programe de reducere a abandonului școlar/a ratei de părăsire timpurie a școlii în cadrul Programului național integrat de reducere a abandonului școlar, care stabilește priorități, programe, activități și servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la toate nivelurile de învățământ. Programul național integrat de reducere a abandonului școlar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. (2) Pilonii principali ai Programului național integrat de reducere a abandonului școlar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale și a rechizitelor școlare. (3) Anual, DJIP/DMBIP publică situația privind abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii de la nivel județean. (4) Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național «Masă sănătoasă», denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000
Propunerea PSD-ului privind disponibilizările din Administrație. Sorin Grindeanu: „În 3 până la 5 ani să ne ducem la 25% din total locuri ocupate”
Sorin Grindeanu, președintele interimar PSD, a precizat la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”, că PSD a propus un plan de reducere a personalului din Administrație pe o perioadă de cinci ani, ceea ce înseamnă disponibilizarea a 40.000 de angajați. „Tocmai de aceea am spus că PSD-ul refuză să fie parte la concedierea românilor, dar vrem să facem administrație. Suntem într-o zonă în care nu avem toate datele corecte. Ar fi vrut să fie parte din acest pachet asumat, dar nu ai toate datele corecte. Noi încercăm să facem lucrurile cu cap nu cu toporul Disponibilizezi aiurea niște oameni. Se vor acele societăți comerciale care nu vor duce la scăderea cheltuielilor, dai oameni afară te vor da în judecată vor câștiga, și vei avea și mai mari cheltuieli. Prin concedierea a 13.000 de oameni făceau o economie de 1,4 miliarde de lei pe an. Reforma nu e egal concedieri. reformă înseamnă multe alte lucruri. Reforma administrației ține de digitalizare. Am propus într-o perioadă de la 3 până la 5 ani să ne ducem la 25% din total locuri ocupate. Asta ar însemna undeva la „40.000 de oameni”, a declarat Sorin Grindeanu.
Directorul Rosatom: Rusia va ajuta China să depășească SUA și să devină cel mai mare producător de energie nucleară din lume
Rusia va ajuta China să depășească Statele Unite și să devină cel mai mare producător de energie nucleară din lume, a declarat Alexei Lihacev, directorul general al Rosatom, compania de energie nucleară de stat din Rusia. Remarcile directorului Rosatom, difuzate miercuri de televiziunea de stat rusă, au venit în urma discuțiilor de la Beijing, notează Reuters. În prezent, Statele Unite operează cea mai mare rețea de reactoare nucleare din lume, cu o capacitate instalată de aproape 97 de gigawați (GW). China face eforturi să construiască zeci de reactoare și în aprilie 2024 avea reactoare nucleare cu o capacitate de 53,2 GW, potrivit Administrației pentru Informații Energetice din SUA. „China are planuri ambițioase pentru dezvoltarea energiei atomice. A fost stabilită sarcina de a ajunge din urmă și a depăși Statele Unite în capacitate instalată, ceea ce înseamnă atingerea unei capacități de peste 100 de gigawați”, a declarat Alexei Lihacev, directorul Rosatom. Rusia a ajutat deja la construirea a patru reactoare nucleare în China Întrebat de reporterii postului de televiziune dacă Rusia va ajuta China în atingerea acestui obiectiv, Lihachev a spus: „Desigur. Vom ajuta. Deja ajutăm.” Rusia a ajutat deja la construirea a patru reactoare nucleare în China și construiește încă patru, iar China are nevoie de o cantitate mare de uraniu și combustibil nuclear pentru planurile sale ambițioase, a spus Lihacev. Ca urmare, China va trebui să dezvolte o nouă generație de reactoare cu ciclu închis al combustibilului nuclear, bazate pe tehnologia rusă, a spus el. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump spune că este dezamăgit de Vladimir Putin, dar nu este îngrijorat de relațiile tot mai apropiate dintre Rusia și China
Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?
O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale. UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare. „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe
Nu s-au terminat veștile proaste. Premierul Bolojan anunță că TVA-ul în HORECA ar putea crește
„Nu s-a pus problema de creștere a TVA-ului”, spune Ilie Bolojan, care arată spre sectorul HORECA, unde ar putea crește această taxă, în cazul în care nu se face o colectare dezirabilă. Premierul aduce aminte de analiza care va fi făcută în această toamnă, ale cărei rezultate vor sta la baza decizie de creștere sau menținere a procentului TVA. „Singurul lucru care s-a discutat încă de la instalarea Guvernului, când s-a pus problema creșterii de TVA, a fost pentru zona HORECA, care a rămas la 11%, dacă rămâne la acest procent sau să crească. Și am convenit că vom face o analiză în toamna acestui an. Dacă se vede că încasările au o evoluție bună, s-ar putea să păstrăm acest procent”, spune el, într-un interviu la Digi24. Premierul a fost întrebat dacă ar putea da în scris că nu va crește TVA, așa cum a făcut Nicușor Dan în campania electorală. „Am grijă de vorbesc și încerc să fiu realist și responsabil. Ca să putem crea condiții pentru creștere economică, va urma o perioadă în care trebuie să lucrăm în aceste constrângeri”, răspunde Bolojan. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Radu Miruță: „Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare”
„Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare. România a avut posibilitatea să implementeze un proiect fantastic, nu doar să digitalizeze, să automatizeze niște procese în instituțiile statului, au omorât acest proiect”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, la B1 TV. Ministrul Digitalizării a vorbit despre faptul că 18 instituții vor fi digitalizate în următorul an. „La ministerul Economiei era un proiect care spunea că se renunță la el. L-am inviat, l-am trecut prin Memorandum în Guvern și în 11 luni vom avea 18 instituții centrale ale statului în care vor exista niște roboți cu inteligență artificială care elimină fluxurile repetitive făcute de oameni și încearcă să aducă niște inteligență aditională. Vor încerca sa recalculeze automat dosarele de pensii”, a spus Miruță. Ministrul a declarat că odată digitalizate instituțiile se vor elimina și favoritismele. „Robotul nu obosește, nu răspunde la telefon să spună baga-mi si mie dosarul că este nu știu ce prieten de-al meu la coada, însă e o dovadă despre cum pe lângă România trecea această oportunitate și am făcut un grafic din 3 în 3 luni prin care fiecare entitate își asumă prin proces verbal că ce a ținut de ea s-a făcut. Se va face proiectul in doar 11 luni, dar era pe linie moarta.”, a mai spus Miruță.