Etichetă: Știri politice

Senatul se reunește în ședință, miercuri. Proiectul de lege legat de pensiile magistraților creat la inițiativa lui Crin Antonescu va fi respins

Senatorii se vor reuni miercuri, 20 august, într-o ședință extraordinară, au precizat surse politice pentru Gândul. Pe ordinea de zi ar urma să se afle proiectul inițiat de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian referitor la pensiile magistraților. Reamintim că proiectul a fost depus în Parlament în campania electorală a alegerilor prezidențiale din 2025, după ce Crin Antonescu le-a cerut liderilor coaliției care l-au susținut „să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură”. Sursele Gândul au mai precizat că acest proiect va fi respins de Senat, miercuri, astfel încât să nu se suprapună cu reforma pensiilor magistraților anunțată de Guvernul Ilie Bolojan. În acest sens, marți ar urma să aibă loc ședința Biroului Permanent al Senatului, la ora 17.00, urmând ca plen să fie organizat miercuri, în regim hibrid, cel mai probabil la ora 12.00, au mai precizat surse politice pentru Gândul. Ce prevede proiectul care va fi respins Proiectul de lege a trecut deja de Camera Deputaților, acolo unde a primit 259 de voturi pentru, unul împotrivă, 25 de abțineri, iar un deputat nu a votat. Proiectul prevede, în esență, creșterea vârstei de pensionare a magistraților. În forma adoptată de Camera Deputaților, vârsta de pensionare ar fi urmat să crească direct la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, s-ar fi putut pensiona la această vârstă doar magistrații care au o vechie de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. În forma adoptată de Camera Deputaților se mai preciza că magistrații „pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al  pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. Proiectul mai prevedea și sancțiuni pentru cei care nu au îndeplinită vechimea necesară la împlinirea vârstei de pensionare. „De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație şi Justiție, de la Curtea Constituțională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în proiect. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan În ceea ce privește reforma anunțată de Ilie Bolojan, Guvernul vrea să ridice perioada vechimii în muncă necesară pensionării de la 25 la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în funcții din justiție. Vârsta de pensionare este și în cazul acestei reforme tot 65 de ani. În cee ace privește cuantumul pensiei, proiectul anunțat de Ilie Bolojan prevede că pensia de serviciu a magistraților nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ședință de Guvern extraordinară. Executivul va adopta OUG pentru suspendarea unor investiții Sindicatele din învăţământ îl acuză pe premierul Bolojan că DEZINFORMEAZĂ când spune că norma didactică de predare ar fi scăzut în ultimii ani Magistrații au și mai multe semne de întrebare, după discuțiile cu Bolojan: „Premierul nu a putut indica niciun element obiectiv și cuantificabil”

Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor

Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:

Ministrul Finanțelor: Nu putem construi o economie corectă cât timp FIRMELE-FANTOMĂ blochează piaţa

„Aproape o jumătate de milion de firme inactive azi, în România. Peste 120.000 dintre acestea au datorii de 3,5 miliarde lei, iar aproape 300.000 stau inactive de peste 5 ani. Nu putem construi o economie corectă cât timp firmele-fantomă blochează piaţa şi creează competiţie neloială pentru antreprenorii care muncesc şi îşi plătesc taxele la zi”, a scris, pe Facebook, ministrul Finanţelor. Alexandru Nazare spune că în pachetul 2 de măsuri sunt propuse noi criterii pentru declararea inactivităţii unei firme. „Este vorba despre lipsa unui cont bancar şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale în termenul legal, precum şi limitarea perioadei în care o firmă poate sta inactivă (max. 1 an pentru inactivitate fiscală, max. 3 ani pentru cea voluntară). Măsura este în consultare publică şi vă invit să transmiteţi feedbackul dvs: credeţi că este o propunere benefică pentru a curăța piaţa de aceste fantome fiscale şi pentru creşterea disciplinei fiscale?”, a precizat ministrul. Nazare mai atrage atenția că „nu putem discuta la modul serios despre combaterea evaziunii fără să tratăm autentic situaţia firmelor inactive din România”. „E momentul să distrugem acest paravan în spatele căruia s-au ascuns peste 460.000 de firme inactive. Nu e corect pentru contribuabilul care îşi respectă obligaţiile faţă de fisc să avem atâtea companii care nu îşi respectă obligatiile şi stau sub radar şi desfăşoară tot felul de operaţiuni de evaziune, de fraudă, fără să fie cu adevărat controlate. Scoatem la suprafaţă toate aceste companii”, a mai declarat ministrul de Finanţe.

ȘEDINȚĂ la Partidul Social Democrat. Setul de propuneri pentru amendarea proiectului de OUG privind blocarea investițiilor, printre temele de discuție

Săptămâna începe cu o ședință a Biroului Permanent Național pentru liderii Partidului Social Democrat, care se reunesc începând cu ora 11:00, în format hibrid. Anunțul acestei ședințe a fost făcut încă de joia trecută, atunci când social-democrații s-au plâns că ordonanța de urgență pusă în transparență decizională de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) referitoare la blocarea proiectelor din PNRR și „Anghel Saligny” „nu se bazează pe un consens între partidele aflate la guvernare și, prin urmare, nu a primit avizul miniștrilor PSD”. Social-democrații transmiteau joi, într-un comunicat de presă, că vor stabili un set de propuneri pentru amendarea actualului proiect în ședința Biroului Permanent Național de luni. „PSD consideră că actuala formă a proiectului de ordonanță de urgență care vizează suspendarea unor finanțări din PNRR trebuie revizuită deoarece este necesară o examinare obiectivă a proiectelor care sunt într-un stadiu avansat de execuție. PSD și-a exprimat foarte clar și foarte ferm decizia de a nu mai susține nicio decizie majoră a Guvernului care este promovată fără a exista un consens politic între partidele din arcul guvernamental. Respectarea mecanismului decizional convenit în Acordul Politic este necesară pentru buna funcționare a Guvernului”, se mai arată în comunicatul PSD. În încheierea comunicatului de presă, reprezentanții PSD mai transmiteau că partidul va ține cont de constrângerile bugerare, „dar nu poate accepta ca investițiile avansate din PNRR să depindă de o decizie arbitrară a unui ministru”. Tensiuni în coaliție La ultima ședință a Biroului Permanent Național, lunea trecută, social-democrații au decis să rămână la guvernare, însă să nu mai participe la ședințele de coaliție până când Executivul nu va adopta un pachet de eliminare a privilegiilor. Drept urmare, ședința coaliției de săptămâna trecută nu a mai avut loc. Neînțelegerile din coaliție au apărut după ce PSD a reclamat o lipsă de comunicare între partenerii din alianța politică, dar și boicotul USR cu privire la funeraliile de stat organizate pentru fostul președinte Ion Iliescu. De asemenea, Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD, a transmis în mai multe rânduri că partidul său își propune corectarea unor măsuri adoptate de Guvern în primul pachet de măsuri fiscale. „Domnule prim-ministru, ați spus zilele trecute că ați înțeles mesajul PSD. Acest lucru ne bucură și ne dă încredere. Pentru o susținere politică solidă, în continuare, trebuie să corectăm rapid unele lucruri absurde care se regăsesc, de exemplu, în primul pachet de măsuri. Am putea începe cu veteranii de război sau cu deținuții politic, sau cu mamele care își cresc copiii. Asta ar fi de bun-simț la primul pachet”, spunea Sorin Grindeanu chiar la dezbaterea moțiunii de cenzură pe care AUR a depus-o împotriva Guvernului. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Nicușor Dan vrea noi sancțiuni împotriva Rusiei, “până când pacea va fi realizată”. Anunțul făcut după Coaliția de Voință Ilie Bolojan anunță că măsurile de corecție fiscală se vor finaliza „spre sfârșitul anului viitor”: „România poate trece prin această perioadă” Ilie Bolojan, despre măsurile de austeritate: „Nu e o plăcere pentru nimeni să ia astfel de măsuri” / „Nu e o problemă pentru mine că voi ieși prost”

Nicușor Dan, în pelerinaj la Mănăstirea Arsenie Boca. Cum a fost primit Președintele României de starețul lăcașului de cult

Nicușor Dan – președintele României – se află în vacanță, în această perioadă, și a mers în pelerinaj la Mănăstirea Arsenie Boca. Pe Valea Sâmbetei se află chilia în care Arsenie Boca a locuit, iar locuitorii din zonă l-a întâlnit pe Nicușor Dan și au asistat la momentul în care starețul mănăstirii l-a primit pe șeful statului cu pâine și cu sare. Nicușor Dan a urmat traseul de creastă pe Valea Sâmbetei. Este vorba despre un traseu turistic în lungime de 7 kilometri, care ajunge până în Căldarea Sâmbetei, chiar la Mănăstirea Arsenie Boca. De-a lungul drumului, la un moment dat, Nicușor Dan l-a purtat pe băiețelul său în spate, cu ajutorul unui rucsac. La mănăstire, starețul l-a întîmpinat pe Nicușor Dan cu pâine și sare, iar șeful statului i-a salutat pe toți cei prezenți la slujbă. Nicușor Dan a vizitat și o bază Salvamont Tot astăzi, Nicușor Dan a vizitat baza Salvamont de pe Valea Sâmbetei și a stat de vorbă cu salvamontiștii, aflând problemele cu care aceștia se confruntă în activitatea de zi cu zi. „Cel mai important moment al zilei a fost întâlnirea salvatorilor montani cu Preşedintele României, Nicuşor Dan, pe Valea Sâmbetei”, s-a precizat pe pagina de Facebook a Salvamont Braşov. Foto – Salvamont Brașov „Cu această ocazie, șeful statului a vizitat baza noastră Salvamont de pe Valea Sâmbetei, unde i-am prezentat refugiul, activitatea noastră zilnică și problemele cu care ne confruntăm zi de zi. În cadrul discuţiilor, s-a subliniat necesitatea identificării unor soluţii concrete pentru problemele ridicate de salvatorii montani în ultima perioadă, astfel încât activitatea de salvare montană să se desfăşoare în continuare la cel mai înalt nivel profesional”, a declarat Sebastian Marinescu, directorul Salvamont Braşov. RECOMANDAREA AUTORULUI: Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze” Până la un acord de pace complet, cum ar arăta un armistițiu în Ucraina? „Trebuie rezolvate LACUNELE exploatate de Rusia de-a lungul timpului” Mircea Geoană, 5 CONCLUZII după întâlnirea Trump-Putin: „Deschide drumul către un acord de încetare a focului, pacea e încă departe”

Dani Mocanu, care i-a compus o manea lui Nicușor Dan în campanie, scapă de condamnare pentru proxenetism, în baza deciziei CCR privind prescripția

Cântărețul de manele Dani Mocanu a scăpat de acuzațiile de proxenetism, spălare de bani și grup infracțional organizat, potrivit G4Media. Decizia a fost pronunțată pe 7 august de Curtea de Apel Ploiești în baza deciziei Curții Constituționale privind prescripția, potrivit datelor disponibile pe portalul instanțelor. „În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală şi art. 154 alin. 1 lit. c) şi d) cod penal, cu referire la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297 din 26.04.2018 şi nr. 358 din 26.05.2022, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Mocanu Daniel pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism, prev. de art. 213 alin. (1) penal, comisă în intervalul iunie 2016-01 februarie 2017, și spălare a banilor, prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, comisă în perioada 10 decembrie 2016-30 ianuarie 2017, ca urmare a împlinirii termenului general de prescripţie a răspunderii penale”, se arată în minuta judecătoreacă. Anunțul că a scăpat de condamnare a fost făcut chiar de Dani Mocanu, la un concert, unde a urcat pe scenă îmbrăcat în salopetă portocalie, apropiată de cea purtată de unii deținuți din SUA, și cu o pereche de cătușe într-o mână. „Am o veste bună pentru voi, în premieră. Dumnezeu m-a ajutat și am scăpat de acest mandat. Vă iubesc”, le-a pus Dani Mocanu fanilor. În primă instanță, manelistul a fost condamnat la șase ani și cinci luni de închisoare cu executare de magistrații Tribunalului Dâmboviță. În ianuarie, Dani Mocanu mai scăpase și de acuzația de constituire de grup infracțional organizat, mai scrie G4Media. În urma deciziei pronunțate pe 7 august, acesta scapă și de cea de proxenetism. Manelistul a mai fost și în trecut certat cu legea. În 2022 a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Pitești la o amendă penală de 15.000 de lei pentru incitare la ură sau discriminare, după ce în 2019 acesta a postat pe YouTube un videoclip în care incita la ură împotriva femeilor. Tot în 2022, Dani Mocanu a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor după o bătaie la o benzinărie din Pitești. În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025, Dani Mocanu a compus o manea pentru Nicușor Dan, cel care avea mai apoi să câștige alegerile. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ce lideri europeni îl vor însoți pe Volodimir Zelenski, luni, la Washington? Lista completă Cum își propune Guvernul să gestioneze investițiile finanțate din fonduri naționale? Explicațiile premierului Ilie Bolojan Nicușor Dan, în pelerinaj la Mănăstirea Arsenie Boca. Cum a fost primit Președintele României de starețul lăcașului de cult

Se întețesc atacurile social-democraților la adresa lui Bolojan. Daniel Zamfir: Să nu mai facă astfel de afirmații, prejudiciază mediul economic

Într-un interviu acordat pentru Bloomberg, premierul Ilie Boljan a afirmat că România riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu vor fi reduse drastic cheltuielile efectuate în ultimii ani. Următoarele șase luni ar fi cruciale, potrivit premierului, iar măsurile radicale de austeritate sun necesare, în pofida nemulțumiri populației, dar și a tensiunilor care și-au făcut simțită prezența în coaliția de guvernare. În acest context, în ultima perioadă se întețesc atacurile social-democraților la adresa premierului, iar liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, îi atrage atenția lui Bolojan să nu mai facă astfel de afirmații alarmante, pentru că „prejudiciază mediul economic din România”. „Eu consider că domnul prim-ministru a făcut o eroare când a declarat la Bloomberg că România e în pragul de a intra în incapacitate de plată. La dumneavoastră la TV am văzut că România e pe primul loc în ce privește creșterea economică din Europa, în trimestrul doi. Adevărat, e o creștere economică decelerată. E în scădere față de anul trecut. Dar toate țările din Europa sunt în această situație. Eu cred că tu, ca prim-ministru, când ai un asemenea rezultat publicat de Eurostat — că ești cu cea mai mare creștere economică — să vii să spui că ești în pragul falimentului, cum e Grecia, e eronat și dăunător pentru economie să faci astfel de afirmații. Nu suntem deloc în situația Greciei. Ei aveau 300% datorie publică, noi avem 57%”, a spus senatorul PSD Daniel Zamfir la Digi 24. „Ce, Doamne iartă-mă, să mai înțeleagă lumea când îl vede pe domnul prim-ministru că spune că suntem în colaps?” Senatorul social-democrat Daniel Zamfir îi transmite premierului Bolojan că – în urma unor astfel de afirmații – nimeni nu mai înțelege nimic, iar investitorii nu vor mai investi în România. „Chiar îl rog, insist, pe domnul Bolojan să nu mai facă astfel de afirmații, pentru că astfel de afirmații fac rău mediului economic și tuturor. Ce, Doamne iartă-mă, mesaj să mai înțeleagă lumea, investitorii, planeta, când îl vede pe domnul prim-ministru că spune că suntem în colaps? E greșit fundamental. Investitorii nu mai investesc. O astfel de declarație ar trebui, cu foarte mare atenție făcută pentru că prejudiciază mediul economic din România. E rețeta perfectă să sperii populația cu astfel de mesaje alarmiste, în loc să iei măsuri pentru a le combate”, a mai adăugat Daniel Zamfir, potrivit sursei citate. Bolojan: „Singurul rezultat posibil este unul foarte rău” „Riscul de incapacitate de plată este într-adevăr foarte mare… Dacă nu intrăm pe o cale stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte rău”, a spus premierul într-un interviu pentru Bloomberg News. Premierul a afirmat că măsurile sunt necesare şi pentru a preveni o posibilă retrogradare la ratingul „junk”, ceea ce ar însemna ca România să devină total nerecomandată investițiilor străine. Însă investitorii sunt foarte atenți și la declarațiile factorilor de decizie. Iar dacă un premier spune cu subiect și predicat că țara sa e bântuită de faliment, e greu de crezut că investitorii vor mai fi interesați. (mai multe detalii AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan, în pelerinaj la Mănăstirea Arsenie Boca. Cum a fost primit Președintele României de starețul lăcașului de cult A izbucnit un alt incendiu devastator în Turcia. 251 de persoane, evacuate din provincia Çanakkale Colecție de titluri ANTOLOGICE, după 3 ani de război în Ucraina. Murăturile-arme de asalt, capra eroină, fursecurile otrăvitoare, sosia lui Putin POLITICO: „Triumful lui Putin în Alaska, este hotărât să învie IMPERIUL” Summit-ul din Alaska, varianta „KREMLIN”. „Țările europene, puse pe tușă” / „Putin a restabilit statutul Rusiei de superputere”

România, corporație de mâna a doua. Care sunt efectele terapiei de șoc a CEO-ului Bolojan. Apare lipsa perpectivelor, dar și sentimenul de neputință

Daca am reduce România anului 2025 la granițele unei corporații, printr-un simplu exercițiu de imaginație, am descoperi o țară transformată într-o firma de mâna a doua, în care „CEO-ul” Ilie Bolojan taie și spânzură, etichetează, marginalizează și își sperie subordonații. Nicio zi fără disponibilizări, fără tăieri de salariu sau amenințări răstite. Toate, la limita abuzului psiho-emotional. Imediat după ce a câștigat mandatul de președinte, Nicușor Dan a lansat un slogan care a devenit viral pe rețelele sociale: „De mâine, la muncă!” Entuziasmul din societate a continuat și în momentul numirii noului premier. Ilie Bolojan avea deja țesută o legendă a omului sinonim cu eficiența. Pe grupurile de Whatsapp ale angajaților din diverse companii devenise foarte populară o „memă” cu Bolojan. Românii au râs ce au râs, apoi s-au întors la muncă. După care au început alarmele: Demiteri, tăieri de salarii, tăieri de sporuri, restructurări… În „corporația” România, ținta principală a CEO-ului Bolojan a devenit angajatul său direct: bugetarul – vinovatul de serviciu. „Mai merge pus și biciul”, era sfatul generos al fostului vicepremier Dragoș Anastasiu, cu privire la creșterea performanței în sistemul de stat. Asta înainte să ne dezvăluie cum stă treaba cu șpaga de supraviețuire, pe care chiar el a dat-o, cu smerenie, timp de opt ani. Cu poporul la psiholog… Psihologul consultat de Gândul mărturisește că stresul, anxietatea, oboseala psihică sunt doar câteva dintre efectele adverse și repercusiunile acestei perioade, în care angajații din sistemul public – inamicii numărul unu ai lui Ilie Bolojan – se confruntă zi de zi cu nesiguranța locului de muncă, dar și cu anunțuri de „breaking news” care le scad credibilitatea, stima de sine și productivitatea în câmpul muncii. „S-a observat o creștere a nivelului anxietății, prin manifestarea temerii legate de pierderea locului de muncă” Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, cum influențează acest climat de nesiguranță permanentă viața oamenilor, dar și productivitatea muncii în instituțiile statului. „După ultimele evenimente care au dus schimbări majore în viața societății și dinamicii fiecarei familii și individ, s-au putut observa efecte psihologice care pot avea consecințe negative de lungă durată, atât la nivel individual, cât și la nivel de grup /familie / job etc. Unul dinte cele mai pregnante efecte este cel emoțional, prin apariția gândurilor intruzive, legate de incertitudine. S-a observat o creștere a nivelului anxietății, prin manifestarea temerii legate de pierderea locului de muncă sau scăderea veniturilor care pot duce la un stres cronic. Oamenii simt că nu mai pot avea certitudine și sentimentul de control, care ne ajută să funcționam echilibrat. În aceste condiții, apare lipsa perspectivelor, dar și sentimenul de neputință, randament mai scăzut și bineînțeles lipsa motivației. Adică, pierderea propriei valori a muncii depuse. După cum bine știm, stresul financiar și profesional duc la o stare de irascibilitate și la apariția conflictelor, atât în raport cu colegii, dar mai apoi se poate extinde și în viața personală. Munca angajaților într-un mediu nesigur, legat de jobul pe care îl au, și de scăderea veniturilor, va duce  la nivelul comportamental la scaderea productivității, iar implicarea nu va mai fi la același nivel. Noi oamenii, suntem construiți să avem un sentiment de siguranță, atât la locul de muncă, cât și în relațiile sociale”, a explicat psihologul. Cum îi ceartă CEO-ul Bolojan pe profesori Printre categoriile profesionale cele mai afectate de măsurile Guvernului Bolojan sunt profesorii. Aceștia amenință cu greva generală, chiar din prima zi de școală. „CEO-ul” Ilie Bolojan nu pare deloc sensibilizat de „angajații săi” care se revoltă și le-a transmis un „memo” prin care se plânge de rezultatele lor slabe. „Statul român nu mai poate continua abordările pe care le-a avut”, a transmis premierul Ilie Bolojan profesorilor, în contextul protestelor anunţate faţă de măsurile fiscal-bugetare. „Au scăzut normele didactice ale profesorilor, a scăzut numărul de copii în clasă şi au crescut şi salariile, fără însă a se vedea şi o îmbunătăţire globală a sistemului de învăţământ”, a declarat Ilie Bolojan la Digi24. În această săptămână, o învățătoare din Timiș a aflat că în urma măsurilor luate de guvern, postul ei a fost desființat. A ieșit din biroul directorului școlii care îi dăduse vestea, a făcut AVC și a murit. Psiholog: apare frica și gândul intruziv «Oare ce voi face ?» Psihoterapeutul Ana Bogdan explică apariția sentimentului de frică, dat de gânduri care proiectează scenarii negative și care duc la o oboseală psihologică și o lipsă de concentrare. „Performanța și implicarea sunt legate de recunoașterea financiară, scăderea salariului poate fi percepută drept o lipsă de apreciere și implicit scade motivația. Salariul reprezintă o ancoră de certitudine, de acoperire a nevoilor de bază și a planurilor de viitor – vacante, proiecte viitoare, strângere de economii etc.  Altfel, apare sentimentul de frică, dat de instabilitate și gândul intruziv «Oare ce urmează? Ce voi face ?» Aceste gânduri proiectează scenarii negative care duc la o oboseală psihologică. Angajații se simt amenințați și atunci poate declanșa o stare de stres cronic, gânduri intruzive care duc la lipsa somnului și o stare de oboseală. Pot apărea conflicte între angajati, unii dintre ei se pot sabota sau pot apărea conflicte de putere. Efectele negative sunt, atât asupra oamenilor, dar și a muncii lor. Scade eficiența muncii, apărând plafonarea și stagnarea. Viața socială se poate reduce și ea, pe fondul stării psihologice negative și bineînteles efecte asupra sănătații fizice – dureri de cap, tulburări de somn, probleme gastrointestinale legate de stres – dar și efecte psihologice – stres, depresie, atacuri de panica, anxietate”, a explicat psihoterapeutul. De la „Bolojan Eficientul” la „Ilie Sărăcie” Nesiguranță. Concedieri. Tăieri de salarii. Un scenariu care începe să devină apanajul României de astăzi. Ilie Bolojan, un premier care nu crede în populisme, atunci când vine vorba să-și scadă și propriul salariu, dar care taie cu frenezie din lefurile angajaților, pentru a salva deficitul. Ironia sorții, într-o țară în care oamenii plătesc din propriul buzunar huzurelile politice din ultimii mulți ani, Traian Băsescu așteaptă să-și primească înapoi vila de protocol și drepturile retrase ca urmare

Ce spune MIPE despre casa cumpărată de Dragoș Pîslaru în Belgia și decontările pentru cazare în deplasările la Bruxelles

După ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora cazarea ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost plătită din bani publici în vizitele sale la Bruxelles, deși are o casă acolo, ministerul a reacționat cu un răspuns. Reprezentanții Ministerului afirmă că ministrul nu deține o locuință în capitala Belgiei. „Domnia sa a achiziționat recent o casă în Flandra, la care a avut acces efectiv începând cu data de 5 august 2025, odată cu finalizarea formalităților legale și predarea proprietății. Prin urmare, în perioada vizată de articol, ministrul nu avea în proprietate o locuință utilizabilă în Belgia”, se arată într-un drept la replică al Ministerului. În ceea ce privește decontarea cazării, Ministerul susține că orice referire la faptul că aceasta s-a făcut „în condițiile în care ministrul deține o locuință în Bruxelles” este eronată. „Toate cheltuielile de cazare aferente vizitelor oficiale anterioare au fost realizate strict în baza legislației și a procedurilor aplicabile deplasărilor externe ale membrilor Guvernului României. Pentru reducerea costurilor suportate de bugetul public, ministrul Dragoș Pîslaru a ales, ori de câte ori a fost posibil, zboruri low-cost sau clasă economică. Toate deplasările oficiale s-au desfășurat în condiții de maximă prudență financiară, tocmai pentru a demonstra responsabilitate în utilizarea resurselor publice”, se mai arată în răspunsul Ministerului. „Ministrul Dragoș Pîslaru a efectuat și deplasări în nume propriu, pentru care nu a solicitat și nu a beneficiat de nicio decontare” MIPE a oferit inclusiv clarificări depsre obiectivele deplasărilor lui Dragoș Pîslaru: „renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proces extrem de complex și esențial pentru protejarea investițiilor, discuțiile privind viitorul Politicii de Coeziune în contextul Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, optimizarea absorbției fondurilor europene și îmbunătățirea eficienței mecanismelor de implementare”. Ministerul mai adaugă că importanța acestor subiecte pentru România a necesitat prezența directă a lui Dragoș Pîslaru în întâlniri cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai altor instituții europene relevante, precum și cu oficiali ai Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles. „Separat de aceste vizite oficiale, ministrul Dragoș Pîslaru a efectuat și deplasări în nume propriu, pentru care nu a solicitat și nu a beneficiat de nicio decontare. Toate cheltuielile aferente acestor vizite private au fost suportate integral din resurse personale. Reiterăm că toate costurile deplasărilor oficiale sunt documentate, comunicate public și respectă cadrul legal. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne angajat în transparență, responsabilitate și utilizarea corectă a banului public, în interesul exclusiv al cetățenilor români”, conchid reprezentanții Ministerului. Reacția MIPE vine după ce site-ul Oficiul de Știri a scris că Dragoș Pîslaru a decontat peste 3.000 de euro din bani publici pentru cazare în cinci vizite în scop de serviciu la Bruxelles, deși ar deține o casă acolo. FOTO: Mediafax / Alexandra Pandrea RECOMANDĂRILE AUTORULUI: În 2017, Digi24 îi lua un interviu „ideologului lui Putin”. Ce s-a întâmplat cu predicțiile lui Dughin despre Rusia, Occident și Trump, în 2025 Prima reacție a lui Zelenski, după summitul din Alaska: „Luni mă voi întâlni cu Trump la Washington” / „Susținem propunerea unei trilaterale” Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul BNR și prezintă date surprinzătoare

Prima reacție a lui Zelenski, după summitul din Alaska: Luni mă voi întâlni cu Trump la Washington / Susținem propunerea unei trilaterale

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a avut sâmbătă dimineață o primă reacție după întâlnirea dintre Donald Trump, președintele SUA, și Vladimir Putin, președintele Rusiei. Acesta a transmis, într-o postare pe X, că a vorbit aproximativ o oră cu liderul de la Casa Albă și că luni va merge la Washington pentru a discuta față în față cu acesta. Mai mult, președintele ucrainean a precizat că este de acord cu o „întâlnire trilaterală între Ucraina, SUA și Rusia”. „Ucraina își reafirmă disponibilitatea de a depune eforturi maxime pentru a realiza pacea. Președintele Trump a informat despre întâlnirea sa cu liderul rus și despre principalele puncte ale discuției lor. Este important ca puterea Americii să aibă un impact asupra evoluției situației. Susținem propunerea președintelui Trump privind o întâlnire trilaterală între Ucraina, SUA și Rusia. Ucraina subliniază că problemele cheie pot fi discutate la nivel de lideri, iar un format trilateral este potrivit pentru acest lucru. Luni, mă voi întâlni cu președintele Trump la Washington DC, pentru a discuta toate detaliile privind încetarea crimelor și a războiului. Sunt recunoscător pentru invitație”, a transmis Volodimir Zelenski. Acesta a mai adăugat că, la un moment dat, la convorbirea telefonică cu Donald Trump s-au alăturat și „liderii europeni”, fără a menționa care sunt aceștia. „Este important ca europenii să fie implicați în fiecare etapă pentru a asigura garanții de securitate fiabile împreună cu America. De asemenea, am discutat semnalele pozitive din partea părții americane privind participarea la garantarea securității Ucrainei. Continuăm să ne coordonăm pozițiile cu toți partenerii. Le mulțumesc tuturor celor care ajută”, a mai transmis președintele Ucrainean. FOTO: Profimedia RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Trump, interviu după întâlnirea istorică cu Putin. A evaluat discuția „cu nota 10 din 10”: „Cred că suntem destul de aproape de un acord” „Ai impresia că sunt două lumi complet diferite”. Un expert în limbajul non-verbal traduce gesturile lui Donald Trump Reacțiile liderilor EUROPENI după întâlnirea Trump-Putin: Discuțiile nu au pus în valoare interesele Ucrainei