Trump și Putin, la o mică DISCUȚIE amuzantă după negocierile restrânse / Concluziile întâlnirii
Aproape trei ore a durat marea întâlnire, în format restrâns, dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Dejunul de lucru a fost anulat, iar Vladimir Putin a decolat din Alaska, în mai puțin de o oră după conferința de presă comună. Înainte de a ieși la declarațiile de presă, Trump și Putin au mai zăbovit, preț de câteva secunde, în cadrul ușii. În imaginile furnizate de Kremlin, se vede că cei doi au o discuție destinsă, chiar amuzantă, judecând după felul în care râde și-și balansează trupul președintele rus, chiar dacă este cu spatele către cameră. Deși Putin vorbește limba engleză, lângă cei doi este și un interpret care înlesnește buna înțelegere între cei doi președinți. Liderul de la Kremlin pare că aprobă tot ce-i spune Trump. La final, cei doi își strâng mâna. Președintele american nu renunță celebrul său handshake, și-i cuprinde mâna lui Putin, cu ambele palme, în semn de prietenie. Cu ce concluzii se încheie întâlnirea din Alaska Numai cuvinte laudative au avut cei doi președinți, unul la adresa celuilalt, și referitoare la discuții. Gazda evenimentului l-a invitat pe Vladimir Putin să aibă primul cuvânt, încălcând, astfel, tradiția. Putin și-a început discursul la conferința de presă recunoscând că relațiile SUA-Rusia au avut de suferit în ultimii ani. De obicei, atunci când un președinte american găzduiește un omolog străin, conferința de presă comună începe cu declarațiile liderului american, urmate cele ale invitatului. Negocierile dintre Putin și Trump s-au desfășurat într-o „atmosferă respectuoasă, constructivă și reciproc respectuoasă”, a declarat Putin. Trump a spus că au avut „o întâlnire extrem de productivă și s-a convenit asupra multor puncte”. În ceea ce privește un acord, Donald Trump a declarat că „s-au făcut unele progrese” și „mari progrese” în întâlnirea bilaterală. Totuși, a adăugat el, „nu există acord, până nu există un acord”. La rândul său, Putin a spus că motivele principale ale războiului trebuie eliminate pentru ca războiul din Ucraina să se încheie și le-a transmis liderilor ucraineni și europeni să nu interfereze cu „progresul emergent”. Alte subiecte menționate: Putin a spus că este de acord că securitatea Ucrainei ar trebui asigurată. De asemenea, a susținut la un moment dat că războiul din Ucraina nu ar fi avut loc dacă Trump ar fi fost președinte în 2022. Ce urmează? Trump va avea „diverse apeluri” de făcut după summit – unele dintre acestea incluzând apeluri către NATO, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali competenți. Și, eventual, o vizită la Moscova a președintelui Trump. La finalul declarațiilor președintelui american, președintele Rusiei a spus în engleză: „Data viitoare la Moscova” Trump a răspuns că remarca i-ar atrage „puțină critică”, dar că „și-ar putea imagina cum ar putea avea loc”. „Este o propunere interesantă, voi fi puțin criticat. Dar cred că este posibil să se întâmple”, i-a răspuns Trump. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Guvernul declară război COLETELOR Temu și Shein. Noua taxă pentru românii care comandă pe internet
Guvernul Bolojan se așteaptă la 1,3 miliarde de lei din noua taxă, supranumită public „taxa Temu”. Aceasta va fi aplicată prin conlucrare cu toate companiile de curierat pentru coletele comandate de pe platformele non-UE. Ministerul Finanțelor a publicat joi noapte proiectul de lege şi nota de fundamentare privind taxele şi măsurile fiscale din pachetul 2 de austeritate. Conform documentelor puse de Executiv în dezbatere publică, ar urma schimbări privind taxarea multinaționalelor, majorarea capitalului social pentru SRL, introducerea unei taxe pe colete sub 150 euro, majorarea bazei de calcul pentru CASS la 90 de salarii minime brute pe țară, restricții la cesiunea părților sociale din companii, modificări la eșalonarea datoriilor, majorarea impozitului pe câștigul din tranzacțiile bursiere, dar și multe alte măsuri. Pachetul 2 de măsuri fiscale cuprinde și taxarea cu 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE. Platforme asiatice precum Temu și Shein au reușit în doar câțiva ani să spulbere barierele pieței românești, inundând-o cu produse livrate direct din Asia, și ocolind o mare parte din taxele pe care comercianții din România sunt obligați să le plătească. „De la introducerea regulilor simplificate de introducere a coletelor cu valoare redusă în Uniunea Europeană, evoluţia numărului de colete livrate în România cu origine din spaţiul extracomunitar a crescut de peste 50 de ori, de la câteva mii de colete pe zi, până la peste 200.000 de colete livrate zilnic. Conform datelor gestionate la nivelul ANAF, în 2025 se estimează că vor intra în România aproximativ 78 de milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, cu o valoare medie de 50 euro/colet”, arată Guvernul în nota de fundamentare la Proiectul de lege publicată în dezbatere publică. Executivul susține că au apărut mai multe fenomene, printre care: „Concurență neloială: Retailerii locali, care respectă toate obligațiile fiscale și de conformitate, sunt dezavantajați în fața platformelor extracomunitare care beneficiază de scutiri și costuri reduse”. „Risc crescut de produse neconforme: Lipsa unui control riguros poate permite intrarea pe piață a unor produse care nu respectă standardele UE de siguranță și calitate”. Cum se aplică taxa Gocumentul arată că taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat, astfel: (1) Se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet poștal ce conține bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub pragul de 150 de Euro, denumită în continuare „taxă”. (2) Taxa se aplică bunurilor achiziționate în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe, definite conform art. 266 pct. 36, respectiv 315^2 pct. 1 din Codul fiscal. (3) Potrivit prezentului act normativ, prin colet se înțelege totalitatea trimiterilor poștale, ce conțin bunuri cu valoare comercială, aferente aceleiași operațiuni de vânzare la distanță de bunuri. (4) Taxa se datorează pentru fiecare colet ce conține bunuri provenite din spațiul extracomunitar, puse în liberă circulație într-un stat membru UE, altul decât România, printr-o declarație vamală cu set redus de date. (5) Obligația de plată a taxei revine furnizorului sau persoanei care, prin intermediul unei platforme electronice facilitează vânzarea la distanță de bunuri. (6) În cazul coletelor care sunt refuzate de persoana destinatară din România, taxa nu se rambursează. 7) Coletul livrat pe teritoriul României este însoțit de declarația de origine a acestuia emisă de furnizorul sau persoana care, prin intermediul unei platforme electronice facilitează vânzarea la distanță de bunuri. (8) Obligația de colectare, declarare și virare a taxei revine furnizorilor de servicii poștale astfel cum sunt definiți la art. 2 punctul 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, cu modificările și completările ulterioare, care predau coletul destinatarului. (9) În situația în care coletul nu este însoțit de declarația de origine, însă furnizorul este o persoană stabilită într-un stat membru al UE, taxa nu este datorată. AUTORUL RECOMANDĂ: Ion Cristoiu: „Taxa de 25 de lei pe coletele din China este o prostie. Oamenii simpli cumpără de pe TEMU” Cum îi SPERIE Ilie Bolojan pe investitorii străini într-un interviu pentru Bloomberg: „Riscul de incapacitate de plată este foarte mare”
Riscurile unui acord Trump – Putin cu cedări teritoriale: S-ar putea să ne trezim cu DISPUTE pe tema împărțirii zonelor economice din Marea Neagră
Vineri, 15 august, Alaska nu va fi doar ținutul urșilor polari și al pescuitului la somon. Va fi și locul unde Donald Trump și Vladimir Putin își dau întâlnire pentru a vorbi despre pace în Ucraina. O pace sau un armistițiu cu semne de întrebare, cu potențiale cedări de teritorii și cu ecouri reci până la București. Trump a spus-o direct: „Vor fi schimburi de teritorii”. Simplu, aproape ca o rețetă culinară, doar că ingredientele sunt orașe, sate, oameni și destine. Întâlnirea ar putea rescrie harta politică a regiunii și lasă în urmă o întrebare amară: dacă tot se ajunge la cedări, de ce a fost întreținut războiul? Pentru România, ecuația e complicată. O pace negociată peste capul Kievului poate aduce liniște la graniță, dar și noi riscuri strategice. Cine câștigă, cine pierde și, mai ales, cine decide – asta e miza reală a discuției care, în teorie, ar trebui să oprească focul. În exclusivitate pentru Gândul, expertul în geopolitică Alexandru Georgescu desface scenariile posibile, cu bune, cu rele și cu tot ce ar putea urma după o pace cu cedare de teritorii. „Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare” Gândul: Domnule Georgescu, dacă întâlnirea dintre Trump–Putin ar duce la o pace în Ucraina prin cedări de teritorii, cine ar fi, în realitate, actorii care iau această decizie și cum ar influența acest lucru arhitectura de securitate europeană? Alexandru Geogrescu, expert în geopolitică: În primul rând, să stabilim că un acord de pace va dura o perioadă mai lungă de timp să fie negociat. Mai întâi va veni un acord de încetare a focului. În această fază, nu ar exista schimburi propriu-zise de teritorii, ci eventuale modificări ale liniei frontului pentru ca ambele părți să se considere în situații defensibile. Din Alaska, ar putea cel mult să rezulte o primă propunere de acord care să fie baza negocierilor ulterioare. Dar nu se poate face un acord fără acceptul ucrainenilor și al europenilor. Situația de față este ciudată pentru că strategia Administrației Trump, inclusiv din logica maximizării beneficiului propriu, a fost să se plaseze în centrul procesului de negociere și să fie intermediar în cadrul unor discuții indirecte. Scopul a fost de a controla informația și de a negocia individual cu fiecare parte pentru a identifica oportunitățile de compromis. Inclusiv în Arabia Saudită, leadershipul ucrainean și cel rus (nu vorbim doar de președinți) nu au interacționat aproape deloc. Este o formulă stranie, adecvată poate unui proces preliminar de pace, dar cu siguranță orientat spre a face din echipa Trump un element indispensabil al procesului, inclusiv pentru a exclude partea europeană. Cât despre precedentul schimbărilor de teritorii, aș spune că a existat deja o breșă în cadrul acestui pilon al sistemului de securitate, cel al neschimbării granițelor prin forță, în momentul invaziei și anexării ilegale a Peninsulei Crimeea, care a fost deja integrată în statul rus. Chiar dacă ea nu a fost recunoscută, reacția Vestului și sancțiunile de atunci au fost suportabile pentru Rusia și au setat așteptările pentru fezabilitatea unui nou rapt teritorial. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi oprit extinderea așa-ziselor republici popular sau dacă invazia-fulger din 2022 nu ar fi fost respinsă. Există varianta în care cedarea de teritorii se face de facto, dar fără recunoaștere legală din partea Ucrainei și a restului comunității internaționale, dar s-ar putea ca Rusia să insiste pe recunoașterea Peninsulei Crimeea, ținând cont de rolul său strategic și de rezervele de hidrocarburi din zona sa economică exclusivă. Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare către un nou nivel de echilibru bazat pe alocări mai mari de resurse, investiții mai mari în tehnică militare și cooperare mai mare la nivel industrial și operațional. Rolul american în această arhitectură, reliefat și de rolul lor în Ucraina, inclusiv pe partea de informații militare, nu a fost nicicând mai important, ceea ce îi oferă lui Donald Trump anumite pârghii asupra europenilor și ucrainenilor. În schimb, conceptul clasic al unei arhitecturi de securitate europene trebuia să implice și Rusia, prin formule de cooperare baltică și la Marea Neagră, prin Consiliul NATO-Rusia, prin diferitele tratate de limitare a forțelor convenționale, a rachetelor nucleare cu rază intermediară și a testelor nucleare (văzând inclusiv anunțurile legate de posibila testare a unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară). Acest concept a dispărut cu totul cel puțin pentru o generație, însă, în cadrul unei păci, Rusia va face tot posibilul să revină la status quo ante, prin eliminarea sancțiunilor, reluarea rolului de furnizor de gaze către Europa (și de resurse, în general, către Germania) și dezvoltarea unor noi roluri, cum ar fi cel de furnizor major de hidrogen. „Beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv” Gândul: De ce credeți că războiul din Ucraina a fost întreținut atât de mult timp, dacă scenariul final ar putea presupune oricum cedări teritoriale? Alexandru Georgescu: Să nu uităm că războiul din Ucraina este o mare necunoscută pentru noi. Este prima oară în perioada contemporană în care avem o putere de talie globală care se luptă cu un adversar cu tehnologie echivalentă, în contextul paradigmei armelor inteligente și a utilizării spațiului, atacurilor cibernetice etc. Ultimele două mari războaie convenționale au fost între Iran și Irak și între Etiopia și Eritreea, dar cu un nivel tehnologic mult mai redus. Toate prezumțiile fundamentale ale comunității vestice (și ale lumii în general) cu privire la un asemenea război au fost testate și s-au dovedit neadecvate. Faptul că s-a ajuns la război de uzură, consumul extraordinar de mare de muniții, letalitatea acestui război, rolul dronelor, relevanța continuă a tancurilor și altor mijloace de luptă care au fost neglijate de europeni mai ales, toate acestea indică faptul că războiul din Ucraina este un pas în necunoscut și este, de fapt, laboratorul pentru războiul de secolul XXI între puteri convenționale. În acest sens, neavând o formulă pentru a estima rezultatul final, beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv dacă erau dispuși să parieze. Ucraina nu ar fi pasibilă de un
Radu Miruță ANUNȚĂ că ministerul său a rămas fără bani de salarii pentru lunile august și decembrie
Radu Miruță a explicat că Ministerul Economiei a rămas fără bani pentru a plăti salariile pentru ultima lună din cel de-al treilea trimestru, respectiv luna august, și ultima lună din cel de-al patrulea trimestru, adică luna decembrie. Ministrul spune că a găsit soluția și anume fondurile care erau alocate pentru un program al cărui dosar a ajuns la DNA. Ministrul a explicat că împărțirea banilor se pe trimestre. „Și luna august e ultima lună din cel de-al treilea trimestru. Nu erau bani suficienți, începând din septembrie intrăm în prima lună a următorului trimestru care are o alocare bugetară separată, va fi o problemă identică pentru ultima lună a ultimului trimestru, adică pentru luna decembrie. Am găsit soluția și pentru august și decembrie. A fost un program care se numește Construct Plus, a fost o problemă în organizare acelei selecții, e un dosar la DNA, programul nu s-a mai desfășurat și am găsit banii acolo ca să acoperim cheltuielile și pentru august și pentru decembrie și sper eu să mai rămână ceva și pentru investiții. Au ciupit bani de peste tot. Atât de mare a fost diferența între lipsa banilor și ceea ce au inclus în buget încât au fost nevoiți să afecteze chiar și salariile”, a spus Radu Miruță la Antena 3 CNN. Radu Miruță spune că s-a cheltuit în primele luni ale anului cât era bugetul prevăzut pe tot anul. „România a pus pe foaie mai mulți bani în zona de venituri și mai puțini bani în zona de cheltuieli. Am trăit în primele luni ale acestui an pentru că am luat din sacul care trebuia să ajungă tot anul. Cu cât ne apropiem de finalul anului cu atât sacul care ar fi trebuit să ajungă pentru 12 luni se termină mai devreme. Evident că de acolo apare această discuție despre reorganizare bugetară, tăierea unor cheltuieli”, a mai spus ministrul.
În timp ce investițiile stagnează, Autostrada Pitești-Sibiu accelerează. Secțiunea 4 Tigveni Curtea de Argeș intră în ultima etapă, spune ministrul Transporturilor. Când va fi gata
Ministrul Transporturilor vine cu vești bune despre secțiunea 4 a drumului Tigveni–Curtea de Argeș. Ciprian Șerban precizează că peste 620 de muncitori și mai mult de 200 de utilaje lucrează pe cei 9,86 km ai acestei secțiuni, în special la căile de rulare și instalațiile electrice din interiorul celor două galerii ale tunelului Momaia, terasamente, suprastructurile podurilor, pasajelor și viaductelor de pe traseu și amenajarea nodului rutier care va permite accesul în DJ678A. „Activitate intensă pe șantierul Secțiunii 4 (Tigveni – Curtea de Argeș). Constructorul austriac (Porr) se apropie de un stadiu fizic de 77% pe această secțiune construită prin Programul Transport (PT) 2021-2027”, spune Șerban. Mesajul este transmis și de directorul CNAIR, Cristian Pistol, care precizează că stația de mixturi asfaltice este instalată și funcțională. Termenul contractual stipulează că secțiunea va fi recepționată în 2027. Însă stadiul avansat în care se află lucrările dau speranțe autorităților că anul viitor vor fi inaugurați cei aproximativ 10 kilometri de autostradă, pe care se află primul și singurul tunel de mare viteză din România.
ROMARM are o nouă conducere. Răzvan Marian Pîrcălăbescu și George Adrian Teotoc, noii directori/ Poziția Ministerului Economiei
Răzvan Marian Pîrcălăbescu, ales în funcția de Director General, și George Adrian Teotoc, Director Economic, au fost aleși pentru a conduce ROMARM cu mandate pentru următorii 4 ani. UPDATE: Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află compania, a reacţionat arătând că, potrivit procedurii de selecţie, ”autoritatea tutelară este informată despre rezultat, dar nu aprobă direct candidatul”. ROMARM S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, anunță finalizarea cu succes a procedurii de selecție a conducerii executive, derulată în conformitate cu O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare. Procesul de selecție s-a desfășurat conform standardelor internaționale de corporate governance aplicabile sectorului industrial strategic prin evaluarea profesională și tehnică a candidaților, analiza competențelor manageriale și de leadership, verificări de integritate și conformitate, precum și selecția pe baza unor criterii clare de performanță și aliniere la obiectivele strategice naționale și internaționale, anunță compania. În urma acestui proces complex și competitiv, Consiliul de Administrație al ROMARM a decis numirea domnului Răzvan Marian Pîrcălăbescu în funcția de Director General și a domnului George Adrian Teotoc în funcția de Director Economic, cu mandate de 4 ani. Noua echipă executivă formează un tandem managerial pregătit să implementeze obiectivele prevăzute în Strategia privind industria națională de apărare și în direcțiile cheie de dezvoltare trasate de Consiliul de Administrație, asigurând conformitatea cu țintele Alianței Transatlantice și cu directivele europene în materie de securitate și apărare, mai arată compania. Obiective strategice asumate: Creșterea capacității de producție și optimizarea fluxurilor industriale, Implementarea tehnologiilor avansate și integrarea în lanțurile valorice euroatlantice, Certificarea și conformitatea cu standardele și reglementările UE/NATO în domeniul apărării, Consolidarea parteneriatelor strategice cu furnizori și integratori internaționali, Dezvoltarea programelor de instruire și interoperabilitate pentru personalul tehnic și managerial, Creșterea capacității de export și diversificarea portofoliului de produse. Impact și beneficii: Stabilitate decizională și operativă la nivelul conducerii executive, Creșterea rezilienței industriei naționale de apărare în contextul provocărilor de securitate regional, Asigurarea continuității proiectelor aflate în derulare și accelerarea celor aflate în faza de negociere internațională, Consolidarea poziției României ca furnizor de capabilități în cadrul NATO și UE. Cine este Răzvan Marian Pîrcălăbescu Acesta ocupă funcția de consilier la Guvernul României. Răzvan Marian Pîrcălăbescu a lucrat în Ministerul Economiei şi a deţinut, printre altele, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Romarm SA Bucureşti – Filiala Societatea Carfil S.A. În cursul anului trecut, pe lângă funcţiile de la Ministerul Economiei şi din Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu a raportat, venituri şi din alte surse: a fost preşedinte al Consiliului de administraţie al Plafar, administrator special al IOR SA şi consilier la Senatul României. Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află Compania Naţională Romarm, a reacţionat în urma numirii noii conduceri, anunţând că ”selecţia finală pentru noua conducere a fost derulată, în acord cu prevederile legale în vigoare, de către Consiliului de Administraţie al companiei, format din 5 membri: Constantin Alexie-Cotan Bodolan (preşedinte), Laurenţiu-Nicuşor Gorun, Mihail-Dan Stan, Bogdan Costaş, Ionel-Daniel Butunoi”. ”Conform procedurii de selecţie, autoritatea tutelară este informată despre rezultat, dar nu aprobă direct candidatul”, a transmis Ministerul Economiei, fără alte comentarii. Ministrul Radu Miruţă a criticat dur, recent, modul în care se fac selecţiile pentru şefii marilor companii de stat şi anunţa că vrea schimbarea legislaţiei în această privinţă.
Proiectul de lege privind pensiile speciale, pus în dezbatere publică. Precizările Guvernului privind statutul judecătorilor CCR
Ministerul Muncii a pus în transparență proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Potrivit documentului, magistrații se vor putea pensiona dacă au cel puțin 35 de ani de vechime în muncă dintre care 25 de ani realizați în domeniu. Guvernul vine cu precizarea suplimentară că: „Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR”, adică magistrații CCR nu vor fi afectați. Proiectul de lege prevede ca magistrații care se vor pensiona să aibă o vechime în muncă de 35 de ani, din care 25 de ani în domeniu, iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Proiectul poate fi consultat aici. 1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins: (3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcţii. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31 ), cu următorul cuprins: (31 ) Persoanele care au o vechime de cel puţin 35 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare. 4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins: (4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat. 5. Alineatul (41 ) al articolului 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (41 ) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reţinute contribuţii de asigurări sociale. 6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condiţiile prevăzute de această legislaţie, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă. Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează: 1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică și va avea următorul cuprins : (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă
CNSU a aprobat o nouă HOTĂRÂRE pentru acordarea de ajutoare de urgență sinistraților din Neamț și Suceava. Ce sume vor primi
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, joi, o nouă hotărâre privind acordarea de ajutoare de urgență în bani persoanelor afectate de inundațiile din 27 – 28 iulie, în județele Neamț și Suceava. Potrivit hotărârii CNSU, sprijinul financiar se va acorda în funcție de situația juridică și de gradul de asigurare a locuințelor afectate, conform următoarelor criterii: 90% din diferența dintre valoarea estimată a pagubelor de către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență (CJSU) și despăgubirea asiguratorului, pentru construcțiile autorizate și asigurate obligatoriu, dacă valoarea despăgubirii de la asigurator este mai mică decât cea a CJSU; un procent de 30% din paguba rezultată, conform raportului de evaluare întocmit de CJSU, se acordă imediat, urmând ca, după primirea despăgubirilor de la asigurator, să se realizeze o calculație, astfel încât să se completeze suma inițială sau să se restituie, parțial, păstrând procentul de 90% din diferență; 70% din valoarea pagubelor pentru construcțiile autorizate, dar care nu dețin asigurare obligatorie; 50% din valoarea pagubelor, pentru construcțiile care nu dețin autorizație și nici asigurare obligatorie; 70% din diferența dintre valoarea evaluată a pagubelor și despăgubirea asiguratorului, pentru construcțiile fără autorizație, dar asigurate obligatoriu. Ajutoarele nu se acordă dacă despăgubirile sunt acoperite integral printr-o poliță de asigurare facultativă. Arafat: Marea majoritate sunt persoane ale căror case nu sunt asigurate Secretarul de stat, Raed Arafat, a atenționat joi la guvern că marea majoritate a celor afectați de inundații nu aveau casele asigurate. Raed Arafat: Marea majoritate sunt persoane ale căror case nu sunt asigurate Șeful DSU a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă la Guvern, că marea majoritate a celor afectați de inundații nu aveau casele asigurate. „Majoritatea sunt persoane care nu sunt asigurate. Dacă nu mă înșel, în Suceava sunt vreo 60 de locuințe din toate cele afectate care au asigurare, restul sunt neasigurate. Dar sunt multe care nu necesită autorizație de construire. Ca sume de bani, ce ne așteptăm, totalul despăgubirilor în județul Suceava va fi aproape de 3.800.000 euro, din care 1.500.000 de euro reprezintă asigurații. La nivelul județului Neamț – 9.500.000 de lei, dar ar ajunge la 7.500.000 lei dacă se scad asigurările”, a precizat Arafat. Arafat a menționat că, până în prezent, a fost acordată o primă tranșă de sprijin financiar de urgență celor care au fost afectați de inundațiile din Suceava și Neamț, iar Comitetele Județene pentru Situații de Urgență au făcut evaluările pagubelor asupra locuințelor și anexelor, pentru a se stabili exact care este suma care va fi acordată fiecărei familii afectate. Totodată, un grup de lucru interministerial a elaborat criteriile în baza cărora se vor acorda despăgubirile către sinistrați, urmând ca aceste criterii să fie folosite și în viitor. AUTORUL RECOMANDĂ:
Memorandumul prin care Executivul stabilește pașii și termenele pentru a obține banii din PNRR, pe masa lui Ilie Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să finalizeze și să clarifice ultima rundă de negocieri cu Bruxelles-ul privind PNRR-ul (Planul Național de Redresare și Reziliență), ca să știe exact când și în ce ordine vor cere banii de la Uniunea Europeană, arată un memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de joi. Propunerile Guvernului: transmiterea pachetului de documente necesare revizuirii PNRR; continuarea procesului de renegociere și agrearea cu COM (Comisia – n.red.) a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv cu negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea); agrearea calendarului final și stabilirea secvenței cererilor de plată. Principiile de negociere care au stat la baza propunerii de ajustare a PNRR au avut ca obiectiv principal eficientizarea utilizării fondurilor alocate investițiilor incluse în plan. Aceste principii au fost formulate având în vedere recomandările orizontale ale Comisiei Europene, după cum urmează: asigurarea continuării tuturor recomandărilor specifice de țară; garanția contribuției planului la atingerea obiectivelor privind tranziția verde și digitală, în conformitate cu procentele stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/241; corelarea nivelului de realizare privind indicatorii de rezultat cu bugetele alocate, prin reducerea proporțională a alocărilor financiare în cazul diminuării acestora; maximizarea eficienței în utilizarea componentei de grant; menținerea în plan exclusiv a investițiilor care prezintă cele mai ridicate șanse de a fi implementate în termenul prevăzut de regulament”, se arată în document. Ce s-a stabilit în urma renegocierii PNRR din 15 iulie Componenta de grant în valoare de 13,56 mld. euro a fost securizată integral, prin includerea proiectelor cu risc scăzut de implementare, care să fie în linie cu criteriile de eligibilitate ale MRR, precum și transferul altor investiții și reforme din componenta de împrumut, astfel încât România să beneficieze integral de alocarea de fonduri nerambursabile. Astfel, în urma analizei investițiilor finanțate din grant, a fost necesară eliminarea din această componentă a investițiilor care înregistrau întârzieri și înlocuirea acestora cu investiții transferate din componenta de împrumut, în valoare de 3,5 mld. euro. De asemenea, a fost agreat cu COM transferul a 5 loturi din Autostrada 7 din componenta de împrumut în componenta de grant, în valoare de 2,169 mld. euro, prin schimbarea sursei de finanțare a investiției privind infrastructura feroviară. La aceasta se adaugă transferul a 70% din valoarea alocată investiției eficienței energetice a fondului construit din portofoliul MDLPA, în valoare de 1,35 mld. euro, aspect care contribuie la reducerea deficitului bugetar. În ceea ce privește componenta de împrumut, o parte din investiții și reforme au fost transferate parțial sau total în componenta de grant. O altă parte, formată din investiții care prezentau risc ridicat de neimplementare în termen, au fost eliminate din PNRR. Ajustările componentei de împrumut de aproximativ 6,88 mld. euro au fost efectuate luând în considerare necesitatea încadrării în traiectoria fiscală asumată de RO și ținând cont de capacitatea maximă a spațiului fiscal necesar pentru gestionarea acesteia. Se cuvine să menționăm și faptul că, în cadrul aceleiași componente de împrumut, au fost aprobate investiții noi în valoare de 284 mil. euro (capitalizare Banca de Investiții și Dezvoltare și achiziția a 1.200 de ambulanțe), precum și ajustări de prețuri în cadrul investițiilor inițiale menținute în program. Ca urmare a finalizării negocierii sumelor aferente investițiilor menținute în PNRR, MIPE va continua demersurile cu privire la agrearea cu COM a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea). Alocarea PNRR agreată cu COM la acest moment este de 21,62 mld. euro (13,56 mld. euro sub formă de granturi și 8,06 mld. euro sub formă de împrumuturi), se arată în memorandumul citat. Toate aceste date au fost prezentate de ministrul Dragoș Pîslaru într-o conferință de presă, pe 15 iulie, la Palatul Victoria. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ AUTORUL RECOMANDĂ:
Ploile abundente obligă autoritățile să refacă HĂRȚILE de risc. Raed Arafat: Trebuie să fim pesimiști în evaluări
Secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), a declarat, joi, că ploile abundente și fenomenele meteorologice nemaiîntâlnite obligă autoritățile să refacă hărțile de risc și să intensifice măsurile preventive. Raed Arafat a fost întrebat despre situația zonelor cu risc de inundații, în contextul în care autoritățile analizează necesitatea unor noi indicatori și măsurători pentru a identifica cu precizie zonele vulnerabile și pentru a informa preventiv locuitorii care s-ar putea afla în pericol. „Noi vedem fenomene care, de fiecare dată, ne fac să spunem că nu ne-am mai întâlnit cu astfel de situații în ultimele perioade. Și nu doar în România, ci și în alte zone. Ploile abundente, majore, sunt absolut fără precedent. Este clar că va trebui să începem să privim situația diferit și să reevaluăm riscul, luând în considerare noile provocări care apar. Aceasta intră în competența mai multor autorități. În primul rând, fiecare județ trebuie să realizeze harta riscurilor și să efectueze reevaluarea, iar pentru zonele inundabile poate fi necesară o analiză suplimentară la nivelul Apelor Române”, a declarat, joi, şeful DSU, Raed Arafat. El a menționat că fiecare autoritate trebuie să analizeze aceste aspecte. Există deja strategii și puncte de vedere emise pentru gestionarea riscurilor, dar este dificil de anticipat evoluția fenomenelor, care până acum au fost evaluate doar pe baza experienței istorice. În prezent, autoritățile se confruntă cu situații fără precedent, cu fenomene care apar succesiv și fiecare este la fel de neobișnuită. „Ce înseamnă asta? Că trebuie să fim pesimiști în evaluări și să luăm în considerare scenariul cel mai nefavorabil, pentru a ne asigura că prevenim cât mai mult, atât în construcții, cât și în pregătire și în toate aceste aspecte”, a adăugat Arafat. Cât despre o perioadă de timp în care problemele cu zonele de risc vor fi rezolvate, șeful DSU a precizat că nu se poate spune încă, dar că „că există discuții pe aceste teme, nu numai la nivelul României, la nivel european chiar se discută de aceste teme”. Foto: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: A început reconstrucția în Broșteni: „Sperăm ca cel târziu miercuri să dăm drumul la apă în satul Neagra” / Se lucrează și la rețeaua electrică Inundații în Nord, pârjol în Sud. Seceta cumplită a „OMORÂT” fântânile din Apele Vii, Dolj