Ministrul Fondurilor Europene anunță care proiecte PNRR și Anghel Saligny vor fi SUSPENDATE
Guvernul a discutat joi, în primă lectură, un proiect de Ordonanță de Urgență privind limitarea proiectelor finanțate prin PNRR. Dragoș Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunțat că Executivul va renunța la proiectele pentru care nu există încă ordin de începere a lucărilor. Potrivit ministrului, până în septembrie va fi disponibil un „tablou de bord” care va permite prioritizarea proiectelor și transformarea PNRR într-o „poveste de succes” până în august 2026. „Al doilea act normativ care a fost astăzi, în primă lectură, este Ordonanța de Urgență pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR și ce se întâmplă cu proiectele care, ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu Comisia Europeană, nu vor mai fi finanțate în PNRR. Și aici trebuie să fim foarte sinceri și să ne uităm și la cifre. Pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanțare de 47,4 miliarde de euro. Cumva, prin acest mecanism de fracționare și supracontractare, România a încercat să acopere foarte, foarte multe proiecte benefice pentru dezvoltarea țării, dar cumva peste capacitatea, posibilitățile de finanțare pe care România le-a avut. Ia să ne gândim practic: vrem să pregătim o masă de prânz și ne apucăm să gătim în același timp 10 feluri de mâncare și nu terminăm niciunul și problema este că rămânem nemâncați. În situația pe care noi o avem astăzi, am încheiat aceste contracte de finanțare pentru foarte, foarte multe proiecte și în acest moment avem o problemă că mai avem doar un an de zile pentru a stabili care sunt proiectele pe care vrem să ne concentrăm și să luăm banii, resursele financiare pentru ele”, a spus, în briefingul de la finalul ședinței de Guvern, Dragoș Pîslaru. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a adăugat că proiectele aflate între 0 și 30% progres fizic vor fi suspendate temporar, pentru a concentra resursele pe cele mai avansate, cu șantiere deschise și lucrări în derulare: „Pentru proiectele care sunt între 0 și 30% ca progres fizic, aceste proiecte sunt într-un stadiu incipient care aduce riscuri majore ca ele să mai poată fi finalizate și avem și problema aceasta de constrângeri bugetare. Aceste proiecte ar urma să fie suspendate. Deci asta înseamnă că nu se renunță la ele, dar se suspendă pentru că acum ne concentrăm pe cele care sunt la un stadiu mai avansat de implementare și pe care trebuie să vedem cum alocăm banii puțini pe care le avem în 2025 și 2026”. Proiectele peste 30% progres vor fi prioritare și vor primi finanțare suplimentară pentru finalizare, Pîslaru precizând că ordonanța urmărește „să pună ordine” și să genereze rezultate concrete, iar studiile și proiectele în stadiu incipient vor putea fi continuate ulterior prin alte surse europene. Foto: ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Dragoș Pîslaru: „Este o PRIORITATE în a ne gândi că proiectele Saligny ar putea fi recuperate ca finanțare pe bani europeni” Împrumuturile din PNNR, LIMITATE din cauza situației bugetare. Ministrul Investițiilor: „Evident am fost afectați. Orice alocare se duce în deficit”
Ciolacu îi atrage atenția lui Bolojan: Dacă vrem ca România să nu intre în recesiune, e nevoie de investiții. Cu AUSTERITATE oarbă nu ajungem nicăieri
Fostul premier Marcel Ciolacu anunță, într-o postare pe Facebook, că România a evitat recesiunea, menținându-se pe o traiectorie de creștere economică, în timp ce zece state din Uniunea Europeană au înregistrat scăderi economice în ultimii doi ani. În același timp, Ciolacu avertizează Guvernul Bolojan că, pentru a evita recesiunea, România trebuie să continue politica investițiilor în infrastructura mare și prin programe precum „Anghel Saligny”, respingând „măsurile de austeritate oarbă”. „Astăzi, Institutul Național de Statistică a confirmat că România rămâne pe plus. Cifrele oficiale arată că economia României a rezistat bine, rămânând pe o traiectorie de creștere economică. România nu a intrat în recesiune și asta este o veste foarte bună pentru economie”, transmite fostul lider PSD, joi, pe Facebook. Potrivit acestuia, în context, conform datelor Eurostat, 10 ţări din UE27 au avut scădere economică anuală în ultimii doi ani – Germania, Austria, Olanda, Irlanda, Finlanda, Suedia, Ungaria, Malta, Estonia sau Letonia. „De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteză de convergență față de media UE27, ajungând din urmă Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 78% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Am reușit asta mergând pe un model bazat pe investiții publice masive (din buget si fonduri europene) și crearea de locuri de muncă. Am făcut cele mai mari investiții publice din istoria României, de peste 54 de miliarde de euro. În această perioadă, s-au realizat cele mai mari investiții în autostrăzi și drumuri rapide, în infrastructura de educație și sănătate și în lucrări de infrastructură locală”, susține el. „România are nevoie de dezvoltare” Marcel Ciolacu mai spune că „doar prin măsuri de austeritate oarbă nu ajungem nicăieri”. „Dacă vrem ca România să nu intre în recesiune, trebuie să mizăm tot pe investiții. Investițiile în infrastructura mare, dar și cele din Programul Anghel Saligny trebuie să continue, pentru a crea efecte de multiplicare și a mări potențialul economiei românești”, precizează Ciolacu. În trimestrul 2 al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, PIB a crescut cu 1,2%, arată estimările „semnal”, publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). De asmenea, economia ţării a înregistrat o creştere de 0,3 % în trimestrul 2, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Finanțiștii avertizează: vine STAGFLAȚIA! Fenomenul care crește sărăcia, confirmat de cifrele INS Guvernul pune FRÂNĂ proiectelor finanțate prin PNRR și programul „Anghel Saligny”. MIPE a pus în transparență o OUG care blochează toate investițiile
Pachetul 2 ține coaliția în blocaj / Bolojan: Ședințele nu s-au derulat în condiții normale
Pachetul 2 de măsuri întârzie să apară. Coaliția e pe pauză. Ilie Bolojan nu reușește să deblocheze discuțiile din coaliție, după ce PSD a anunțat că nu mai participă la întruniri până când Guvernul nu va adopta măsurile necesare. Premierul își pune încrederea în „responsabilitatea oamenilor politici”. „Zilele trecute, într-adevăr, a fost o situație în care comunicarea și ședințele coaliției nu s-au derulat în condiții normale. Așa cum v-am spus, eu am încredere în responsabilitatea oamenilor politici de decizie, care au decis să facă această coaliție pentru a scoate România din situația în care tot partidele, o bună parte, cel puțin PNL și PSD, care facem parte din această coaliție, avem o mare responsabilitate pentru tema asta”, spune Ilie Bolojan la Digi24. Luni, Sorin Grindeanu a anunțat că social-democrații se ridică de la masa coaliției, punând condiții pentru revenire. Eliminarea privilegiilor și discutarea rectificării bugetare cu menținerea programului Anghel Saligny sunt câteva dintre cerințele PSD, adoptate în unanimitate în reuniunea Biroului Permanent Național. Bolojan răspunde, tot la Digi24, că „nu este niciun fel de bucurie” pentru el adoptarea pachetului cerut de PSD. Totuși, crede se vor face „pași importanți” și că lucrurile se vor debloca în zilele următoare. „Cred că în zilele următoare lucrurile se vor debloca și vom putea să facem pași importanți pentru a adopta acest pachet. V-am spus, dacă nu adoptăm acest pachet, credeți-mă că nu este niciun fel de bucurie, nu e niciun fel de câștig să fii premierul României în într-o astfel de situație”, explică premierul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Radu Miruță ANUNȚĂ nu sunt bani la buget pentru salariile din ministerul său: Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a anunțat, miercuri seara, la Digi 24, că în bugetul ministerului pe care îl conduce nu mai sunt bani pentru salariile aferente lunii în curs, fondurile fiind identificate în alte capitole bugetare, unde fuseseră alocaţi bani pentru ”proiecte care au ajuns la DNA”. ”La Ministerul Economiei, pe calculele existente, în luna august, pentru care se vor plăti salariile în luna septembrie, nu sunt bani în buget pentru salarii şi situaţia asta este şi la alte ministere. Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii, că m-am uitat în buget şi am identificat sume pe care să le pun deoparte, în proiecte care să nu fie afectate, pentru că au fost alocaţi bani pentru nişte proiecte care acum au ajuns la DNA şi nu sunt în stare să consume banii respectivi, i-am pus în partea pentru a plăti salarii şi sper să fac şi altceva cu ei”, a adăugat Radu Miruţă. Miruță spune că angajații i-au cerut soluții: ”S-a ajuns într-atât de mult cu exagerarea diferenţei între banii pe care îi aduni şi banii pe care îi consumi, încât nu mai poţi merge mai departe”.
Simion reclamă un separatism anti-românesc în Moldova: Am crescut un potențial pericol la granița noastră de Est / Felicitări pentru Țoiu și Dan
„Am crescut un potențial pericol la granița noastră de Est”, a declarat, miercuri, George Simion, liderul partidului AUR, despre Republica Moldova. Acesta și-a argumentat declarația spunând că dacă statul de peste Prut va continua să fie unul moldovenesc, „va fi aproape în permanență un stat anti-românesc, agresiv de multe ori cu statul cu capitala la București”. „În ultimii doi ani m-ați auzit cu mai multe poziții și mi-am susținut teza conform căreia România nu ar mai trebui să susțină și să finanțeze statul Republica Moldova. Cred în această soluție, alternativa fiind de a implementa Fondul Moldova propus de Fundația Universitară a Mării Negre, de domnul Petrișor Peiu. Soluția este de a-i sprijini pe cei care se consideră români în Republica Moldova, învățământul în limba română și de a opri finanțările pentru separatism anti-românesc peste Prut. Pentru că asta am făcut noi fără o strategie coerentă în Republica Moldova. Am crescut un potențial pericol la granița noastră de Est”, a declarat George Simion. De ce i-a felicitat George Simion pe Oana Țoiu și Nicușor Dan Anterior, liderul AUR a mai precizat că poziția partidului său este aceea că Republica Moldova este „un stat artificial care nu poate asigura securitate și bunăstare propriilor cetățeni”. „Soluția normală, din punct de vedere istoric, identitar și geopolitic, este ca acest stat artificial, Republica Moldova, să-și protejeze cetățeni și să aleagă soluția coerentă, corectă de renumire cu patria mamă”, a adăugat acesta. Tot miercuri, George Simion i-a felicitat pe Oana Țoiu, ministrul de Externe, și pe Nicușor Dan, președintele României, pentru vizitele lor în Ucraina și Republica Moldova. „Aș vrea să felicit pe actualul ministru de Externe al României că a făcut o vizită la Cernăuți, unde a pus problema limbii române, după cum aș vrea să îl felicit pe președintele României a fost la Chișinău, unde o parte a națiunii române trăiește,din păcate separată de restul națiunii noastre, într-un alt stat, într-un stat artificial”, a spus George Simion. Declarațiile lui George Simion au fost făcute la Palatul Parlamentului, acolo unde liderul AUR a participat la Academia de Vară „Mihai Viteazul”, eveniment organizat de Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare: „Trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune” CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! „Se discută o posibilă diviziune între zone de influență” Întrebat de Gândul, Alexandru Nazare deplânge excluderea metroului de la Cluj din PNNR: „O nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro”
DEFICITUL bugetar nu a fost construit pe ipoteze realiste! Nu vorbim de 7,1, susține ministrul Finanțelor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că deficitul bugetar, așa cum a fost el trecut în buget, nu a fost construit pe ipoteze realiste. „Pot să vă spun că nu începe cu 7”, dar va fi prognozat la rectificarea bugetară, precizează el. „Cred că este clar pentru toată lumea și a fost clar pentru toți cei care au analizat bugetul României încă din luna iunie că nivelul deficitului așa cum este el trecut în buget, de 7.1, nu va fi în niciun fel atins. Ipotezele pe care a fost construit acest buget nu sunt ipoteze realiste. Ele în niciun caz nu conduceau la un deficit de 7.1”, a explicat Nazare într-o conferință de presă. Ministrul a criticat programarea bugetară. „Păi cum? Cum în trimestru 4 programezi un deficit de 1.2 când în trimestru 4, în ultimele două luni sunt în general 20% din cheltuieli total an? Deci aceste lucruri sunt destul de clare. Acum, după finalizarea analizei pe toți ordonatorii în privința rectificării și după discuțiile cu Comisia Europeană o să vă pot spune, înainte de adoptarea rectificării, care este ținta la care ne vom raporta. Pot să vă spun că nu începe cu 7. Deci nu vorbim de 7.1. O să vă spun exact cât va fi în momentul când avem finalizate discuțiile pe rectificare”, a mai spus Nazare. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Întrebat de Gândul, Alexandru Nazare deplânge excluderea metroului de la Cluj din PNNR: „O nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro” Alexandru Nazare anunță o taxă nouă pentru coletele care vin din spațiile extracomunitare
Ministrul Finanțelor susține că nu știa de majorarea salariilor de la Curtea de Conturi: „Voi verifica. Nu se potrivește”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, despre majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi, în contextul măsurilor de austeritate impuse de Guvern. Oficialul a precizat că „nu se potrivește” cu pachetul de reduceri bugetare adoptate de premierul Ilie Bolojan. Alexandru Nazare a declarat, referitor la majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi, că: „nu se potrivește”, cu pachetul de reduceri bugetare impuse de Guvern. Mai mult, Nazare susține că nici măcar nu ar fi știut de o astfel de măsură: „Eu, personal, nu știam de această măsură. Voi verifica. Dar, deloc nu se potrivește”. Majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi a fost adoptată prin hotărârea plenului Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial luni. Potrivit actului normativ, personalul nou-încadrat în cadrul instituției, cu excepția Autorității de Audit, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 40% până la prima evaluare a performanțelor profesionale. În anul 2025, această majorare se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie, cu excepția unor prevederi care intră în vigoare din august. Declarația ministrului vine în contextul în care Guvernul anunță măsurile din pachetul 2 de reformă fiscală, în încercarea de a reduce deficitul bugetar și a menține stabilitatea fiscală. FOTO: captură YTB/Guvernul României Autorul recomandă: DEFICITUL bugetar nu a fost construit pe ipoteze realiste! „Nu vorbim de 7,1”, susține ministrul Finanțelor Întrebat de Gândul, Alexandru Nazare deplânge excluderea metroului de la Cluj din PNNR: „O nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro” Alexandru Nazare pune presiune pe coaliție: „Pachetul 2 de măsuri trebuie adoptat în august!”
Dacă o firmă se înființează după 1 ianuarie, trebuie să aibă un capital social de 8.000 de lei. Anunțul ministrului de Finanțe
Alexandru Nazare a anunțat, în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria, majorarea capitalului social minim necesar pentru un SRL: de la 200 la 8.000 lei. „În zona companiilor cu capital social 1 leu statul are foarte puţine posibilităţi de a recupera când aceste companii ajung în insolvenţă sau faliment. Propunem actualizarea cu rata inflaţiei a capitalului social iniţial de 200 de lei care nu a fost modificat niciodată din 90. Propunem stabilirea unui capital social minim de 8.000 de lei în cazul societăţilor de tip SRL. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiţi pentru companie. În acelaşi timp şi statul atunci când aceste companii ajung în insolvenţă, poate să recupereze”, a declarat Nazare. Ministrul a anunțat miercuri că Guvernul elimină plafonul de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul, iar comercianții vor trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronică. „O altă chestiune foarte importantă de trasabilitate se referă la obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul. Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei, astfel încât nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronică. Sunt în momentul de față peste 300.000 de astfel de cazuri. Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018, când POS-urile aveau diverse regimuri, era foarte complicat să obții un POS. Acum avem trei variante de POS. E mult mai facil să obții acest lucru”, transmite Alexandru Nazare.
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Noi sancțiuni impuse de Elveția împotriva Rusiei, dar și mai multor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus
Elveția a urmat modelul Uniunii Europene, cu cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, și a impus noi sancțiuni împotriva unor persoane și entități din Rusia, Republica Moldova și Belarus. Departamentul Federal pentru Economie, Educație și Cercetare (DEFR) a extins listele de sancțiuni referitoare la Rusia, a anunțat Guvernul de la Berna într-un comunicat. Prin această decizie, Elveția a adoptat o serie de amendamente introduse de Uniunea Europeană ca parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Măsurile intră în vigoare la 12 august. Pe lista de sancțiuni au fost adăugate 14 persoane fizice și 41 de persoane juridice, care se vor confrunta cu înghețarea activelor și interdicții de intrare sau tranzit prin Elveția. Printre acestea se numără companii rusești și internaționale care gestionează nave ale flotei ruse din umbră, comercianți de țiței rusesc și entități care sprijină efortul de război al Rusiei. În plus, alte 105 nave din țări terțe fac acum obiectul unor interdicții complete privind cumpărarea, vânzarea și prestarea de servicii. Acestea sunt în principal petroliere care fac parte din flota din umbră a Rusiei. Departamentul a redus, de asemenea, plafonul de preț pentru țițeiul rusesc la 47,6 dolari pe baril, aliniindu-se la măsurile UE și la prețurile actuale de pe piața globală. În sectorul comerțului, 26 de noi entități, inclusiv unele din țări terțe, au fost supuse unor restricții mai stricte de control al exporturilor, în special pentru că au eludat restricțiile privind exportul de drone. Elveția a urmat, de asemenea, inițiativa UE de a impune sancțiuni unor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus. În ceea ce privește Republica Moldova, șapte persoane fizice și trei entități sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. De asemenea, persoanelor le este interzis să intre și să tranziteze Elveția. Sancțiunile vizează persoane și entități implicate în eforturile conduse de Rusia de a influența referendumul din Republica Moldova privind aderarea la UE și alegerile prezidențiale din 2024. În ceea ce privește Belarusul, opt companii din industria de armament sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: