Nicușor Dan anunță că România primește 2 miliarde de euro de la NATO pentru investiții în Apărare. Ce investiții vor primi bani
Preşedintele Nicuşor Dan transmite joi că România obţine un rezultat strategic important în cadrul NATO, după peste cinci ani de negocieri, Alianţa aprobând extinderea către Est a reţelei NATO de conducte pentru combustibil. Proiectul din fondurile comune ale NATO este în valoare de 27 de miliarde de euro, pentru următorii 20 de ani, cea mai mare investiţie de acest tip din istoria Alianţei. Potrivit președintelui, decizia vine și ca urmare a lecțiilor învățate după invazia Rusiei împotriva Ucrainei, care au demonstrat cât de importantă este infrastructura logistică pentru apărarea colectivă. Nicușor Dan: „România obține un rezultat strategic important în cadrul NATO” „După peste cinci ani de negocieri, Alianța a aprobat extinderea către Est a rețelei NATO de conducte pentru combustibil, un proiect esențial pentru consolidarea securității și mobilității militare pe Flancul Estic (…) România a fost implicată activ încă de la început în acest proces, prin eforturile Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale și ale Delegației României la NATO. Consiliul Nord-Atlantic a aprobat ieri finanțarea proiectului din fondurile comune ale NATO, în valoare de 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani, cea mai mare investiție de acest tip din istoria Alianței”, transmite șeful statului într-un mesaj postat pe rețelele de socializare. Potrivit lui Nicuşor Dan, din această finanţare, aproximativ 2,15 miliarde de euro vor reveni României. „Noua rețea va traversa și teritoriul României, va avea atât utilizări militare, cât și civile și va crea oportunități importante pentru economia și companiile românești. Acest proiect consolidează rolul României ca stat aliat de primă linie la Marea Neagră și întărește conectivitatea strategică a țării noastre cu aliații NATO”, afirmă președintele. Sistemul de conducte al NATO Conducta de 10.000 de kilometri (6.215 mile), îngropată la 80 de centimetri sub pământ, traversează în prezent 12 țări, dar se termină în vestul Germaniei, unde deservește baze militare precum Baza Aeriană Ramstein a SUA, dar și importante noduri civile, cum ar fi cel mai mare aeroport din Germania, situat în Frankfurt. Conform studiului realizat de think tank-ul polonez, consumul de combustibil al NATO în cazul unui conflict ar depăși probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de izbucnirea ostilităților pe scară largă, din cauza deplasării forțelor terestre, a operațiunilor de transport aerian și a misiunilor avioanelor de vânătoare. Combustibilul pentru avioane, care circulă prin conductele NATO, poate fi utilizat și de vehiculele terestre, deoarece amestecarea acestuia cu aditivi îl face potrivit pentru camioane și tancuri care, în mod normal, funcționează cu motorină.
Se deblochează criza de la Spitalul Marie Curie
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a avizat memorandumul propus de Ministerul Sănătății pentru deblocarea a 22 de posturi la Spitalul Clinic de Urgență „Marie Curie”. Aceste posturi ar permite redeschiderea celor 5 paturi ATI închise din lipsă de personal. Documentul urmează să fie analizat în ședința de Guvern de joi. Decizia vine în contextul în care conducerea unității medicale a avertizat că deficitul de personal a determinat închiderea a 5 paturi de la secția de terapie intensivă, diminuând capacitatea unității sanitare de a trata cazurile grave. Ministrul de Finanțe promite deblocarea a 22 de posturi Reamintim că miercuri, șeful secției ATI nou-născuți de la Spitalul de copii Marie Curie, medicul Cătălin Cârstoveanu, a avertizat că actuala criză din spitale duce la desființarea paturilor de la secțiile de terapie intensivă. „Am avizat în această dimineață memorandumul MS pentru deblocarea celor 22 de posturi necesare într-o situație care impunea intervenție urgentă. Documentul va fi discutat în ședința de Guvern de azi. Am transmis încă de ieri că, atunci când ne confruntăm cu o situație critică care afectează direct îngrijirea copiilor aflați în stare gravă, care au nevoie de asistență medicală complexă, Ministerul Finanțelor va sprijini de urgență soluțiile necesare. Am reușit astfel, în strânsă colaborare cu Ministerul Sănătății, să identificăm cadrul administrativ necesar pentru deblocarea acestei situații”, a transmis ministrul Finanțelor pe Facebook. Deblocarea posturilor este doar o măsură temporară Alexandru Nazare a subliniat că aprobarea celor 22 de posturi nu înseamnă o schimbare de strategie în privința ocupării posturilor vacante din sistemul public. Este scrict o intervenție punctuală generată de caracterul urgent al situației de la „Marie Curie”. Foto ilustrativ / Sursa FOTO: pixnio.com „Trebuie să facem o distincție clară între astfel de intervenții punctuale, justificate de o situație absolut critică, și solicitările generale de deblocare a mii de posturi în sistemul public. Situațiile care privesc direct siguranța oamenilor și funcționarea unor servicii medicale esențiale trebuie soluționate cu prioritate. În timp ce deciziile cu impact bugetar amplu trebuie analizate riguros și fundamentate responsabil în actualul context economic al României”, a mai scris Nazare în aceeași postare. Potrivit autorităților, cele 22 de posturi ar permite redeschiderea celor 5 paturi ATI închise din lipsă de personal. Spitalele nu pot organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante Secția de Terapie Intensivă pentru nou-născuți a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” funcționează cu o capacitate redusă. Lipsa personalului a forțat conducerea unității să închidă temporar 5 paturi alocate celor mai grave cazuri. Medicii avertizează însă că criza pune în pericol viața unor copii aflați în stare critică. Aceștia depind strict de tratamente complexe și de îngrijire permanentă. Până recent, secția dispunea de 27 de paturi, numărul fiind diminuat la 22 după plecarea a 7 asistente medicale. Două dintre acestea au demisionat, în timp ce altele au intrat în concediu medical sau de creștere a copilului. Conducerea spitalului a afirmat că nu poate organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din cauza restricțiilor impuse printr-o ordonanță de urgență adoptată în 2025. Actul limitează angajările în sectorul bugetar.
SUA și China vor purta discuții despre riscurile globale ale modelelor avansate de AI în toamn
SUA și China vor purta discuții despre inteligența artificială în septembrie. Discuțiile interguvernamentale se vor concentra pe atenuarea riscurilor globale ale modelelor avansate de inteligență artificială. Delegațiile de la Washington și Beijing se vor întâlni în septembrie pentru a negocia reglementarea inteligenței artificiale, chiar înainte de vizita programată în SUA a lui Xi Jinping. Loading … Xi are o vizită programată în SUA Cele două superputeri rivale în domeniul tehnologic încearcă să atenueze riscurile asociate cu modelele de AI în continuă dezvoltare. Stabilirea discuțiilor reprezintă un rezultat favorabil pentru ambele puteri ca urmare a summitului de la Beijing din luna mai, unde s-au întâlnit președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping. Donald Trump și Xi Jinping / Foto – Mediafax Întâlnirile bilaterale între delegațiile sino-americane sunt așteptate să aibă loc înainte de vizita programată a lui Xi în SUA pe 24 septembrie, potrivit Reuters. Datele finale privind dialogul interguvernamental nu sunt încă cunoscute. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, va fi cel care va conduce delegația americană. Locul precis al întâlnirii, agenda formală și lista mai largă de participanți pentru ambele națiuni urmează să fie stabilite. Ambele guverne examinează din ce în ce mai mult implementarea modelelor avansate de inteligență artificială în domeniul militar, în securitate, administrație și în afaceri. Preocupările strategice se concentrează pe potențialul acestor tehnologii de a spori capacitățile operaționale militare, de a facilita atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice și de a destabiliza piețele globale. Proprietatea intelectuală și securitatea cibernetică, în agenda de discuții În timpul unui interviu televizat recent, Bessent a evidențiat problemele legate de proprietatea intelectuală: „Descoperim filigrane ale modelelor noastre lingvistice americane pe multe dintre modelele chinezești, iar acest lucru este inacceptabil”, a spus Bessent. „Vom analiza acest aspect în următoarele zile sau săptămâni.” Donald Trump și Xi Jinping / Foto – Mediafax Reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, a confirmat că mai multe agenții federale evaluează implicațiile comerciale ale dezvoltării tehnologiei chineze. „Analizăm foarte atent modul în care China își propagă dezvoltarea inteligenței artificiale pentru a ne asigura că firmele noastre concurează… în condiții de concurență echitabile”, a declarat Greer. China și SUA reiau dialogul într-un context tensionat al cursei AI Discuțiile din septembrie vor marca primul dialog oficial SUA-China privind inteligența artificială sub administrația Trump. Eforturile diplomatice anterioare privind inteligența artificială sub fostul președinte Joe Biden s-au încheiat cu un acord de menținere a controlului uman asupra desfășurării armelor nucleare.Washingtonul a implementat deja restricții la exportul de cipuri avansate de inteligență artificială destinate Chinei. Administrația Trump s-a abținut până acum de la adăugarea firmelor de tehnologie chineze precum DeepSeek și CXMT pe listele negre ale SUA pentru a gestiona tensiunile bilaterale. În paralel, autoritățile chineze iau în considerare restricții privind accesul străin la sistemele de inteligență artificială dezvoltate pe plan intern. Analiștii indică faptul că agenda Beijingului prioritizează abordarea capacităților de hacking ale sistemului Mythos, nelansat de Anthropic. China solicită, de asemenea, clarificări cu privire la potențialele reglementări americane care vizează modelele chineze de AI. Oficialii chinezi își vor desemna delegația interministerială în luna următoare. Guvernul de la Beijing își propune să se concentreze pe discuții despre tehnologie, mai degrabă decât pe negocieri politice mai ample. Sursa Foto: Shutterstock/Mediafax Foto
Sindicatul medicilor SANITAS susține că a obținut în instanță suspendarea proiectului legii salarizării
Judecătorii Curții de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, au decis să admită cererea de ordonanță președințială a Federației Naționale Sanitas împotriva ministerului Familiei, condus de Dragoș Pîslaru. Mesajul a fost publicat de Sindicatul SANITAS. La cererea FEDERAȚIEI SANITAS, Curtea de Apel a suspendat efectele proiectului de lege publicat pe data de 17.07.2026. Astfel a facut dreptate si ne-a dat sansa sa ne spunem parerea, sa fim consultati si sa oferim solutii pertinente la problemele sistemului de sanatate. Avem acum dreptul de a participa la dialogul social. Ca efect al suspendarii, proiectul de lege nu mai poate produce niciun efect. El nu poate urma procedurile parlamentare, deoarece in Parlament nu pot fi introduse si dezbatute proiecte de legi pe care Curtea de Apel le-a constatat, fie si in procedura ordonantei presedintiale, vadita aparenta de nelegalitate. Nu vrem privilegii, nu vrem legi prin care sa ne vindem principiile, drepturile si dialogul social. De azi, trebuie sa ne asezam temeinic la masa cu Guvernul! Daca se poate, cu Guvernul cu puteri depline. Multumim societatii de avocati Vlad, Cenuse si asociatii, in special Domnului avocat Stefan Vlad care a fost alaturi de noi in momentele grele” „Toate procedurile legate de legea de salarizare unitară a personalului bugetar au fost suspendate în Justiție. În acest moment proiectul de lege nu mai există din punct de vedere juridic. Hotărârea este executorie, deși poate fi atacată cu recurs”, a comentat juristul Adrian Toni Necșu pe Facebook. Decizia instanței: Suspendă procedura proiectului legii salarizării Iată decizia instanței: „Admite cererea Solutia pe scurt: Admite cererea. Suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 3657/2/2026. Cu drept de a formula recurs, în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 21.07.2026. Document: Hotarâre 1282/2026 21.07.2026 Prin această decizie Curtea de Apel București a suspendat toate efectele proiectului Legii salarizării unitare, blocând astfel inițiativa Guvernului condus de Ilie Bolojan”, se arată în minuta deciziei. Efectele deciziei instanței Decizia blochează practic traseul legislativ al legii. Avocatul Toni Neacșu explică principalul argument pentru aparența de nelegalitate a proiectului de lege: „a fost elaborat, redactat și negociat de un Guvern demis, care nu mai poate iniția proiecte de legi (art 37 alin 3 din Codul administrativ)”. „A iniția” nu înseamnă doar a nu vota în Guvern un proiect de lege ci și că nu mai poți parcurge nici una din procedurile de elaborare a unui astfel de proiect și nu îți mai poți folosi resursele pentru a lucra la el. Felicitari Sanitas și avocatului Vlad Ștefan (ești tare, dom’le🫡)!”, a adăugat Toni Neacșu. În urma deciziei instanței, proiectul publicat pe 17 iulie 2026 nu mai poate fi introdus sau dezbătut în Parlament. Constatarea nelegalității: Judecătorii au reținut o vădită aparență de nelegalitate din cauza lipsei consultării reale. Garanția dialogului social: Decizia obligă Guvernul să reia negocierile oficiale cu sindicatele din sistemul public. Proiectul legii salarizării unitare reprezintă o reformă asumată de România prin PNRR. Cu toate acestea, Federația Sanitas a acuzat Guvernul de decizii unilaterale. Sindicaliștii susțin că noua formă a legii ar plafona sau chiar ar scădea veniturile pentru mai mult de jumătate dintre angajații din sănătate și asistență socială. În semn de protest, cadrele medicale au organizat deja o grevă de avertisment de două ore pe 20 iulie, menținând calendarul pentru declanșarea grevei generale pe 28 iulie 2026
Lia Olguța Vasilescu lansează o gravă acuzație: Guvernul Bolojan ar fi trimis deja la Bruxelles planurile pentru fondurile europene 2028-2034 fără să se consulte cu nimeni. Planul de 60 de miliarde de euro, coordonat în secret de Dragoș Pîslaru
Dragoș Pîslaru, acum membru al PNL, împreună cu mai multe persoane din guvernul Bolojan ar fi trimis deja proiectele la Bruxelles pentru fondurile europene „clasice” din perioada 2028-2034, este concluzia trasă de Lia Olguța Vasilescu, pe baza indiciilor pe care le are. Este vorba de un plan de 60 de miliarde de euro, care ar fi alocarea bugetară pentru România în perioada respectivă. Declarațiile au fost făcute în exclusivitate la „Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache, iar emisiunea poate fi urmărită integral aici. Gândul a încercat să îl contacteze pe ministrul demis al Fondurilor UE, Dragoș Pâslaru, care nu a răspuns până în momentul transmiterii acestei știri. „La ora actuală, ar trebui să trimitem la Bruxelles planurile pentru fonduri: Planul de parteneriat național și planurile regionale. Este vorba despre următorul ciclu financiar, pentru perioada 2028–2034, în cadrul căruia România ar urma să primească 60,2 miliarde de euro. În luna iulie trebuiau trimise planurile la Bruxelles. Nu știm nimic și nu s-a negociat nimic. Sunt președinta Asociației Municipiilor din România. Probabil că aceste planuri au fost trimise, având în vedere că acesta este termenul. Oricum, încă suntem în termen. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Pîslaru, ar trebui să știe despre acest lucru. Aceste planuri ar fi trebuit trimise în cursul acestei luni”, a spus Lia Olguța Vasilescu. Conform informațiilor Olguței Vasilescu, planurile ar fi trebuit depuse până în iulie 2026. Iar guvernul Bolojan, sub coordonarea lui Dragoș Pâslaru, cel mai probabil au trimis la Bruxelles proiectele pentru cele 60 de miliarde de euro, lasă să se înțeleagă Olguța Vasilescu. „Este posibil să ajungem din nou în situația în care să nu avem bani pentru irigații sau pentru gestionarea apelor pluviale. Când ai la dispoziție 60 de miliarde de euro, trebuie să consulți asociațiile reprezentative: municipiile, orașele și comunele. Trebuie să îi întrebi pe primari. Au trimis sau nu au trimis la Bruxelles planurile. Dacă au trimis, nu s-au consultat cu nimeni. Dacă nu le-au trimis, termenul a fost depășit.” Precedentul PNRR în care USR au trimis la Bruxelles planul fără consultări Lia Olguța Vasilescu a făcut o paralelă cu situația PNRR, în care USR este acuzat, de asemenea, că a trimis planul la Bruxelles fără consultări. Primarul din Craiova acuză că s-a negociat prost legea salarizării în PNRR, iar scandalul de acum este un rezultat al acestui fapt. „Atunci când s-a negociat PNRR-ul și jalonul referitor la salarizare, au fost introduse câteva aspecte. Acum se vede ce au însemnat, de fapt, aceste chestiuni. Primul aspect prevedea acordarea unor prime de performanță pentru bugetari. Această posibilitate exista deja în lege, însă prevederea nu a fost aplicată niciodată, deoarece era amânată de fiecare dată prin așa-numitele „ordonanțe-trenuleț”. Al doilea aspect viza administrația publică locală. Noi lăsaserăm la latitudinea consiliilor locale să stabilească nivelul salariilor, în funcție de posibilitățile financiare ale fiecărei administrații. A venit însă domnul Ghinea și a spus că primarii acordă salarii prea mari. Au existat într-adevăr cazuri în care s-au acordat salarii atât de mari încât primăriile au ajuns aproape de faliment? În niciun caz” Ea mai acuză că, tot în același jalon din PNRR, s-a negociat greșit și fără consultări ca sporurile să fie aproape egale pentru toată lumea. „Aș mai vrea să vă spun un lucru: tot prin acest jalon, domnul Ghinea a introdus prevederea potrivit căreia sporurile trebuie să fie uniforme. Astfel, ajungi să pui aproape pe același nivel un medic de la ATI, care lucrează în condiții extrem de dificile, sau un medic de la boli infecțioase, cu un medic care nu se confruntă cu aceleași condiții de muncă și cu aceleași riscuri.” Fondurile europene, ancoră pentru investiții în România PNRR a fost însă separat de fondurile clasice. În acest moment, România se află în perioada de programare 2021-2027. Fondurile europene „clasice”, cum sunt cele de coeziune, au o perioada de folosire de 7 ani, dar au fost și cazuri în care așa-zisa perioadă de programare s-a prelungit. Pentru România, politica de coeziune a Uniunii Europene este principalul mecanism prin care UE finanțează reducerea decalajelor de dezvoltare: infrastructură, economie regională, locuri de muncă, educație, servicii sociale, sănătate, mediu și capacitate administrativă. România este stat membru al UE din 1 ianuarie 2007, astfel că perioada 2007–2013 a fost primul ciclu complet în care țara a avut acces la fondurile structurale și de coeziune destinate statelor membre. Prima alocare a fost de circa 20 mld. euro.
Péter Szijjártó, fostul ministru ungar de Externe, a demisionat din parlament și își continuă cariera la o companie auto chineză
Péter Szijjártó, politicianul maghiar conservator care a fost ministru de Externe în guvernul fostului premier Viktor Orbán, a demisionat din Parlamentul Ungariei. El a anunțat că va continua să activeze ca șef al Departamentului de Relații Externe și Dezvoltare de Noi Afaceri al companiei chineze BYD. Fostul ministru maghiar de externe a făcut anunțul miercuri pentru a prelua un rol de conducere în cadrul gigantului chinez BYD. El a dezvăluit pe Facebook că a acceptat „o ofertă extrem de prestigioasă” din partea companiei, potrivit Politico. Loading … Fostul ministru maghiar, un susținător al mașinilor electrice „Made in China” Fostul ministru nu a fost foarte activ în Parlamentul Ungariei, fiind al doilea cel mai absent parlamentar după Janos Lazar. El a continuat să fie mai implicat la conducerea companiei BYD, fiind un mare susținător al mașinilor electrice chinezești în calitate de ministru. El a denunțat creșterea tarifelor impuse de Uniunea Europeană asupra industriei auto chinezești, care continuă să facă mai multe vânzări pe continentul european decât industria auto germană. „Ungaria este un bun exemplu al beneficiilor economice serioase pe care le poate aduce cooperarea civilizată Est-Vest. Cred că, dacă vrem să îmbunătățim competitivitatea Uniunii Europene, care se deteriorează dramatic, atunci nu este posibil să facem acest lucru considerând China un rival și fără a construi cooperare sino-europeană, ci creând un fel de confruntare europeano-chineză.”, a spus fostul ministru ungar de Externe. Sursa Foto: Facebook Fostul ministru ungar al Afacerilor Externe a fost membru al Parlamentului Ungariei din 2002. În 2010, el a fost purtătorul de cuvânt al premierului Viktor Orbán. În 2012 a fost numit secretar de stat pentru Afaceri Externe și Comerț Exterior. Iar din 2014 a devenit ministrul Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior, după ce l-a succedat pe Tibor Navracsics. După ce partidul conservator FIDESZ a pierdut alegerile în fața TISZA, iar Peter Magyar a devenit noul premier, noul ministru de Externe al Ungariei este Anita Orban. Peter Magyar l-a acuzat pe fostul ministru de Externe că a reprezentat „interesele străine” și că a făcut lobby pentru „subvenții masive ale statului maghiar pentru BYD” înainte de a se alătura companiei. „Singura diferență față de înainte este că, de acum înainte, Péter Szijjártó nu va fi plătit de poporul maghiar pentru aceeași «muncă», ci de angajatorul său real”, a scris Magyar Cum au evoluat relațiile dintre Budapesta și Beijing Pe durata guvernării premierului Viktor Orbán, Ungaria a avut legături puternice cu China, mai mult decât a avut cu orice alt stat membru al Uniunii Europene. În 2017, China și Ungaria au anunțat începerea unui parteneriat strategic curprinzător într-o declarație comună. Din 2017, poliția maghiară și instituțiile guvernamentale au utilizat echipamente de supraveghere chinezești de la Dahua Technology și Hikvision. Ungaria devenise o poartă pentru China spre Europa. În 2020, guvernul Orban s-a opus Uniunii Europene pentru denunțarea acțiunilor Chinei pentru reprimarea protestelor din Hong Kong. În contextul războiului din Ucraina, Orban a susținut planul de pace lansat de ministrul chinez de Externe Wang Yi pe 27 februarie 2023. În mai 2024, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Ungaria și s-a întâlnit cu Viktor Orbán. Cele două țări au încheiat „un parteneriar strategic”, precum și alte 18 acorduri și memorandumuri de înțelegere. Ungaria s-a alăturat inițiativei Chinei în construirea noului „Drum al Mătăsii” Sub conducerea lui Viktor Orbán, Ungaria s-a alăturat Inițiativei „Centura și Drumul” în 2015, care presupunea recrearea vechiului Drum al Mătăsii. În același an, a fost cel mai mare beneficiar de investiții directe chineze în străinătate, cu aproximativ 571 de milioane de dolari. Ungaria găzduiește cel mai mare centru de aprovizionare al Huawei în afara Chinei. Viktor Orbán cu fondatorul și directorul general al Huawei, Ren Zhengfei.Zoltán Fischer/Biroul de presă al prim-ministrului/MTI În 2022, compania chineză de baterii CATL a fost de acord să investească 7,5 miliarde de dolari pentru a construi o fabrică în Debrețin. În țară s-au construit mai multe fabrici chineze de baterii pentru vehicule electrice. În 2023, compania chineză de vehicule electrice BYD Auto a ales Szeged ca prima sa mare fabrică din Europa. Ungaria a fost primul membru al UE care a aprobat utilizarea vaccinului COVID-19 dezvoltat de compania chineză Sinopharm. În privința Taiwanului, guvernul Orban a susținut că recunoaște Republica Populară Chineză ca singurul guvern legitim al Chinei, iar insula ca parte integrantă a teritoriului Chinei continentale. Riposta UE În martie 2025, Comisia Europeană a anunțat că va deschide o anchetă pentru a investiga dacă fabrica auto BYD din Ungaria primește subvenții ilegale. După ce un muncitor a murit în timpul construcției fabricii de vehicule electrice chinezești în Szeged, ONG-ul China Labor Watch a demarat o anchetă, acuzând că guvernul a mușamalizat cazul și că au fost sesizate emisii toxice crescute. Comisia Europeană a considerat subvențiile de stat chineze că denaturează concurența în întreaga industrie auto europeană. Sursa Foto: Mediafax Foto/Profimedia
Alina Gorghiu vrea ca tinerii de 16 ani să aibă drept de vot
Deputatul PNL Alina Gorghiu a relansat, printr-un mesaj pe Facebook, în spațiul public o dezbatere amplă despre modificarea sistemului electoral din România. Ea susține ferm că ar trebui să le dăm dreptul la vot tinerilor care au împlinit 16 ani, inițiativă pe care o promovează de mai bine de un deceniu. Alina Gorghiu atrage atenția că România ar trebui să analizeze cu maximă seriozitate o astfel de reformă legislativă, în condițiile în care proiectele anterioare s-au blocat în sertarele Parlamentului. Există deja țări care le-au dat tinerilor de 16 ani dreptul la vot Ca să își susțină proiectul, Alina Gorghiu vine cu exemple concrete din țări care le dau deja tinerilor de 16 ani dreptul să voteze. Austria este pionierul european în acest domeniu, aplicând măsura încă din anul 2007. De asemenea, în țări precum Belgia, Germania și Malta, tinerii de 16 ani își pot exprima opțiunile politice la alegerile pentru Parlamentul European. Mai mult, Marea Britanie a extins recent acest drept pentru toate tipurile de scrutin, iar țări de pe alte continente, cum ar fi Brazilia, Ecuador și Argentina, folosesc deja acest sistem, susține deputata Alina Gorghiu. Ea a adus în discuție și poziția recentă de la Budapesta, făcând referire la declarațiile premierului ungar Peter Magyar, care s-a plasat ca un susținător al acestei măsuri, considerând că tinerii de sub 18 ani dețin un nivel de informare suficient de mare pentru a decide viitorul unei țări. Alina Gorghiu consideră că actualul cadru legislativ din România conține o contradicție majoră între obligațiile și drepturile oferite adolescenților. Potrivit acesteia, statul le recunoaște tinerilor capacitatea de a munci și de a contribui la buget prin taxe, dar le refuză dreptul la reprezentare politică. „De ce la noi orice subiect care ar însemna o reformă reală moare într-o comisie, fără să ajungă niciodată la o dezbatere publică serioasă? La 16 ani ai voie să muncești, să plătești taxe, să călătorești cu avionul — dar nu ai voie să spui ce crezi despre cine ne conduce. Mie mi se pare o incoerență pe care merită s-o privim în față”, afirmă deputata PNL. În finalul mesajului său de pe Facebook, Alina Gorghiu lansează o provocare directă către societatea civilă și clasa politică și cere un dialog bazat exclusiv pe argumente solide, nu pe respingeri automate. „Nu zic că am dreptate. Zic că avem obligația, responsabilitatea, ca societate, să discutăm despre asta cu argumente, nu s-o îngropăm din reflex. Voi ce credeți? Vot la 16 ani — da sau nu, și de ce?” O luptă parlamentară de peste un deceniu: Cum au fost blocate proiectele pentru tineri Un barbat voteaza la alegerile parlamentare, in Bucuresti, duminica, 1 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Alina Gorghiu a explicat că acest demers nu este unul nou, prima tentativă de modificare a legislației a apărut încă în anul 2013. Ulterior, propunerea a fost aproape de a deveni realitate în timpul discuțiilor oficiale privind revizuirea Legii Fundamentale. „Vorbesc despre asta de peste zece ani. Și da, îmi asum: pare o luptă cu morile de vânt. Am ridicat prima dată subiectul ăsta ca deputat, în 2013 — votul de la 16 ani. Apoi, când s-a discutat în comisia de revizuire a Constituției, am propus un amendament în acest sens. A picat la un vot diferență. Dar nici nu s-a mai materializat revizuirea. Am revenit cu un proiect legislativ în 2022, pentru votul la europarlamentare de la 16 ani. A trecut de Senat. Și de-atunci stă”, a declarat Alina Gorghiu, criticând blocajele birocratice din comisii.
Președintele IMM România cere un pact economic și social între partidele politice și avertizează că țara are nevoie urgent de un guvern stabil
Președintele IMM România, Florin Jianu, a transmis că mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru stabilirea unui pact economic și social, pe fondul blocajului politic și al incertitudinilor economice. De asemenea, acesta a avertizat că economia nu mai poate aștepta și că România are nevoie urgent de un guvern stabil. În cadrul lansării celei de-a XXIV-a ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, organizată la sediul BNR, Florin Jianu a lansat un apel public către întreaga clasă politică pentru organizarea unei întâlniri naționale dedicate identificării unor direcții comune pentru economie. Loading … Florin Jianu a explicat că inițiativa vine în contextul în care mediul de afaceri resimte puternic efectele instabilității politice și consideră că este nevoie de un dialog între toate partidele pentru identificarea unor obiective economice asumate pe termen mediu și lung. „Luând act şi având în vedere ce se întâmplă în acest moment şi care este contextul prin care trece România, fac un apel public prin care mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naţionale cu toate forţele politice pentru a discuta şi a semna un pact economic şi social. România are nevoie rapid de stabilitate, de predictibilitate, dar mai ales de dialog”. „Sunt momente dificile și cred că avem nevoie de consens, dialog și comunicare” Potrivit acestuia, scopul întâlnirii nu este neapărat semnarea unui document formal, ci obținerea unui consens asupra direcției în care trebuie să meargă economia României. „Obiectivul nu trebuie să fie neapărat semnarea unui pact, ci stabilirea unor direcţii pentru care România trebuie să se angajeze în perioada următoare. Sunt momente dificile şi cred că avem nevoie de consens, avem nevoie de dialog şi de comunicare şi nu neapărat de confruntări care nu duc spre lucruri pozitive”, a spus Florin Jianu. Președintele IMM România susține că „economia nu mai poate aştepta” Florin Jianu a mai spus că economia românească nu mai poate aștepta clarificările la nivel politic și a subliniat că încrederea se construiește pe predictibilitate și stabilitate. „Economia, din păcate, nu mai poate aştepta, iar încrederea se construieşte pe predictibilitate şi stabilitate. În ultimă instanţă, apelul este ca România să aibă un guvern stabil”, a adăugat preşedintele IMM România.
Florin Manole: Legea salarizării dă mai mulți bani unui minister
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat astăzi la Parlament că în actuala lege a salarizării există un articol care prevede că un anumit minister și structurile lui locale ar primi mai mulți bani printr-un spor pe care celelalte ministere nu îl primesc. El susține că acest articol trebuie eliminat din lege pentru că nu e echitabil ca un singur minister să primească un spor special, în condițiile în care angajații lui fac aceeași muncă precum cei de la celelalte ministere. „Avem un articol în lege care presupune ca un anumit minister și, nu o să spun acum care, că nu e despre asta vorba, un anumit minister și deconcentratele sale primesc un spor pe care toate celelalte, pe muncă similară, pe atribuții similare, nu le primesc, ceea ce, sigur că nu ne duce pe noi, social-democrați, cu gândul la o egalizare în jos, dar ne duce cu gândul că ar trebui să avem un tratament just, un tratament corect între ministerele din administrația centrală”, a afirmat Florin Manole. Florin Manole spune că PSD va veni cu propuneri care trebuie să corecteze unele inechități din proiect Fostul ministru al Muncii a dat și exemple despre ce inechități au găsit social-democrații în proiectul legii salarizării. El susține că, în actuala formă, profesorii și conferențiarii universitari sunt cei care suferă. „Profesorul debutant din preuniversitar, cu dirigenție, câștigă mai mult decât profesorul debutant din universitar, în condițiile în care e evident că cei din mediul universitar au un alt nivel de pregătire în momentul în care debutează în profesie. Mai sunt inadvertențe în ceea ce privește, de exemplu, comparația dintre bibliotecar și conferențiar universitar. Sigur că ne-am așteptat ca un conferențiar universitar să aibă un coeficient mai bun și câștig salarial mai mare. Din păcate, în această ultimă formă, lucrurile sunt exact invers, dar și asta se poate corecta pe coeficienți”, a spus Florin Manole. PSD ar putea vota legea salarizării, dar nu în varianta actuală După o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, Florin Manole, fostul ministru al Muncii, a declarat că PSD ar putea să voteze legea salarizării dacă forma finală a proiectului va corecta greșelile depistate de PSD și majoritatea sindicatelor va fi de acord cu acea variantă finală a legii. „Dacă vom avea o lege bună, acceptată de către sindicate, care nu scade veniturile, o vom vota. Dacă legea va fi proastă, dacă legea va fi respinsă de către toate sindicatele, dacă sindicatele vor fi în stradă cu argumente, dacă legea va păstra niște inechități contrazicând însuși jalonul din PNRR, atunci nu va putea fi votată. Dar nu suntem într-un setup mental în care pornim negativ pe subiectul ăsta, suntem constructivi”, a declarat Florin Manole, referindu-se la poziția PSD față de proiect. Ce modificări aduce noua lege a salarizării Noua lege a salarizării unitare a intrat vineri în linie dreaptă, după consultările de la Palatul Cotroceni, unde reprezentanții partidelor au discutat varianta actualizată a proiectului, după negocierile cu sindicatele. Textul legislativ a fost publicat la puțin timp după întâlnirea de la Cotroceni pe pagina Ministerului Muncii. Printre cele mai importante modificări fața de varianta anterioară se numără un articol care fixează venitul bugetarilor care ar fi vizați de o recalculare în minus la nivelul salarial din 2026. Proiectul introduce o clauză de protecție pentru bugetarii care ar pierde bani prin recalcularea salariilor pe noua grilă: veniturile sunt menținute la nivelul din noiembrie 2026 printr-o diferență salarială tranzitorie Este vorba despre situația prevăzută la articolul 33 al proiectului care poate fi consultat AICI. Astfel, dacă salariul rezultat din noua lege este mai mic decât cel aferent lunii noiembrie 2026, salariatului i se acordă o „diferență salarială tranzitorie”, atât timp cât rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Această diferență se reduce ulterior, pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. Este vorba despre un jalon foarte important din PNRR pe care România trebuie să îl transforme în lege până la finele lui august 2026, altfel riscă să piardă aproape 4 miliarde de euro, bani europeni.
Simion îi ironizează pe susținătorii lui Nicușor. Ne dau dreptate.
George Simion le-a readus aminte românilor din Italia despre alegerile anulate și despre turul doi pierdut de el în fața lui Nicușor Dan. Acesta a declarat, în Sicilia, că toți cei care l-au contrazis și au spus că Nicușor Dan este un om onest și că o să avem o țară onestă, acum îi dau dreptate. „Dar nebănuite sunt căile Domnului și, la un an după, tot ceea ce am spus, toți cei cu care ne certam și ne spuneau despre olimpicul lor inventat, care e un om cinstit, «România cinstită», acum ne dau dreptate. Și trebuie să înțelegem că s-ar putea să ne dea Dumnezeu mult mai repede șanse de izbândă și sunt foarte mari șansele ca să avem alegeri anticipate.”, a declarat George Simion la o întâlnire cu românii din Sicilia. George Simion a acuzat și că alegerile au fost fraudate și că votanții au fost cărați cu autobuzele la secțiile de votare din diaspora Mai multe autocare cu votanți, inclusiv cu cetățeni din Republica Moldova, ar fi fost aduse la secțiile de votare din nordul Italiei, susține George Simion. El a mai declarat și că pentru Nicușor Dan au fost „inventate” 800.000 sau un milion de voturi. „Mulți mi-ați zis, și am fost din nord, de la secțiile noastre, din Veneto, din Napoli, Salerno, Bari, până la Marius, la Canicatti, și am văzut realitatea de la secțiile de vot, cum au venit vineri, atunci pe 16 mai, autocare de nicăieri, cu oameni cu pașapoarte noi, unii cetățeni ai Republicii Moldova și așa mai departe. Și n-am fost suficient de mulți (nr. la vot). Poate trebuia să fim șapte milioane, ca ei să nu mai inventeze în jur de 800.000 de voturi, un milion cât au inventat. Că au inventat.”, a declarat George Simion înainte să le spună românilor că există șanse foarte mari pentru alegeri anticipate.