Alina Gorghiu vrea ca tinerii de 16 ani să aibă drept de vot
Deputatul PNL Alina Gorghiu a relansat, printr-un mesaj pe Facebook, în spațiul public o dezbatere amplă despre modificarea sistemului electoral din România. Ea susține ferm că ar trebui să le dăm dreptul la vot tinerilor care au împlinit 16 ani, inițiativă pe care o promovează de mai bine de un deceniu. Alina Gorghiu atrage atenția că România ar trebui să analizeze cu maximă seriozitate o astfel de reformă legislativă, în condițiile în care proiectele anterioare s-au blocat în sertarele Parlamentului. Există deja țări care le-au dat tinerilor de 16 ani dreptul la vot Ca să își susțină proiectul, Alina Gorghiu vine cu exemple concrete din țări care le dau deja tinerilor de 16 ani dreptul să voteze. Austria este pionierul european în acest domeniu, aplicând măsura încă din anul 2007. De asemenea, în țări precum Belgia, Germania și Malta, tinerii de 16 ani își pot exprima opțiunile politice la alegerile pentru Parlamentul European. Mai mult, Marea Britanie a extins recent acest drept pentru toate tipurile de scrutin, iar țări de pe alte continente, cum ar fi Brazilia, Ecuador și Argentina, folosesc deja acest sistem, susține deputata Alina Gorghiu. Ea a adus în discuție și poziția recentă de la Budapesta, făcând referire la declarațiile premierului ungar Peter Magyar, care s-a plasat ca un susținător al acestei măsuri, considerând că tinerii de sub 18 ani dețin un nivel de informare suficient de mare pentru a decide viitorul unei țări. Alina Gorghiu consideră că actualul cadru legislativ din România conține o contradicție majoră între obligațiile și drepturile oferite adolescenților. Potrivit acesteia, statul le recunoaște tinerilor capacitatea de a munci și de a contribui la buget prin taxe, dar le refuză dreptul la reprezentare politică. „De ce la noi orice subiect care ar însemna o reformă reală moare într-o comisie, fără să ajungă niciodată la o dezbatere publică serioasă? La 16 ani ai voie să muncești, să plătești taxe, să călătorești cu avionul — dar nu ai voie să spui ce crezi despre cine ne conduce. Mie mi se pare o incoerență pe care merită s-o privim în față”, afirmă deputata PNL. În finalul mesajului său de pe Facebook, Alina Gorghiu lansează o provocare directă către societatea civilă și clasa politică și cere un dialog bazat exclusiv pe argumente solide, nu pe respingeri automate. „Nu zic că am dreptate. Zic că avem obligația, responsabilitatea, ca societate, să discutăm despre asta cu argumente, nu s-o îngropăm din reflex. Voi ce credeți? Vot la 16 ani — da sau nu, și de ce?” O luptă parlamentară de peste un deceniu: Cum au fost blocate proiectele pentru tineri Un barbat voteaza la alegerile parlamentare, in Bucuresti, duminica, 1 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Alina Gorghiu a explicat că acest demers nu este unul nou, prima tentativă de modificare a legislației a apărut încă în anul 2013. Ulterior, propunerea a fost aproape de a deveni realitate în timpul discuțiilor oficiale privind revizuirea Legii Fundamentale. „Vorbesc despre asta de peste zece ani. Și da, îmi asum: pare o luptă cu morile de vânt. Am ridicat prima dată subiectul ăsta ca deputat, în 2013 — votul de la 16 ani. Apoi, când s-a discutat în comisia de revizuire a Constituției, am propus un amendament în acest sens. A picat la un vot diferență. Dar nici nu s-a mai materializat revizuirea. Am revenit cu un proiect legislativ în 2022, pentru votul la europarlamentare de la 16 ani. A trecut de Senat. Și de-atunci stă”, a declarat Alina Gorghiu, criticând blocajele birocratice din comisii.
Președintele IMM România cere un pact economic și social între partidele politice și avertizează că țara are nevoie urgent de un guvern stabil
Președintele IMM România, Florin Jianu, a transmis că mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru stabilirea unui pact economic și social, pe fondul blocajului politic și al incertitudinilor economice. De asemenea, acesta a avertizat că economia nu mai poate aștepta și că România are nevoie urgent de un guvern stabil. În cadrul lansării celei de-a XXIV-a ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, organizată la sediul BNR, Florin Jianu a lansat un apel public către întreaga clasă politică pentru organizarea unei întâlniri naționale dedicate identificării unor direcții comune pentru economie. Loading … Florin Jianu a explicat că inițiativa vine în contextul în care mediul de afaceri resimte puternic efectele instabilității politice și consideră că este nevoie de un dialog între toate partidele pentru identificarea unor obiective economice asumate pe termen mediu și lung. „Luând act şi având în vedere ce se întâmplă în acest moment şi care este contextul prin care trece România, fac un apel public prin care mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naţionale cu toate forţele politice pentru a discuta şi a semna un pact economic şi social. România are nevoie rapid de stabilitate, de predictibilitate, dar mai ales de dialog”. „Sunt momente dificile și cred că avem nevoie de consens, dialog și comunicare” Potrivit acestuia, scopul întâlnirii nu este neapărat semnarea unui document formal, ci obținerea unui consens asupra direcției în care trebuie să meargă economia României. „Obiectivul nu trebuie să fie neapărat semnarea unui pact, ci stabilirea unor direcţii pentru care România trebuie să se angajeze în perioada următoare. Sunt momente dificile şi cred că avem nevoie de consens, avem nevoie de dialog şi de comunicare şi nu neapărat de confruntări care nu duc spre lucruri pozitive”, a spus Florin Jianu. Președintele IMM România susține că „economia nu mai poate aştepta” Florin Jianu a mai spus că economia românească nu mai poate aștepta clarificările la nivel politic și a subliniat că încrederea se construiește pe predictibilitate și stabilitate. „Economia, din păcate, nu mai poate aştepta, iar încrederea se construieşte pe predictibilitate şi stabilitate. În ultimă instanţă, apelul este ca România să aibă un guvern stabil”, a adăugat preşedintele IMM România.
Florin Manole: Legea salarizării dă mai mulți bani unui minister
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat astăzi la Parlament că în actuala lege a salarizării există un articol care prevede că un anumit minister și structurile lui locale ar primi mai mulți bani printr-un spor pe care celelalte ministere nu îl primesc. El susține că acest articol trebuie eliminat din lege pentru că nu e echitabil ca un singur minister să primească un spor special, în condițiile în care angajații lui fac aceeași muncă precum cei de la celelalte ministere. „Avem un articol în lege care presupune ca un anumit minister și, nu o să spun acum care, că nu e despre asta vorba, un anumit minister și deconcentratele sale primesc un spor pe care toate celelalte, pe muncă similară, pe atribuții similare, nu le primesc, ceea ce, sigur că nu ne duce pe noi, social-democrați, cu gândul la o egalizare în jos, dar ne duce cu gândul că ar trebui să avem un tratament just, un tratament corect între ministerele din administrația centrală”, a afirmat Florin Manole. Florin Manole spune că PSD va veni cu propuneri care trebuie să corecteze unele inechități din proiect Fostul ministru al Muncii a dat și exemple despre ce inechități au găsit social-democrații în proiectul legii salarizării. El susține că, în actuala formă, profesorii și conferențiarii universitari sunt cei care suferă. „Profesorul debutant din preuniversitar, cu dirigenție, câștigă mai mult decât profesorul debutant din universitar, în condițiile în care e evident că cei din mediul universitar au un alt nivel de pregătire în momentul în care debutează în profesie. Mai sunt inadvertențe în ceea ce privește, de exemplu, comparația dintre bibliotecar și conferențiar universitar. Sigur că ne-am așteptat ca un conferențiar universitar să aibă un coeficient mai bun și câștig salarial mai mare. Din păcate, în această ultimă formă, lucrurile sunt exact invers, dar și asta se poate corecta pe coeficienți”, a spus Florin Manole. PSD ar putea vota legea salarizării, dar nu în varianta actuală După o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, Florin Manole, fostul ministru al Muncii, a declarat că PSD ar putea să voteze legea salarizării dacă forma finală a proiectului va corecta greșelile depistate de PSD și majoritatea sindicatelor va fi de acord cu acea variantă finală a legii. „Dacă vom avea o lege bună, acceptată de către sindicate, care nu scade veniturile, o vom vota. Dacă legea va fi proastă, dacă legea va fi respinsă de către toate sindicatele, dacă sindicatele vor fi în stradă cu argumente, dacă legea va păstra niște inechități contrazicând însuși jalonul din PNRR, atunci nu va putea fi votată. Dar nu suntem într-un setup mental în care pornim negativ pe subiectul ăsta, suntem constructivi”, a declarat Florin Manole, referindu-se la poziția PSD față de proiect. Ce modificări aduce noua lege a salarizării Noua lege a salarizării unitare a intrat vineri în linie dreaptă, după consultările de la Palatul Cotroceni, unde reprezentanții partidelor au discutat varianta actualizată a proiectului, după negocierile cu sindicatele. Textul legislativ a fost publicat la puțin timp după întâlnirea de la Cotroceni pe pagina Ministerului Muncii. Printre cele mai importante modificări fața de varianta anterioară se numără un articol care fixează venitul bugetarilor care ar fi vizați de o recalculare în minus la nivelul salarial din 2026. Proiectul introduce o clauză de protecție pentru bugetarii care ar pierde bani prin recalcularea salariilor pe noua grilă: veniturile sunt menținute la nivelul din noiembrie 2026 printr-o diferență salarială tranzitorie Este vorba despre situația prevăzută la articolul 33 al proiectului care poate fi consultat AICI. Astfel, dacă salariul rezultat din noua lege este mai mic decât cel aferent lunii noiembrie 2026, salariatului i se acordă o „diferență salarială tranzitorie”, atât timp cât rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Această diferență se reduce ulterior, pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. Este vorba despre un jalon foarte important din PNRR pe care România trebuie să îl transforme în lege până la finele lui august 2026, altfel riscă să piardă aproape 4 miliarde de euro, bani europeni.
Simion îi ironizează pe susținătorii lui Nicușor. Ne dau dreptate.
George Simion le-a readus aminte românilor din Italia despre alegerile anulate și despre turul doi pierdut de el în fața lui Nicușor Dan. Acesta a declarat, în Sicilia, că toți cei care l-au contrazis și au spus că Nicușor Dan este un om onest și că o să avem o țară onestă, acum îi dau dreptate. „Dar nebănuite sunt căile Domnului și, la un an după, tot ceea ce am spus, toți cei cu care ne certam și ne spuneau despre olimpicul lor inventat, care e un om cinstit, «România cinstită», acum ne dau dreptate. Și trebuie să înțelegem că s-ar putea să ne dea Dumnezeu mult mai repede șanse de izbândă și sunt foarte mari șansele ca să avem alegeri anticipate.”, a declarat George Simion la o întâlnire cu românii din Sicilia. George Simion a acuzat și că alegerile au fost fraudate și că votanții au fost cărați cu autobuzele la secțiile de votare din diaspora Mai multe autocare cu votanți, inclusiv cu cetățeni din Republica Moldova, ar fi fost aduse la secțiile de votare din nordul Italiei, susține George Simion. El a mai declarat și că pentru Nicușor Dan au fost „inventate” 800.000 sau un milion de voturi. „Mulți mi-ați zis, și am fost din nord, de la secțiile noastre, din Veneto, din Napoli, Salerno, Bari, până la Marius, la Canicatti, și am văzut realitatea de la secțiile de vot, cum au venit vineri, atunci pe 16 mai, autocare de nicăieri, cu oameni cu pașapoarte noi, unii cetățeni ai Republicii Moldova și așa mai departe. Și n-am fost suficient de mulți (nr. la vot). Poate trebuia să fim șapte milioane, ca ei să nu mai inventeze în jur de 800.000 de voturi, un milion cât au inventat. Că au inventat.”, a declarat George Simion înainte să le spună românilor că există șanse foarte mari pentru alegeri anticipate.
După jaful național Microbuzele școlare, un alt program stârnește suspiciuni. Creșe noi, construite la suprapreț. Cea mai scumpă creșă, de 12 milioane de lei, a fost inaugurată de Ilie Bolojan la Oradea. Gândul prezintă analiza costurilor pe metrul pătrat
Uriașul scandal „Microbuze electrice școlare” a dus – în urma repetatelor semnale de alarmă trase de Gândul – la declanșarea unei anchete de proporții a Parchetului European. Acum, după acuzațiile legate de manipularea licitațiilor publice în dosarul microbuzelor supraevaluate, la orizont apar alte semne de întrebare, de data aceasta în contextul noilor creșe care sunt inaugurate în mare viteză, pe ultima sută de metri. Programul guvernamental „Sfânta Ana” – finanțat prin PNRR și bugetul de stat – a fost inițiat în anul 2021. Prevede construirea a 247 de noi creșe la nivel național, iar suma totală alocată pentru acest program este de 299 milioane euro. Programul Guvernamental de Construire Creșe „Sfânta Ana” este derulat de Ministerul Dezvoltării și implementat prin Compania Națională de Investiții (CNI). 230 milioane euro sunt alocate prin PNRR. 69 milioane euro reprezintă o majorare de 30% conform OUG nr.124/2021. Creșele trebuie să corespundă standardelor nZEB (clădiri aproape independente energetic). Oficial, s-a pornit la drum de la o idee generoasă. Sunt construite „creșe moderne si prietenoase cu mediul înconjurător, în care energia necesară va proveni parțial din surse regenerabile, precum panourile fotovoltaice”. Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat, în luna iunie, că „până la finalul lunii august, vor fi construite 100 de astfel de creșe”. Până la acest moment, 84 de creșe au fost finalizate, dar au apărut, imediat, și semnele de întrebare referitoare la costuri. Sunt justificate sau nu? Autoritățile sunt întrebate, frecvent, de ce nu se investește și în repararea străzilor din localitățile respective, în noi locuri de joacă sau în recondiționarea/modernizarea unor școli vechi. Încă nu există lista centralizată a creșelor deja construite Gândul a analizat, comparativ, prețul final pe metru pătrat construit la câteva dintre creșele inaugurate deja de ministrul Dezvoltării – Cseke Atilla – și de premierul demis Ilie Bolojan. Urbanistul Alexandru Pânișoară a oferit, pe de altă parte, toate explicațiile necesare. Surprinzător, încă nu există o listă centralizată cu cele 84 de creșe deja construite și predate autorităților locale. Harta interactivă MonitorPNRR prezintă doar localitățile unde au fost semnate contracte pentru construirea acestor creșe. Nu sunt oferite alte detalii în afară de tipul creșei – mică (albastru deschis), medie (albastru), mare (albastru închis). Gândul a solicitat reprezentanților Ministerului Dezvoltării lista centralizată – județ, localitate, valoare contract, firma care a construit creșa – a creșelor construite cu fonduri PNRR până în data de 13 iulie 2026. Lista localităților unde s-au semnat contracte pentru construirea creșelor prin programul guvernamental „Sfânta Ana” Creșe de trei tipuri – mari, medii și mici În funcție de necesitățile fiecărei comunități locale au fost gândite 3 proiecte tip: Creșă mică (4 grupe, capacitate totală – 40 de copii) O astfel de creșă mică – 2 variante – costă, potrivit CNI, 12. 249.269, 78 lei cu TVA (varianta 1) sau 12.331.995, 78 lei cu TVA (varianta 2). Este vorba de peste 2.4 milioane euro / creșă. Sursa – CNI Creșă medie (7 grupe, capacitate totală – 70 de copii) O astfel de creșă medie – 2 variante – costă, potrivit CNI, 17. 092.424, 85 lei cu TVA (varianta 1) sau 17.263.483, 70 cu TVA (varianta 2). Fiecare creșă medie costă peste 3.4 milioane euro. Sursa – CNI Creșă mare (11 grupe, capacitate totală – 110 copii) O astfel de creșă mare – 2 variante – costă, potrivit CNI, 22.262.920, 53 lei cu TVA (varianta 1) sau 22.478.830, 10 cu TVA (varianta 2). Fiecare creșă mare costă peste 4.4 milioane euro. Sursa – CNI 2026. „Austeritatea lui Bolojan”. Creșă mică la Oradea, dar cu costuri mari Timp de 12 ani – în perioada iunie 2008 – octombrie 2020 – premierul demis Ilie Bolojan a fost primar la Oradea. Din 2020 și până în 2024, Ilie Bolojan a fost președinte al Consiliului Județean Bihor. Județul Bihor rămâne „zona de influență” a „premierului austerității”, iar operațiunea „Creșe prin programul Sfânta Ana” întărește această regulă nescrisă. Premierul demis a inaugurat o creșă cu o capacitate de doar 40 de locuri (creșă mică). A fost construită prin Programul național „Sfânta Ana”, derulat de Ministerul Dezvoltării prin Compania Națională de Investiții. Grădinița a costat 12,4 milioane de lei, fără TVA. Creșa este organizată pe un singur nivel. Spațiul a fost împărțit în trei zone principale: Zona administrativă – spațiile de primire, cabinetele medicale, o mică infirmerie și birourile Zona destinată activităților educaționale – săli de joacă și dormitoare pentru cele patru grupe formate din câte 10 copii; Zona tehnică – bucătăria complet echipată, biberoneria, spălătoria, uscătoria și spațiul pentru călcat. Ilie Bolojan, la inaugurarea creșei din Oradea Noua creșă de pe strada Aluminei din Oradea are o suprafață construită de 1.342 de metri pătrați. Investiția ajunge la aproximativ 9.240 de lei pentru fiecare metru pătrat construit, fără TVA, respectiv aproximativ 1.850 de euro. Raportat la capacitatea creșei, calculele arată că investiția ajunge la 375.100 de lei pentru fiecare dintre cele 40 de locuri, fără TVA. În consecință, pentru fiecare copil care va fi înscris în noua creșă au fost alocați peste 300.000 de lei din fonduri europene nerambursabile. Lucrările au fost executate de NEWCON TEHNIC SRL. Compania din Oradea a fost înființată în noiembrie 2022. Este abonată la bani publici, potrivit informațiilor furnizate de termene.ro. Firma a cunoscut o ascensiune spectaculoasă într-un interval foarte scurt de timp. (toate detaliile AICI) 2025. Creșă mare la Oradea – 19.8 milioane lei Creșa mică inaugurată de Ilie Bolojan este cea de-a doua investiție de acest tip realizată în Oradea prin același program „Sfânta Ana”. În 2025 a fost inaugurată o creșă și în cartierul Nufărul. În data de 11 ianuarie 2025, Cseke Attila – ministrul Dezvoltării – și Florin Birta, primarul Municipiului Oradea, Florin Birta noua creșă construită pe Strada Ion Irimescu, în cartierul Nufărul. Este o creșă tip „mare”, cu 110 locuri. Creșa a fost construită pe un teren viran cu suprafața de 7.162 mp și are o suprafață construită desfășurată de 2.409,13 mp. Valoarea totală a investiției a fost de 16.684.614,16 lei fără TVA, din care contribuția Primăriei Oradea a fost de 1.751.425,72
Premierul demis, Bolojan, se întâlnește cu ministrul Energiei din Serbia, pentru semnarea unui memorandum în vederea proiectului Porțile de Fier 3
Premierul demis Ilie Bolojan se va întâlni joi, 16 iulie, la Palatul Victoria, cu ministrul Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, pentru semnarea unui memorandum privind un schimb de informații în vederea construirii hidrocentralei Porțile de Fier 3 (Đerdap 3). Proiectul se anunță a fi unul dintre cele mai importante din Europa și chiar Statele Unite și-au exprimat interesul. Guvernul de la București va semna mâine un Memorandum de Înțelegere cu cel al Republicii Serbia, pentru facilitarea schimbului de informații privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap (Porțile de Fier) 3. Loading … „Întrevedere bilaterală cu ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, doamna Dubravka Đedović Handanović, urmată de ceremonia de semnare a Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia pentru facilitarea schimbului de informaţii privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3”, a anunțat Guvernul României. Negocierile despre Porțile de Fier 3 au început sub mandatul ministrului Bogdan Ivan În iunie 2025, reprezentanții Ministerului Energiei din Serbia au avut o întâlnire online cu reprezentanți ai Ministerului Energiei din România, ai „Industriei Energetice Electrice din Serbia” și ai companiei energetice românești „Hidroelectrica”, în cadrul căreia au discutat despre dezvoltarea proiectului hidrocentralei reversibile Đerdap 3, comunica la acel moment ministerul sârb. Pe 4 august, ministra energiei din Serbia, Dubravka Djekovic, anunța ca „iminentă” semnarea memorandumului, în urma dialogului avut cu ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan. Interesul Statelor Unite pentru proiectul Porțile de Fier 3 Pe 3 iunie, Ambasada SUA la Belgrad a publicat un apel pentru „exprimarea interesului” (EOI), iprin care invită companii americane cu experiență în hidroenergetică și stocarea energiei să participe la proiect. Demersul are la bază „Acordul de cooperare strategică în domeniul energiei” semnat între Serbia și SUA la 18 septembrie 2024 și înțelegerea stabilită la Washington între ministrul sârb al energiei și subsecretarul de stat american José Fernández, care permite participarea directă a firmelor americane la proiecte de infrastructură, scrie presa sârbă.
Cea mai mare agenție de rating, Fitch, care poate arunca România la junk, față în față cu Ministerul de Finanțe. Cine participă și ce se discută
La ora 15:00 va începe prima discuție a agenției de rating Fitch cu Ministerul de Finanțe din România. Întâlnirea va avea loc online și vor participa, între alții, secretarul de stat Florin Zaharia, dar și Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, conform informațiilor Gândul. Ministerul de Finanțe va prezenta membrilor Fitch situația din execuția bugetară a statului român, perspectivele de creștere economică, dar și capacitatea de a contracta împrumuturi. Agențiile de rating Fitch și Moody ‘s discută în această săptămână cu Guvernul României, prin Ministerul de Finanțe și cu Banca Națională a României (BNR). Paradoxal, tema care domină în prezent dezbaterea publică este posibilitatea ca România să fie coborâtă în categoria „junk”, termen folosit pentru statele ale căror datorii nu mai sunt considerate recomandate investițiilor. O asemenea retrogradare ar determina aproape inevitabil majorarea costurilor la care statul român se finanțează. Iar România plătește deja dobânzi foarte ridicate, aflate frecvent la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană. Situația este cu atât mai ironică cu cât măsurile adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan — de la majorarea taxelor până la diminuarea unor venituri — au fost justificate tocmai prin necesitatea evitării unei scăderi a ratingului de țară. Aceste decizii au împins însă economia românească în recesiune, iar riscul intrării în categoria „junk” pare acum mai serios ca oricând. La preluarea mandatului, Ilie Bolojan avertiza, într-un interviu acordat Bloomberg, publicație urmărită îndeaproape de investitorii internaționali, că pericolul ca România să nu își mai poată achita obligațiile era foarte ridicat, după mai mulți ani caracterizați de deficite considerabile. Premierul susținea că, în lipsa revenirii pe o direcție stabilă, consecințele puteau fi extrem de grave. Prin acest mesaj era pregătit terenul pentru deciziile care aveau să urmeze, printre care creșterea TVA și reducerea cheltuielilor asociate veniturilor angajaților din sectorul public. După un an, în ciuda tuturor măsurilor aplicate, reprezentanții celor mai importante agenții de rating se află la București, iar subiectul unui posibil faliment al României a revenit în discuția publică într-o manieră chiar mai intensă decât înainte. Ce reprezintă ratingul de țară La nivel internațional există trei agenții majore de evaluare financiară: Fitch, Standard & Poor’s și Moody’s. Acestea sunt companii private și nu dețin o autoritate oficială în cadrul economiei. Cu toate acestea, calificativele acordate de ele influențează puternic comportamentul investitorilor, care stabilesc nivelul dobânzilor în funcție de riscurile indicate prin aceste evaluări. În cazul României, ratingul reflectă, în principal, gradul de siguranță al datoriei publice. Pentru stabilirea calificativului sunt analizate mai multe elemente: posibilitatea statului de a-și rambursa împrumuturile, mărimea deficitului bugetar, nivelul veniturilor publice, dimensiunea economiei, ritmul de dezvoltare economică, ponderea datoriei publice în produsul intern brut și, nu în ultimul rând, stabilitatea politică. Situația României este departe de a fi una favorabilă. Este adevărat că deficitul bugetar s-a redus în 2026, ajungând după primele cinci luni la 1,75% din PIB, comparativ cu 3,35% din PIB în perioada similară din 2025. Aceasta pare să fie însă singura evoluție pozitivă. În rest, indicatorii transmit semnale îngrijorătoare. Potrivit Institutului Național de Statistică, economia s-a contractat cu 1,2%. Într-un asemenea context, majorarea veniturilor bugetare obținute prin taxe mai mari își pierde o parte din efect, deoarece declinul economic produce pierderi în sens opus. O companie care intră în faliment nu doar că încetează să mai achite impozite și contribuții, ci poate deveni incapabilă să își plătească inclusiv obligațiile deja acumulate. În același timp, o persoană care își pierde locul de muncă nu mai contribuie la buget cu aproximativ 42% din salariul brut. Peste dificultățile economice se adaugă instabilitatea politică, un element care ocupă o poziție importantă în rapoartele și analizele realizate de agențiile de rating. În ce mod te influențează ratingul de țară Evaluările agențiilor internaționale au consecințe atât directe, cât și indirecte asupra populației. În cazul în care România primește un calificativ nefavorabil și este trecută în categoria „junk”, dobânzile cerute pentru împrumuturile statului vor crește. Efectul direct asupra cetățenilor este legat de costul creditării. Atunci când statul se finanțează mai scump, băncile ajung, de regulă, să acorde și populației împrumuturi la dobânzi mai ridicate. În cazul creditelor deja contractate, acest lucru se poate traduce prin creșterea ratelor lunare. Consecințele indirecte sunt însă și mai ample și îi pot afecta inclusiv pe cei care nu au credite. Dobânzile mai mari plătite de stat presupun cheltuieli bugetare suplimentare. Pentru a acoperi aceste costuri, guvernul are nevoie de încasări mai mari. Iar experiența ultimului an arată că suplimentarea veniturilor bugetare este obținută, cel mai adesea, prin introducerea unor taxe noi sau prin majorarea celor existente. Doar în primele cinci luni ale anului 2026, statul a achitat dobânzi de aproximativ 27 de miliarde de lei, cu 17% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025. După încheierea vizitelor desfășurate în România, agențiile de rating urmează să publice rapoartele și noile evaluări. În acest moment, țara se află pe cea mai joasă treaptă din categoria recomandată investitorilor, ceea ce înseamnă că o eventuală retrogradare ar trimite România direct în zona „junk”.
Şeful AEP spune în ce condiţii pot avea loc alegeri anticipate
Adrian Țuțuianu, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), precizează că instituţia pe care o conduce nu contestă posibilitatea organizării alegerilor anticipate. Acesta a dorit să sublinieze că un astfel de proces electoral trebuie să îndeplinească anumite condiţii, care să fie în acord cu Constituţia şi legislaţia în vigoare. Potrivit comunicatului transmis de AEP, „respectarea termenului constituțional de trei luni pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate presupune modificarea unor termene prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare”. „Modificarea unei legi organice poate fi realizată numai prin lege sau, în situații excepționale, prin ordonanță de urgență, fiind ulterior necesară adoptarea cadrului normativ secundar, inclusiv a hotărârilor Guvernului necesare organizării scrutinului. Totodată, aceste demersuri presupun parcurgerea etapelor obligatorii de consultare interinstituțională, transparență decizională și adoptare a actelor normative. În aceste condiții, calendarul electoral ar impune reducerea cu cel puțin 15-20 de zile a unor termene procedurale prevăzute de legislația electorală. În egală măsură, AEP a semnalat dificultățile logistice pe care le presupune organizarea unui scrutin anticipat într-un interval atât de scurt, inclusiv în ceea ce privește constituirea secțiilor de votare din străinătate și desfășurarea tuturor operațiunilor tehnice necesare organizării procesului electoral. Argumentele prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă sunt susținute și de jurisprudența Curții Constituționale. Prin Decizia nr. 51/2020, Curtea Constituțională a reținut că modificarea cadrului normativ electoral într-un interval foarte scurt înaintea alegerilor poate afecta exercitarea efectivă a drepturilor electorale, inclusiv prin limitarea posibilității de vot a cetățenilor români din străinătate și a celor care votează prin corespondență, precum și prin afectarea posibilității competitorilor politici de a îndeplini condițiile legale necesare participării la procesul electoral”, mai scrie AEP. Preşedintele Adrian Ţuţuianu subliniază şi faptul că „respectarea legii nu poate fi confundată cu exprimarea unei opțiuni politice”, având în vedere controversele apărute în spaţiul public.
Modificările PNRR duc la înghețarea veniturilor pe următorii 20 ani
Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a lansat un avertisment în legătură cu implementarea PNRR. Astfel, social-democrat consideră că modificările făcute de premierul interimar Ilie Bolojan și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, vor avea un efect negativ în economie, prin închiderea minelor de cărbune. Un alt mare risc invocat de fostul ministru PSD este înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani din sistemul public. Într-o postare pe contul său de socializare, social-democratul explică faptul că recentele modificări la PNRR întreprinse de Guvern vor avea consecințe ireversibile pentru economia românească. Cum a renunțat guvernul Bolojan la 7 miliarde de euro Adrian Câciu acuză decidenții că au folosit o retorică falsă, care a culminat cu renunțarea la suma de 7 miliarde de euro din PNRR în 2025, printr-un proiect revizuit fără acceptul Parlamentului. Anul trecut, în 2025, România A PIERDUT 7 MILIARDE EURO din PNRR. Din pix, fără lege, fără acceptul Parlamentului României, prin simpla decizie a lui Bolojan și Pîslaru care au depus la Comisia Europeană un PNRR revizuit prin care au renunțat la cele 7 miliarde euro! Contractele aferente au rămas pe bugetul de stat! Nu le-a păsat, nu au cerut acordul instituțional al nimanui, nu s-au mai jelit pe la tv ca daca România pierde banii va trebui sa se împrumute scump ca să achite facturile din contractele aflate în derulare!!! Nu au făcut tam-tam, nu au mai certat Parlamentul, au pus câțiva propagandiști sa ne spună că, de fapt, am câstigat pierzând și au pus batista pe țambal! Reformele din industria de cărbune vor duce la noi scumpiri ale energiei Cel mai grav, avertizează fostul ministru de Finanțe și al Proiectelor Europene, este faptul că reformele prezentate de liderii PNL și USR sunt, în realitate, pași care duc la închiderea definitivă a minelor. Vă spun două mari „reforme” asa cum au rezultat ele din marea revizuire a PNRR făcută de Pîslaru și Bolojan din noiembrie 2025. 1. La 31 august trebuie închise capacităti de producție energie pe bază de cărbune de echivalentul a 700 MWh. Asta nu vă spune nici Pîslaru, nici ministrul interimar al energiei, the one and only, Ilie Sărăcie Bolojan! Ce se întâmplă cu oamenii, ce se întâmplă cu piata energiei cand vor dispărea 700 MWh din sistem, crește prețul, cresc importurile? Nimic! Narativul este despre votul imperativ, musai, obligatoriu de dat de către parlamentari! Pe bune? Păi ne-a trimis Bolojan sau trotinetiștii în Parlament? Marea capcană a jalonului cu legea salarizării În analiza sa, liderul PSD critică și proiectul noii legi a salarizării, care riscă înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani și „depopularea marilor sisteme publice ”. 2. La 31 august ar trebui ca România sa aibă o nouă lege a salarizării! Ce nu spune Bolojan și Pîslaru? Că noua lege va PREVEDE ÎNGHEȚAREA VENITURILOR stabilite prin acest act normativ PE URMĂTORII 20 DE ANI, până când România va ajunge să aibă o datorie publică mai mică de 50% din PIB. România este deja la 62% datorie publică din PIB și are un trend ascendent al datoriei publice pe următorii 10 ani, când va ajunge, probabil la peste 80%. Revenirea la 50% pondere a datoriei publice în PIB, în paradigma actuala de politică guvenamentală nu poate avea loc mai devreme de anul 2045. De ce spun asta? Pentru că jalonul renegociat de Pîslaru prevede corelarea cu Legea Responsabilitătii Fiscal Bugetare nr. 69/2010, care prevede că, în cazul în care datoria publică este mai mare de 50% din PIB cheltuielile de personal sunt înghetate. Asta e marea capcană a jalonului cu legea salarizării. O a doua capcană este scăderea veniturilor la marile sisteme publice: Sănătate, Educație, Apărare și Ordine Publică! Aici este un scop pervers al dreptei care, prin acest tip de abordare dorește, de fapt, depopularea marilor sisteme publice în vederea PRIVATIZĂRII lor! (…)
Imagini cu Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru pe covorul roșu, la dineul oferit de Emmanuel Macron șefilor de stat și de guvern, la Palatul Élysée
Gândul a intrat în posesia unor imagini nedifiuzate de presa din România cu președintele României Nicușor Dan și partenera sa, Mirabela Grădinaru, pe covorul roșu, la dineul oferit de Emmanuel Macron șefilor de stat și de guvern, la Palatul Élysée. Președintele României participă în aceste zile la reuniunea Coaliției de Voință de la Paris. Prezentăm imaginile în continuare. Vezi GALERIA FOTO! România este reprezentată la Paris de președintele Nicușor Dan, aflat la Paris într-o vizită oficială de două zile. Pe lângă dineul diplomatic și sesiunile de lucru de la Élysée din această seară, Nicușor Dan va fi invitat de onoare marți, 14 iulie, la ceremonia dedicată Zilei Naționale a Franței. Președintele României va asista alături de Macron și ceilalți lideri internaționali la parada militară de pe Champs-Élysées. Nicușor Dan participă la reuniunea Coaliției de voință de la Paris. Președintele României este invitat marți la parada de Ziua Bastiliei Aliații Ucrainei s-au reunit luni seara la Palatul Élysée pentru a-și reafirma sprijinul pentru Kiev și pentru a intensifica presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Cel puțin 25 de șefi de stat participă la summitul găzduit de Emmanuel Macron cu o zi înainte de Ziua Bastiliei. Înaintea summitului, Emmanuel Macron a transmis un avertisment ferm și a precizat că în acest moment Europa trece printr-o „trezire strategică” și este pregătită să își apere libertatea și valorile „chiar și cu prețul sângelui, dacă va fi nevoie”. În paralel cu reuniunea de la Paris, are loc și reuniunea miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles, unde șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a precizat că sunt multe obiective de atins în ceea ce privește cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Scopul principal al acestei reuniuni este redefinirea sprijinului militar pentru Ucraina, impulsionarea parteneriatelor din industria de apărare și stabilirea unei strategii comune pentru obținerea unui armistițiu cu Rusia. În același timp, Ucraina și alte 9 state europene au anunțat crearea unei coaliții dedicate protejării Europei de rachetele balistice. Delegația ucraineană vrea să prezinte un program anti-balistic concret pentru a atrage producători și investitori europeni.