Donald Trump despre șansele unui acord comercial între SUA și Europa: 50%, poate mai puțin
Președintele Statelor Unite Donald Trump a estimat șansele de a se ajunge la un acord comercial între SUA și Europa la “50%, poate mai puțin.” Afirmația sa a venit în contextul în care, în ultimele zile, diplomații statelor europene și-au exprimat optimismul că un acord privind taxele vamale ar putea fi aproape. „Aș spune că avem o șansă de 50 la 50, poate mai puțin decât atât, dar o șansă de 50 la 50 de a ajunge la un acord cu UE”, le-a declarat Trump reporterilor vineri, înainte de a pleca într-o excursie în Scoția. Trump a adăugat că echipele de negociatori din partea SUA și a Uniunii Europene lucrează „îndeaproape” pentru a ajunge la un acord. Mai multe scrisori privind taxele vamale pentru alte națiuni, în zilele următoare Luna aceasta, Trump a emis la începutul acestei luni o scrisoare în care spunea că Uniunea Europeană se va confrunta cu o taxă vamală de 30% pentru majoritatea bunurilor dacă nu se ajunge la un acord până la 1 august, în plus față de taxele vamale specifice anumitor sectoare. Negociatorii europeni s-au declarat optimiști că pot ajunge la un acord care ar stabili o taxă de bază de 15% pentru majoritatea exporturilor. Donald Trump le-a mai declarat reporterilor că se așteaptă să emită mai multe scrisori pentru a stabili unilateral taxe vamale impuse pentru alte națiuni în zilele următoare. El și-a exprimat încrederea că viitoarele discuții comerciale de la Stockholm cu China ar putea duce la mai multe progrese. SUA și China au „conturul unui acord”, a mai spus Donald Trump. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump condamnă refuzul grupului HAMAS de acceptare a acordului cu Israelul /„Eu cred că vor să moară”
Ministerul Dezvoltării TAIE din investițiile locale. Pe lista neagră: Stadioane, săli de sport și drumuri de inters local sau județean
Ministerul Dezvoltării a publicat vineri, în consultare publică, un proiect de act normativ prin care propune o reevaluare amplă a investițiilor finanțate de la bugetul de stat. Documentul vizează prioritizarea proiectelor cu „impact semnificativ” și grad ridicat de execuție, în paralel cu stoparea temporară a altora considerate neesențiale în contextul bugetar actual, potrivit unui comunicat MDLPA. „Aceste măsuri sunt necesare pentru reevaluarea priorităților investiționale la nivel central și local și ca o măsură de ajustare strategică, utilă pentru menținerea echilibrului bugetar și asigurarea sustenabilității finanțelor publice”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative pentru derularea următoarelor programe: Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobat prin Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările și completările ulterioare; Programul național de investiții „Școli sigure și sănătoase”, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2023, aprobată prin Legea nr. 235/2023; Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino”, aprobat pin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2023, aprobată prin Legea nr. 55/2024; Programul Național de investiții „Anghel Saligny”, derulat conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 183/2022, cu modificările și completările ulterioare; Programul național de construcții de interes public sau social aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A. Investiții în rețeaua de apă, canalizare și gaz Propunerea prevede posibilitatea încheierii contractelor de execuție până la finalul anului viitor, pentru a putea fi sprijinite investițiile finanțate prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, iar, în vederea verificării lucrărilor la cât mai multe investiții, se creează cadrul juridic și financiar ca Ministerul Dezvoltării să finanțeze, din venituri proprii, verificările efectuate la aceste lucrări. Construirea și modernizarea stadioanelor cu cofinanțare locală Stadioanele se pot realiza numai cu participarea autorităților locale la finanțarea acestora, prin convenții de cofinanțare, în cuantum de 20% din valoarea lucrărilor. Lucrările începute continuă, dar noi lucrări nu vor începe până în 1 iulie anul viitor, decât dacă se finanțează din cuantumul contribuției proprii. Eficientizarea programelor de investiții Unele programe de investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării prin Programul ”Anghel Saligny” și prin Compania Națională de Investiții, de exemplu, au scopuri similare, cum ar fi îmbunătățirea accesului populației la apă de la robinet și racordarea gospodăriilor la rețeaua de canalizare. Acestea se vor finanța printr-un singur program de investiții. Alte programe de investiții vor fi oprite pentru că nu au fost prioritizate în actualul context bugetar. Astfel, vor continua lucrările contractate și cele începute, dar nu se vor semna noi contracte de finanțare pe unele tipuri de investiții, cum ar fi cele de construire sau modernizare a sălilor de sport, a complexurilor sportive, a așezămintelor culturale, a sălilor de cinema, a drumurilor de interes local și a celor de interes județean, a celor în infrastructura de apă și canalizare sau lucrări la fosele septice. Se opresc finanțările pentru proiecte neprioritare „Modificările propuse prin prezentul proiect sunt, în sinteză, următoarele: clarificarea încadrării în subprogramele programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, crearea unui mecanism unitar de desfășurarea a activităților, eficientizarea și uniformizarea procedurilor interne ale MDLPA de derulare și monitorizare a programelor, clarificarea unor texte, eliminarea paralelismului legislativ, eliminarea din cuprinsul Programului național de construcții de interes public sau social a subprogramelor „Sali de sport”, „Așezăminte culturale”, „Săli de cinema”, „Drumuri de interes local și drumuri de interes județean”, „Fose septice, microstații de epurare, sisteme de alimentare cu apa și sisteme de canalizare”, „Imobile cu risc seismic”, limitarea numărului de obiective ce vor putea fi realizate în continuare prin program, creșterea contribuției beneficiarilor la realizarea investițiilor din domeniul infrastructurii sportive mari, de tipul stadioanelor de fotbal, etc”, precizează MDLPA. „Sunt măsuri impuse de contextul economic, care vor îmbunătăți disciplina bugetară, dar vor garanta și finalizarea proiectelor începute, importante, în stadii avansate”, a conchis ministrul dezvoltării, Cseke Attila. Proiectul de act normativ se află în consultare publică și ar urma să fie adoptat în pachetul doi cu măsuri fiscale privind reforma administrației locale. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:
Radu Oprea intervine în scandalul clădirii fantomă a Ministerului Economiei și publică un ordin de evacuare din perioada în care era ministru
Radu Oprea, fostul ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în Guvernul Ciolacu 1, a publicat pe pagina sa de Facebook un document semnat în perioada în care ocupa această funcție, referitor la „clădirea fantomă” a Ministerului Economiei. Este vorba despre o notificare de evacuare transmisă în decembrie 2024 către Centru Incubator de Afaceri CIAF, în care Radu Oprea atrăgea atenția societății că ocupă imobilul din Șoseaua Olteniței „în mod abuziv” și cerea evacuarea lui în cel mult cinci zile. „Citesc despre cazul clădirii din Șoseaua Olteniței unde din unele declarații publice reiese faptul că nu s-ar fi întreprins niciun demers din partea MEDAT pentru intrarea în legalitate. Las mai jos pentru memorie istoriei recente un document care atestă că lucrurile nu stau chiar așa”, a scris Radu Oprea pe Facebook. Fostul ministru solicita societății să evacueaze imobilul de urgență și să îl predea în starea în care l-a găsit, „întrucât dorim să soluționăm această chestiune în mod amiabil, fără a apela la autoritățile statului”. „Nu a mai zis nimic nimic” Redacția Gândul a dorit să afle de la Radu Oprea ce s-a întâmplat după această notificare și de ce imobilul nu a fost, totuși, evacuat, însă fostul ministru nu a răspuns solicitărilor până la momentul publicării acestui material. Reacția lui Radu Oprea a venit după ce Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, a declarat că o asociație „s-a făcut stăpână peste clădire”. Acesta a adăugat că societatea era cea care încheia contracte de închiriere cu firmele, iar ministerul Economiei nu încasa niciun leu, deși are clădirea în proprietate. Radu Miruță a mai precizat că asociația a avut un contract pe un an de zile cu ministerul în 2004, l-a prelungit mai apoi cu încă un an, iar „după nu a mai zis nimeni nimic”. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cum ar putea fi împiedicate multinaționalele să-și mai EXTERNALIZEZE profiturile. Economist: Unele cheltuieli din afara țării n-ar fi justificate Un senator PSD îi cere lui Dragoș Anastasiu să demisioneze: Un vicepremier care comite o infracțiune nu mai poate continua în Guvernul României Guvernul a adoptat noi măsuri în Codul Fiscal, menite să evite dubla impunere, dar și pentru eficientizare fiscală
USR condamnă sinecurile, dar se înghesuie la sinecuri! Numiri de USR-iști pe bandă în CA-uri!
Ministrul Economiei, Radu Miruță, condamnă vehement sinecurile din companiile de stat și face show în social media cu „dezastrul” pe care l-a găsit în instituția pe care a preluat-o. Însă, la rândul său, acționează pentru numiri în funcții-cheie, pe baza cunoștințelor și relațiilor. Cel mai recent exemplu descoperit de Gândul este numirea de către Miruță a trei colegi din USR în Consiliul de Administrație de la „Avioane Craiova S.A.”. Și asta s-a întâmplat înainte ca premierul Bolojan să pună ochii pe „sinecurile” din companiile de stat. ”Inventariem tot ce înseamnă sinecuri”, spunea el în iunie. Discursul public al ministrului USR-ist, Radu Miruță, nu este străin de conceptul „sinecuri”, care ar reprezentă „o inechitate majoră”, potrivit unor declarații de la începutul lunii iulie, la Digi24. În opinia sa, în aceste „sinecuri” pentru „oameni politici” sau „apropiaţi politic”, sunt oameni luaţi cu mâna şi puşi cu pixul într-o funcţie de unde câştigă 53.000 de lei pe lună fără „nicun indicator de performamţă serios bifat”. Ministrul Economiei, Radu Miruță, nu a răspuns, până la ora publicării acestui material, la întrebarea “Care au fost criteriile de selecție după care cei trei au fost numiți?”, pe care Gândul i-a adresat-o. Cine sunt USR-iștii numiți de Miruță la Avioane Craiova S.A. Presedinte de Consiliu la Avioane Craiova este Nicu Fălcoi, iar ordinul a fost semnat de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, pe data de 8 iulie, potrivit documentelor consultate de Gândul. Tot pe semnătura lui Miruță în același consiliu au mai intrat Claudia Gasparini și Iulia Dudu. Cei trei USR-iși au fost numiți administratori provizorii ai societății Avioane Craiova S.A. „Cu un număr de 36.600.970 voturi valabile „pentru” (adica 100% din voturile exprimate), reprezentând 97,9385% din capitalul social al Avioane Craiova S.A., A.G.O.A. aprobă numirea administratorilor provizorii ai societății Avioane Craiova S.A., respectiv a următoarelor persoane: Crăciunaș Bogdan, Dudu Iulia, Fălcoi Nicu, Gasparini Claudia și Roșca Monica”, se arată în hotărârea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor, din 8 iulie. De precizat că Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului si Turismului deține 97,9384% din capitalul social, cu un număr de 36.600.920 acțiuni. Membrii Consiliului de Administrație a Companiei Avioane Craiova, potrivit bilanțului pe 2024, a fost remunerat cu peste 270.000 de lei. Nicu Fălcoi a fost deputat de Timiș, între 2020-2024. În legislatura 2016-2020, a fost senator, secretar în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Fălcoi s-a lansat în politică în 2015, când a intrat în partidul Monicăi Macovei, M10, însă în 2016 s-a înscris în USR. În 2024, a candidat la funcția de președinte al CJ Timiș, funcție câștigată de candidatul coaliției PNL-PSD, Alfred Simonis. Potrivit CV-ului său, de profesie inginer, Nicu Fălcoi are o experiență de peste 20 de ani ca pilot, după absolvirea Facultății de Mecanică, Secția Autovehicule Rutiere din cadrul Universității Politehnica din Timișoara, și a școlii Militare de Ofițeri de Aviație „Aurel Vlaicu” din județul Buzău. Iulia Dudu (foto jos) face parte din echipa USR Dolj. Ocupă funcția de consilier în cadrul primăriei Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu și recent a fost numită în consiliul de Administrație Avioane Craiova S.A. Potrivit CV-ului său, este manager de calitate de 15 ani la Serpico SRL Craiova. Iar Claudia Gasparini, potrivit CV-ului său postat chiar pe site-ul companiei, Avioane Craiova, este de profesie evaluator și economist, cu activități în diferite societăți comerciale din Craiova. Scurt istoric al companiei AVIOANE CRAIOVA SA a fost fondată în 1972 în scopul producerii și furnizării de avioane militare pentru Forțele Aeriene Române. Compania și-a început activitatea ca producător de avioane prin cooperarea cu fosta Yugoslavie în dezvoltarea proiectului comun al avionului de bombardament și atac la sol IAR-93 (s-au livrat către Forțele Aeriene peste 200 de astfel de aparate). Că urmare a faptului că România a devenit membră a blocului NATO a fost scos din fabricație și din serviciu. În perioada anilor 1980, compania a proiectat împreună cu Institutul Național de Contrucții Aerospațiale, produs în întregime și calificat împreună cu Centrul de Cercetări și Încercări în Zbor avionul de antrenament IAR-99; avionul este și în prezent în fabricație și în serviciul Forțelor Aeriene ale României în versiunea modernizată – IAR 99 ȘOIM. Avionul este dovadă remarcabilă a capabilităților companiei că partener ideal în proiectarea și execuția produselor de aviație, cât și a celor industriale. Capabilități reprezentative Capabilitățile companiei acoperă un domeniu larg de activități de inginerie și proiectare, mentenanță produsului, testare, proiectare și execuție de scule și verificatoare, fabricație de aeronave și subansamble structurale și suport produs. Procesele și serviciile oferite de AVIOANE CRAIOVA-SĂ acoperă aproape toate ariile de fabricație: • prelucrarea pieselor din aliaje de aluminiu și oțel; • procese speciale calificate pentru aviație: tratamente termice și de protecție a suprafeței • montaj general, asamblare finală, echipare și testare; • vopsire finală (inclusiv vopsiri avion) într-o incinta de mărime medie; • lucrări de laborator pentru testarea materialelor și echipamentelor și măsurare pe mașini digitale pentru dimensiuni mici, medii și mari (C.M.M.) AUTORUL RECOMANDĂ:
Ciprian Șerban avertizează asupra întârzierilor constructorului chinez de pe lotul 3 al A0
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a efectuat joi o vizită de lucru pe șantierele a două loturi ale Autostrăzii de Centură București Nord (A0 Nord) și trage un semnal de alarmă privind ritmul lent al lucrărilor pe lotul 3, Afumați–Pantelimon, executat de un constructor chinez. Ministrul notează în timp ce pe lotul 4 (Pantelimon-Glina), constructorul român are un avans considerabil (75%), pe lotul 3 (Afumați-Pantelimon) constructorul chinez a ajuns doar la un stadiu de 53% și continuă să acumuleze întârzieri. „I-am atras atenția șefului de șantier de pe lotul 3 că, în cazul în care nu va crește mobilizarea și ritmul de lucru, riscă să nu finalizeze lucrările anul acesta (2025), așa cum prevede contractul”, notează Șerban. Ciprian Șerban atrage atenția că această situație îi va aduce, pe lângă certificatele negative intermediare, și penalizări pentru întârzierile înregistrate. „Dacă circulația pe lotul 3 nu va fi deschisă anul acesta, finalizarea în această toamnă a lotului 4, înainte de termenul contractual (2026), va face inutilizabil întregul tronson cu o lungime de aproximativ 13 km din semi-inelul nordic al A0”, a mai notat Șerban.
Bogdan Ivan, fostul ministru al Economiei: „HUB-ul din Șoseaua Olteniței” nu poate fi evacuat decât prin HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi seară că în luna iunie, pe vremea când conducea portofoliul Economiei, a sesizat Parchetul General cu privire la „situația aberantă de la imobilul de pe Șoseaua Olteniței”. Este vorba despre clădirea de birouri descoperită de actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, care a fost ocupată timp de aproape două decenii fără ca statul să încaseze măcar 1 leu chirie, deși spațiile erau închiriate și chiar subînchiriate. Ivan precizează că Ministerul Economiei a solicitat evacuarea spaţiului, „dar cei care îl ocupă au refuzat”, astfel că evacuarea poate fi realizată doar printr-o hotărâre judecătorească. Raportul lui Ivan „În data de 2 iunie, în calitate de Ministru al Economiei, am sesizat Parchetul de pe lângă ICCJ cu privire la situația aberantă de la imobilul de pe Șoseaua Olteniței”, a scris Bogdan Ivan, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook, în care prezintă și „cronologia faptelor”: Martie 2025 – am primit Raportul Curții de Conturi, care a semnalat nereguli grave; Aprilie 2025 – am trimis Corpul de Control al Ministrului la fața locului; Iunie 2025 – odată cu finalizarea Raportului de control, am dispus, în data de 2 iunie, sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.” „Acțiunile administrative clare rezolvă problemele. Iar eu am aplicat astfel de decizii, în mod concret. Deși Ministerul Economiei a solicitat evacuarea spațiului, cei care îl ocupă au refuzat. Astfel, evacuarea poate fi realizată doar prin hotărâre a instanței”, a adăugat ministrul Ivan. Conform acestuia, situația este în prezent „analizată de autoritățile competente”. Ce a descoperit „cu mare stupoare” actualul ministru al Economiei Luni, ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că o clădire de birouri aflată în administrarea ministerului, situată în București, a fost ocupată timp de 18 ani fără ca statul să încaseze vreo chirie. „Poate ați mai auzit de furat cu sacul, cu remorca sau cu portbagajul…Dar cu clădirea întreagă?! Asta sigur e nouă. Mi s-a spus să nu sparg buba, să-i las si eu cum i-au lăsat și alții până acum. Transmit un singur mesaj: exclus!”, a scris oficialul guvernamental, la începutul săptămânii, într-o postare pe Facebook. Potrivit lui Miruță, este vorba despre o clădire cu o suprafață de 1.500 metri pătrați, în care se află 54 de birouri în care funcţionează mai multe firme. „Cât de mare o fi dimensiunea acestei povești în România?” Ulterior, Miruță a explicat, într-o emisiune la Antena 1, că imobilul este în proprietatea Ministerului Economiei, printr-o Hotărâre de Guvern emisă în 2012. Spațiul ar fi fost inițial destinat unui incubator de afaceri, în baza unui contract încheiat în 2004, valabil timp de 12 luni, cu o prelungire automată de încă un an. „În 2012, ministerul a primit prin Hotărâre de Guvern această clădire unde cu ani în urmă exista situația asta. A moștenit-o cu cei care o foloseau ilegal din 2006. Într-adevăr, este un contract care, spun oamenii, are clauză care spune că dacă nu cere niciuna dintre părți întreruperea lui se prelungește în fiecare an”, a spus Miruță. Citiți și: Incredibil. Radu Miruță a descoperit un spațiu de birouri „închiriat clandestin” 18 ani de Ministerul Economiei în Olteniței, București
Acordul comercial semnat cu India marchează revenirea Marii Britanii pe scena mondială, anunță premierul britanic
Marea Britanie și-a recâștigat poziția pe scena internațională după ani de politică „performativă” sub mai multe guverne conservatoare, a declarat premierul britanic laburist Keir Starmer după semnarea unui important acord comercial cu India. După întâlnirea cu premierul indian Narendra Modi la Londra, Starmer a spus că acordul nu marchează finalul ambițiilor Marii Britanii ci va oferi o fundație pentru cooperarea viitoare a celor două țări. „India și Marea Britanie au legături unice de istorie, familie și cultură și vrem să ne consolidăm și mai mult relația”, a spus premierul britanic. Acordul comercial este cel mai mare încheiat de Marea Britanie după Brexit și elimină sau reduce o serie de taxe vamale și alte bariere în calea comerțului dintre cele două state. Pentru India, este cel mai important acord din ultimul deceniu. „Am restabilit locul și poziția Marii Britanii pe scena mondială”, a declarat Starmer. Acum, „suntem văzuți ca o țară cu care alte țări vor să colaboreze și cu care să aibă rezultate”. Cele două națiuni au încheiat discuțiile în mai, după trei ani de negocieri intense care au abordat subiecte spinoase, cum ar fi vizele și scutirile de taxe. „Acest lucru nu deschide doar calea pentru un parteneriat economic, ci este și un plan pentru prosperitatea noastră comună”, a declarat premierul indian. Pentru Modi, acordul ajută la eforturile de a poziționa India ca o alternativă viabilă pentru lanțurile globale de aprovizionare care doresc să se diversifice. Acordul semnalează că India este dispusă să-și coboare barierele comerciale pentru a atrage investiții în timp ce negociază un acord comercial bilateral cu SUA. De asemenea, va acționa ca o rampă de lansare pentru discuțiile în curs ale Indiei cu Uniunea Europeană. Pentru Starmer, acordul va fi un pas binevenit către obiectivul său de a stimula creșterea economică în Marea Britanie. Acordul este așteptat să adauge 4,8 miliarde de lire sterline la produsul economic anual al Marii Britanii – o creștere mică față de dimensiunea economiei – dar Guvernul laburist al lui Starmer speră că tendința crescătoare va ajuta la încurajarea investițiilor și la redresarea sentimentului slab din lumea afacerilor, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Rețelele de telefonie mobilă din Marea Britanie, afectate de o PANĂ de proporții. Clienții nu pot primi sau efectua apeluri
Guvernul a adoptat noi măsuri în Codul Fiscal, menite să evite dubla impunere, dar și pentru eficientizare fiscală
Guvernul a adoptat în ședința de joi un set de modificări importante în Codul de procedură fiscală, menite să întărească transparența, o mai bună colaborare cu contribuabilii și să eficientizeze procesele fiscale, în contextul angajamentului României de aliniere la standardele internaționale, inclusiv aderarea la OCDE. Modificările aduse Codului de procedură fiscală vizează acordurile de preț în avans și procedurile pentru evitarea dublei impuneri. „Ne aliniem astfel la cele mai bune practici internaționale și dorim să avem un sistem fiscal mai transparent, mai predictibil și mai modern. Simplificăm și accelerăm practic procesul de emitere a acestor acorduri, astfel încât acestea să devină un instrument accesibil și util pentru mediul de afaceri din România. Toate aceste măsuri vor contribui la un sistem fiscal echitabil, care sprijină contribuabilii corecți”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ce schimbări aduc noile reguli despre acordul de preț în avans Potrivit noilor reglementări, companiile vor putea solicita emiterea unui acord de preț în avans nu doar pentru tranzacțiile viitoare, ci și pentru cele din trecut, cu aplicabilitate retroactivă de până la 5 ani, în anumite condiții ce vor fi detaliate ulterior în legislația secundară. Măsura vizează sprijinirea contribuabililor de bună-credință, transparentizarea în relația cu organele fiscale, siguranța fiscală și conformarea voluntară, având ca scop creșterea nivelului de predictibilitate în relațiile cu autoritățile fiscale. De asemenea, autoritățile fiscale vor putea suspenda inspecțiile fiscale pentru perioadele deja acoperite de o cerere de acord de preț în avans depusă, astfel încât procesul de soluționare a cererii să fie prioritar, reducându-se astfel interferențele dintre procedurile fiscale și sporind eficiența administrativă. Noi reguli privind procedura amiabilă pentru evitarea dublei impuneri În plus, au fost revizuite prevederile legale referitoare la procedura amiabilă pentru evitarea dublei impuneri, o situație dificilă în multe cazuri, în special în contextul schimbărilor legislative internaționale, precum pilonul 2. Noile reguli vor operaționaliza mai bine deciziile finale ale disputelor fiscale internaționale și vor asigura o aplicare practică a soluțiilor, contribuind la creșterea credibilității României ca partener fiscal responsabil. Ministerul Finanțelor precizează că inspecțiile fiscale vor fi direcționate în continuare pe baza analizelor de risc, fără a avea o țintă specifică pentru anumite companii, și vor fi adaptate realităților economice actuale prin actualizarea legislației la standardele UE și OCDE. În prezent, în evidențele ANAF se află 135 de cazuri de proceduri amiabile încă nesoluționate, iar 9 cazuri au fost rezolvate. De asemenea, au fost emise în total 75 de acorduri de preț în avans din anul 2010 și până în prezent. În stocul actual există 80 de acorduri de preț în avans fără o soluție finalizată. ANAF va accelera în continuare demersurile pentru deblocarea și finalizarea acestor cazuri, în vederea eficientizării procesului și accelerării soluțiilor pentru contribuabili.
Ciprian Șerban avertizează asupra întârzierilor constructorului chinez de pe lotul 4 al A0
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a efectuat joi o vizită de lucru pe șantierele a două loturi ale Autostrăzii de Centură București Nord (A0 Nord) și trage un semnal de alarmă privind ritmul lent al lucrărilor pe lotul 3, Afumați–Pantelimon, executat de un constructor chinez. Ministrul notează în timp ce pe lotul 4 (Pantelimon-Glina), constructorul român are un avans considerabil (75%), pe lotul 3 (Afumați-Pantelimon) constructorul chinez a ajuns doar la un stadiu de 53% și continuă să acumuleze întârzieri. „I-am atras atenția șefului de șantier de pe lotul 3 că, în cazul în care nu va crește mobilizarea și ritmul de lucru, riscă să nu finalizeze lucrările anul acesta (2025), așa cum prevede contractul”, notează Șerban. Ciprian Șerban atrage atenția că această situație îi va aduce, pe lângă certificatele negative intermediare, și penalizări pentru întârzierile înregistrate. „Dacă circulația pe lotul 3 nu va fi deschisă anul acesta, finalizarea în această toamnă a lotului 4, înainte de termenul contractual (2026), va face inutilizabil întregul tronson cu o lungime de aproximativ 13 km din semi-inelul nordic al A0”, a mai notat Șerban.
Dacă nu se ajunge la un acord cu SUA, UE va răspunde rapid cu taxe vamale de 30% asupra importurilor de produse americane
Uniunea Europeană intenționează să impună rapid taxe vamale de 30% pentru bunuri în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro din SUA – dacă nu se ajunge la un acord comercial cu SUA și dacă președintele american Donald Trump își pune în practică amenințarea de a impune taxa de 30% pentru majoritatea exporturilor UE spre SUA după 1 august. Ca parte a unui prim val de contramăsuri, UE va combina într-un singur pachet o listă deja aprobată de taxe vamale pentru bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro și o listă propusă anterior pentru alte produse americane în valoare de 72 de miliarde de euro, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Exporturile americane s-ar confrunta cu o taxă egală cu cea de 30% menționată de Trump, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea, notează Bloomberg. Taxele Bruxelles-ului ar afecta aproximativ o treime din exporturile americane către UE. Taxele vor intra în vigoare luna viitoare, dar numai dacă nu există un acord și SUA își implementează taxele anunțate după termenul limită din august, au declarat sursele care au vorbit sub condiția anonimatului. Comisia Europeană discută cu statele membre folosirea instrumentului anti-coerciție Pe lângă taxele vamale pe bunuri, Comisia Europeană lucrează și la măsuri care ar putea duce la controlul exporturilor, precum și restricții asupra unor contracte de servicii și achiziții publice introduse în viitor. Comisia Europeană discută cu statele membre folosirea instrumentului anti-coerciție, au spus sursele. Activarea sa necesită aprobarea unei majorități calificate a statelor membre. Instrumentul anti-coerciție ar permite UE să lanseze o gamă largă de acțiuni, inclusiv noi taxe pentru companiile americane din domeniul tehnologiei, restricții specifice asupra investițiilor americane și limitarea accesului la piața UE. În timp ce unele state membre au făcut presiuni pentru folosirea instrumentului anti-coerciție, majoritatea vor să aștepte să vadă cum evoluează situația după 1 august. Preferința covârșitoare este de a menține negocierile cu Washingtonul pe drumul cel bun în încercarea de a rezolva impasul înainte de termenul limită de luna viitoare. Între timp, marți, Trump a anunțat marți două acorduri comerciale – unul cu Filipine și altul cu Japonia, iar liderii europeni se află la Tokyo și Beijing săptămâna aceasta pentru discuții cu unii dintre cei mai mari parteneri comerciali ai UE din Asia. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri că UE nu a adus încă nimic la fel de inovator ca oferta japonezilor. „Discuțiile merg mai bine decât anterior”, a spus el. „Cred că facem progrese bune cu UE, dar, așa cum am mai spus, UE are o problemă cu acțiunea colectivă, cu 27 de țări”. Negociatorii UE și SUA sunt programați să continue discuțiile miercuri. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: China dorește să „intensifice cooperarea” cu SUA/ „Vom promova o DEZVOLTARE stabilă, sănătoasă și durabilă a relațiilor sino-americane”