UE și SUA fac progrese spre un acord cu taxe vamale de 15%, dar decizia finală a lui Donald Trump este dificil de prezis
Uniunea Europeană și Statele Unite înregistrează progrese spre un acord care ar stabili o taxă vamală de 15% pentru majoritatea importurilor, potrivit mai multor diplomați informați despre negocieri. Statele membre ar putea fi gata să accepte taxe la acest nivel, iar oficialii UE fac presiuni pentru ca acestea să acopere sectoare precum automobilele, au spus diplomații. Importurile de oțel și aluminiu peste o anumită cotă s-ar confrunta cu o taxă vamală mai mare, de 50%, a adăugat unul dintre diplomați. Diplomații au avertizat că, deși negociatorii UE sunt optimiști că se poate ajunge la un acord, ei sunt, de asemenea, conștienți de faptul că orice acord va trebui aprobat de președintele american Donald Trump, iar decizia sa finală este dificil de prezis, notează Bloomberg. Negocierile rămân fluide și un acord ar putea să nu fie anunțat imediat, a declarat un oficial american. Ambele părți au accelerat discuțiile în ultimele săptămâni pentru a evita un război comercial în toată regula. Negociatorii UE și SUA se apropiau de un acord în urmă cu două săptămâni, dar negocierile au stagnat după ce președintele american a amenințat UE cu o taxă vamală de 30% pentru majoritatea bunurilor dacă ambele părți nu reușesc să ajungă la un acord până la 1 august. În cazul în care nu va exista un acord până la acest termen limită și dacă Trump și-ar duce la capăt amenințarea de a crește taxele la 30%, UE pregătește contramăsuri. Răspunsul UE ar include un pachet de taxe vamale pentru bunuri americane în valoare de peste 90 de miliarde de euro, cu taxe egale cu cele 30% ale lui Trump. Uniunea Europeană analizează, de asemenea, activarea instrumentului anti-coerciție, un instrument care oferă oficialilor puteri largi pentru a restricționa accesul companiilor americane la piețele europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE avertizează asupra situației internaționale, pe fondul TENSIUNILOR cu Rusia, China și SUA /„Concurenții geopolitici sunt puternici”
Tanzcos Barna: „Companiile care acţionează pe o piaţă concurenţială trebuie tratate diferit”
Vicepremierul Tanzcos Barna a declarat miercuri seară, că eficientizarea companiilor statului trebuie să ţină cont de mai mult elemente, iar unul dintre acestea este reprezentat de companiile strategice.”Companiile care acţionează pe o piaţă concurenţială trebuie tratate diferit”, a precizat Barna. Vicepremierul Tanczos Barna a dat drept exempl Nuclearelectrica şi la Hidroelectrica, companii strategice care generează profit. În aceeași categorie a plasat și CFR, dar aceasta trăieşte din subvenţii. Întrebat despre venitul de 11.000 de euro al directorului CFR, Tanczos Barna a răspuns: ”Trebuie un pic de smerenie”. ”Companiile care acţionează pe o piaţă concurenţială trebuie tratate diferit. Avem câteva strategice şi acolo statul trebuie să aibă altfel de grijă de acele companii. Nuclearelectrica, de exemplu, o companie care este pe profit, o companie care asigură viitorul energetic al ţării prin investiţiile pe care le face”, a declarat, miercuri seară, la B1 TV, vicepremierul Tanczos Barna. Oficialul a precizat, în ceea ce privește salariile de la Nuclearelectrica, că angajații prestează o activitate nucleară și trebuie remunerați pe măsură. ”Nu vreau să vreau să jignesc pe nimeni, dar nu este acvacultură, este activitate nucleară şi acolo nu poţi să ai pretenţia ca cineva cu jumătate de salariu – 1.000 de lei, 3.000, 5.000 de lei să vină şi să facă performanţă la nivel înalt. Dar trebuie să fie o companie competitivă”, a mai declarat vicepremierul. „Hidroelectrica a făcut peste 4 miliarde de lei profit” Tanczos Barna s-a referit şi la Hidroelectrica, compania statului cu cel mai mare profit. ”Pe o piaţă concurenţială, Hidroelectrica a făcut peste 4 miliarde de lei profit şi a virat statului peste 3 miliarde. În contrapartidă sunt companii care trăiesc din subvenţii, Sunt strategice, că nu poţi să spui că CFR nu este strategică, dar nu poţi să te lauzi cu salariul pe care-l ai. Trebuie un pic de smerenie”, a mai declarat vicepremierul. Acesta a apreciat că CFR trebuie să primească compensaţiile pe care le primesc companiile feroviare oriunde în lume, întrucât ”trenul trebuie să meargă şi cu doi călători şi cu 200 de călători”. Referndu-se la directorul CFR, vicepremierul a mai declarat: ”Înţeleg de la colegii noştri din Ministerul Transporturilor că «munceşte de crapă», dau un citat dintr-un mesaj de astăzi. Eu pot să recunosc şi că accept că este greu să conduci CFR Călători şi sunt convins că domnul director chiar munceşte, dar asta nu înseamnă că ne lăudăm cu salariul pe care-l avem”. Guvernul pregăteşte al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului, eficientizarea activităţii companiilor statului şi reducerea pierderilor în acestea fiind una dintre direcţii. Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a publicat, miercuri, aşa cum a anunţat vicepremierul Dragoş Anastasiu, detaliile financiare ale celor 1.326 de întreprinderi publice. Cele mai mari profituri le înregistrează Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica. Top cinci este completat, dar cu profituri semnificativ mai mici, de către CEC Bank şi Compamia Naţională Aeroporturi Bucureşti. Marţi, vicepremierul Dragoş Anastasiu a anunţat că 266 de companii publice generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, iar şapte dintre acestea fac pierderi de două miliarde de lei, după ce primesc subvenţii. El a precizat că pe această listă se află companii precum CFR SA, CFR Marfă, Termoenergetica, Metrorex, Electrocentrale Craiova SA şi Unifarm SA.
Ministrul Muncii, anunț despre proiectul de lege care va scădea cuantumul pensiilor speciale: „Va fi finalizat în luna august”
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat miercuri, 23 iulie, că există un proiect în lucru, referitor la pensiile speciale, care va fi finalizat, cel mai probabil, în luna august. Oficialul a precizat că este posibil ca vârsta de pensionare, pentru categoriile de angajații care se încadrează la pensii speciale, ar putea crește la 60 de ani, cu etapizare mai rapidă. Ministrul Muncii a precizat că este „optimist”, în ceea ce privește un acord referitor la scăderea maximului de cuantum pe care îl poţi primi, de la 80% la 65% din venitul brut. ”În acest moment avem un text în lucru. El va fi finalizat, ca şi opinia coaliţiei şi a guvernului, în curând, probabil în cursul lunii august. După aceea, destinaţia şi procedura aleasă pentru acest text e mai puţin importantă”, a spus ministrul Muncii, Florin Manole, în emisiunea România Politică de la Prima News. Întrebat de măsurile pe care le cuprinde acest proiect de lege privind pensiile speciale, ministrul Muncii a răspuns: ”Cu prudenţă spun că sunt foarte optimist că o să ajungem la un acord referitor la rata de înlocuire, la scăderea acestei rate, adică la scăderea maximului de cuantum pe care îl poţi primi, de la 80% la 65% din venitul brut. O scădere de 15%, de la 80% la 65%”. Ministrul a adăugat că neretroactivitatea legii rămâne în vigoare. ”În al doilea rând, va creşte vârsta de pensionare. Este foarte probabil că vârsta să crească la 60 de ani, cu o etapizare mai rapidă decât în propunerea anterioară, contestată neinspirat la Curtea Constituţională de nişte foşti magistraţi care sper să-şi înţeleagă rezultatele propriilor acţiuni”, a subliniat Manole. ”Suntem în momentul în care ministerele discută, căutăm soluţii, după aceea vom face şi consultare publică şi consultare cu părţile necesare a fi consultate”, a anunţat Florin Manole. Foto: Facebook/ Florin Manole Tanczos Barna susține că directorul CFR trebuia demis imediat: SALARIILE au ajuns la un „nivel obraznic” Crește vârsta de pensionare pentru cei care primesc PENSII SPECIALE. Tánczos Barna: Cât mai repede / Reforma pensiilor speciale ar intra în pachetul 3 Judecătorii CCR ar putea rămâne fără prima de final de mandat. Proiect de lege depus în Parlament
Întrebat de Gândul, Guvernul publică cifrele austerității! Câte miliarde ESTIMEAZĂ echipa lui Bolojan că vor ajunge la buget! Întrebat de Gândul, Guvernul publică cifrele austerității! Câte miliarde ESTIMEAZĂ echipa lui Bolojan că vor ajun
Primul pachet de măsuri fiscale indică un impact bugetar estimat la 10,75 miliarde lei în 2025 – 9,5 miliarde din creşterea veniturilor, restul din reducerea cheltuielilor, în special prin plafonarea sporului de condiţii vătămătoare, transmite Guvernul. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a fost întrebat, marți, de reporterul Gândul, într-o conferință de presă la Guvern, care este impactul bugetar pe reformele companiilor de stat propuse de Executiv, care ar urma să fie cuprinse în pachetul 2 de măsuri. „Când vom termina analiza, vom veni cu impactul pe fiecare categorie în parte care va fi vizată de măsuri. Deocamdată, astăzi (n.r. marți) am reușit să strângem de peste tot toate datele în așa fel încât să avem o imagine clară a portofoliului despre care vorbim și va trebui să vedem exact, companie cu companie, câți membri au în consiliu de administrație, câți vor avea, care sunt indemnizațiile”, a declarat Dragoș Anastasiu. Guvernul a revenit miercuri cu o precizare și a anunțat că: În 2025, impactul total estimat este de 10,75 miliarde de lei: 9,5 miliarde din creşterea veniturilor, restul din reducerea cheltuielilor, în special prin plafonarea sporului de condiţii vătămătoare. În 2026, impact estimat de 35 de miliarde de lei din venituri şi 57 de miliarde de lei din cheltuieli. 18 miliarde, din îngheţarea salariilor, pensiilor şi altor drepturi incluse anterior în „ordonanţa trenuleţ”. Premierul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Anastasiu au prezentat, marți, măsurile care vor fi cuprinse în memorandumul privind guvernanța corporativă. Potrivit premierului, prin noile măsuri, va fi limitat și numărul membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat și plafonarea remunerațiilor acestora. „S-au observat cazuri în care remunerațiile au ajuns rapid la nivelul maxim permis de lege, fără ca acest lucru să fie justificat de performanțe reale. Este o practică inacceptabilă, iar prin noile reglementări vom introduce limite clare și corelări cu performanțele companiilor”, a declarat premierul. Sunt vizați și indicatorii de performanță din contractele managerilor, care vor fi reactualizați. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan face REFORME fără impact bugetar, încă / Anastasiu: E o analiză care durează puțin Prima ȘEDINȚĂ a coaliției de la instalarea Guvernului Bolojan. Cu ce propuneri va veni PSD
Dominic Fritz, despre măsurile de austeritate: La sfârșit, România trebuie să funcționeze mai bine și cetățenii să o ducă mai bine decât astăzi
Președintele USR, Dominic Fritz, a vorbit, marți seară, despre măsurile de austeritate luate de Guvernul Bolojan pentru combaterea deficitului bugetar. „Întrebarea este ce vor să facă cu companiile din administrația centrală, dar și cu cele din administrația locală, pentru că sunteți și primarul unui mare oraș al României, Timișoara?”, a fost întrebat edilul, la Antena 3. „Cred, într-adevăr, că lumea se așteaptă ca felul în care funcționează statul să se schimbe radical, pentru că multă lume nu mai are încredere că statul, instituțiile statului, companiile de stat funcționează în favoarea cetățenilor, ci toată lumea deja știe că de fapt funcționează în favoarea unei clase de privilegiați. Și asta este ceva fundamental, ce trebuie să schimbăm în statul român. Motivul pentru care s-a făcut întâi un alt pachet este tocmai pentru că cei care ne împrumută bani au spus că… «ne pare rău, nu vă credem că sunteți în stare să reformați statul român din temelii, vrem să vedem ceva cu impact imediat». Și singurul impact imediat e pe partea de taxe și impozite și cu asta măcar am reușit să stabilizăm piețele financiare, să primim în continuare bani și din partea Uniunii Europene, ca să nu trebuiască să oprim toate investițiile pe care le avem, mai ales prin PNRR. Și acum, într-adevăr, întrebarea este cum putem să schimbăm felul în care funcționează statul. Și faptul că ies «scântei» doar ne confirmă că propunerile făcute sunt reale, că dor, că deranjează. Așa trebuie să fie. Adică o schimbare care nu duce la niciun fel de revoluție din interior, unde nimeni nu se plânge, nu este o schimbare reală. Dacă ne amintim de aceste ordonanțe-trenuleț din ultimii 2-3 ani prin care am vrut, tot așa, să comunicăm în exterior Comisiei Europene, finanțatorilor pe piețele financiare, că acum facem austeritate… ați auzit mare agitație? Nu! Asta înseamnă că au fost mai degrabă, așa, pentru ochii lumii. Și acum vin niște schimbări reale, care dor, care sunt incomode mai ales pentru partidele și funcționarii care s-au mufat cumva la acest sistem de clientelism, dar care, încă o dată, vor produce efecte pozitive pentru români. Și, până la urmă, asta este mesajul care este important: ceea ce facem noi acum doare și durerea este împărțită într-un mod democratic peste tot, cel mai dureros trebuie să fie pentru clasa politică și pentru clasa de privilegiați, dar la sfârșitul acestui proces, România trebuie să funcționeze mai bine și cetățenii trebuie să o ducă mai bine decât astăzi”, a precizat Dominic Fritz. FOTO – Capătură video: Antena 3
Președintele USR, Dominic Fritz, a explicat de ce nu are încă cetățenie română: Nu vreau să mă bag în față
Președintele USR, Dominic Fritz, a explicat – marți seară – de ce nu are încă cetățenie română, deși este primar în al doilea mandat la Timișoara. El spune că încă nu s-a ajuns la dosarul său, depus pentru a deveni cetățean român cu acte în regulă. „Pentru că statul nu funcționează, nici măcar la Autoritatea pentru cetățenie, unde e un blocaj de cam 50.000 de dosare pentru cetățenie. Încă n-au ajuns în anul 2024. De acum peste un an mi-am depus dosarul și efectiv încă n-au ajuns pe teancul de dosare unde e al meu, iar eu nu vreau să mă bag în față”, a spus edilul la Antena 3. El a precizat că așteaptă, „ca fiecare român”, și asta îl face ca în fiecare zi să se simtă „un pic mai român”. Dominic Fritz este cetățean german și este la al doilea mandat de primar al orașului Timișoara, primul primul mandat fiind câștigat în anul 2020, la doar un an după ce s-a mutat în orașul de pe Bega. „Aștept la coadă ca și toată lumea” În luna iunie, când a fost ales președinte al USR, Dominic Fritz, a afirmat că nu este o problemă de legalitate și că și-a depus dosarul pentru obținerea cetățeniei. În conferința de presă după anunțarea votului, el a fost întrebat de controversa legată de lipsa cetățeniei române. „Este foarte clar, în legea partidelor, că cetățenii Uniunii Europene pot fi membri dacă au domiciliu în România, cu drepturi depline, și mi-am exercitat dreptul de a candida. Îndeplinesc toate condițiile. Trebuie să locuiești cel puțin 4 ani în România, ca cetățean UE, pentru a obține cetățenia. Evident că eu ca primar al Timișoarei de 5 ani locuiesc în România, deci îndeplinesc toate condițiile. Singurul motiv de ce încă nu am primit-o este că dosarul meu, din cele 50 de mii de dosare care au fost depuse anul trecut, încă nu a ajuns la rând. Aștept la coadă ca și toată lumea”, a spus, atunci, Dominic Fritz. FOTO – Captură video: Antena 3
Donald Trump a anunțat că a ajuns la un acord comercial cu președintele Filipinelor
Președintele Statelor Unite Donald Trump a declarat marți că el și președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. au ajuns la un acord comercial. Acordul prevede taxe vamale de 19% pentru bunurile importate din Filipine în SUA, în timp ce mărfurile americane exportate în Filipine nu vor fi taxate, a anunțat Trump într-o postare pe Truth Social. Anunțul președintelui american vine după ce cei doi lideri s-au întâlnit marți la Casa Albă. „A fost o vizită frumoasă și am încheiat Acordul Comercial”, a scris Trump. Cu toate acestea, nu a fost imediat clar dacă cei doi lideri au semnat un document oficial, notează CNN. Ca și în cazul altor anunțuri recente privind acorduri comerciale, puține detalii au fost dezvăluite. Donald Trump: Marcos „negociază prea dur” Președintele american Donald Trump îl întâmpină pe președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. la Casa Albă din Washington. Mai devreme în cursul zilei de marți, Donald Trump le declarase reporterilor din Biroul Oval că nu era pregătit să ajungă la o înțelegere comercială cu Marcos pentru că acesta „negociază prea dur”. Trump a mai spus că „probabil vor fi de acord asupra ceva”. Acordul este oarecum neobișnuit, notează CNN: Alte țări despre care Trump susține că au ajuns la acorduri cu SUA au cerut taxe vamale mai mici în comparație cu nivelurile anunțate de Trump în aprilie. Prin comparație, importurile din Filipine erau taxate cu o taxă „reciprocă” minimă de 17%, în aprilie. Mai recent, la începutul acestei luni, Trump a amenințat cu o taxă de 20% pentru mărfurile din Filipine începând cu 1 august. SUA au importat bunuri în valoare de 14 miliarde de dolari din Filipine anul trecut, potrivit datelor Departamentului de Comerț al SUA. Exporturile SUA în Filipine s-au ridicat la nouă miliarde de dolari. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
FT: UE va cere Marii Britanii plata de comisioane din contractele obținute din viitorul fond de apărare de 150 de miliarde de euro
Marea Britanie va trebui să plătească Uniunii Europene un comision din valoarea armamentului vândut de companiile britanice prin intermediul unui fond de apărare înființat de Bruxelles, conform planurilor elaborate de blocul comunitar. În mai, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie se va alătura noului proiect al Uniunii Europene, “Security Action for Europe” (SAFE), în valoare de 150 de miliarde de euro. SAFE face parte dintr-un efort al UE de a obține și aloca 800 de miliarde de euro pentru noi cheltuieli pentru apărare până în 2030. SAFE le va permite statelor membre și anumitor „state terțe”, cum ar fi Marea Britanie, să se angajeze în achiziții comune de drone și sisteme de apărare antirachetă, printre altele. „Echilibru corect între contribuții și beneficii” Londra va fi obligată să răsplătească Bruxelles-ul pentru că i s-a permis să participe la program, au declarat doi diplomați UE pentru Financial Times. „Ceea ce a fost scris în regulamentul SAFE este că trebuie să existe un echilibru corect în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile” țărilor externe, cum ar fi Marea Britanie, a spus unul dintre diplomați. Diplomații au spus că, din moment ce companiile britanice vor primi bani UE, care le vor permite să creeze locuri de muncă și să aibă o capacitate de producție sporită, Londra ar trebui să răsplătească Bruxelles-ul. Dacă companiile britanice câștigă contracte finanțate cu bani de la SAFE, Guvernul britanic va trebui să plătească un procent către fond pentru a ajuta la echilibrarea beneficiului economic al contractelor, au adăugat diplomații. Același mecanism s-ar aplica Canadei și oricărei alte țări care dorește ca industria sa de apărare să acceseze banii, au remarcat diplomații. Suma exactă pe care Marea Britanie va trebui să o plătească pentru a accesa fondul este încă discutată de către statele membre, care se pregătesc să își finalizeze poziția cu privire la acordul cu Marea Britanie, care este așteptat să fie publicat săptămâna aceasta. Înalți oficiali britanici au declarat că Franța negociază dur cu alte state membre pentru a conveni asupra unui mandat de negociere al UE săptămâna aceasta. Franța, care vede SAFE ca pe o modalitate de a stimula industria de armament din UE, face presiuni pentru o contribuție ridicată a Marii Britanii. Dar alte țări, în frunte cu Germania, vor să se asigure că Marea Britanie nu este descurajată să adere la program, a spus un al treilea diplomat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Membri ai Congresului SUA cer menținerea Tratatului AUKUS /„Există indicii că Beijingul se pregătește de utilizarea forței militare”
Dragoș Anastasiu: Din 256.000 de angajați în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste 315 companii importante
Din cele 1.326 de companii ale statului, 315 întreprinderi publice fac 96% din cifra de afaceri, a declarat marți vicepremierul Dragoș Anastasiu. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat, marți, că sunt multe întreprinderi de stat care fie nu și-au publicat cifrele, fie au declarat zero, fie sunt pe pierdere, deși au primit subvenții. printre acestea se află SNCFR sau Metrorex. În vizor, sunt 1.326 de întreprinderi publice, care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar. „Avem 1.182 la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central. Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor”, spune Anastasiu. Vicepremierul a mai adăugat că din 256.000 de angajați în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste 315 companii importante. „Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt de 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri”. Subvențiile, per total, sunt de 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde. Iar din cele 1.182 de companii locale, 270 sunt SA-uri, 78 sunt regii autonome și 834 de SRL-uri. În jur de 300 de companii nu au depus date financiare. „Acum, profiturile, pe toate companiile 15 miliarde, dar trebuie să scădăm subvențiile, și pe top 315 au 14,9 miliarde. În momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape 1 miliard de RON. Acum, situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, între care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Ferroviar Marfă CFR Marfa SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA. 2 miliarde de RON. Deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea, împreună, dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu știu nimic despre ele, din cele 1182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere. Și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem ca zone de activitate: apă canal – sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere. 146 de companii de salubritate – dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 sunt de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere, 55 nu au date financiare depuse. Ce vedem pe total? Că avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă”, mai spune Dragoș Anastasiu. Însă, sunt și companii profitabile, mai spune vicepremierul, iar una dintre acestea este și Hidroelectrica. „Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii, despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația sau au obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului, la ANAF, se vor vedea la Registrul Comerțului, cât și la AMEPIP. Și vreau să vă spun că începând de ieri (luni – n.r.) au început să curgă amenziile. Până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii și acest lucru cred că să se întâmple, pentru că dacă nu avem disciplină, nu se va face treaba”, a mai spus vicepremierul. RECOMANDAREA AUTORULUI: 🚨 Ziua și „reforma”! Bolojan anuță reforma companiilor de stat / Anastasiu face un „Advisory Board” pe lângă AMEPIP Ilie Bolojan anunță reforma companiilor de stat: Fiecare leu este un câștig pentru bugetul național și pentru proiectele de investiții
Viktor Orbán se întâlnește cu Ilie Bolojan, înainte de discursul său de la Băile Tușnad
Premierul României, Ilie Bolojan, se va întâlni la finalul acestei săptămâni cu premierul ungar Viktor Orbán, transmite publicația Maszol. Presa maghiară spune că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Viktor Orbán va avea loc înainte de discursul premierul ungar de la Băile Tușnad, care va avea loc sâmbătă. Anterior, Németh Zsolt, președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Ungariei, a declarat pentru Sepsi Radio că „există toate șansele” ca premierul maghiar să se întâlnească cu omologul său român. Și anul trecut, înaintea discursului de la Tușnad, Viktor Orbán a avut o întrevedere cu premierul României de atunci, Marcel Ciolacu, la București, unde principala temă de discuție a fost aderarea României la spațiul Schengen. La fel ca în 2024, Hunor Kelemen, președintele UDMR, va fi prezent și de data aceasta la întâlnirea prim-ministrului. Foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Premierul maghiar, nelipsit la Băile Tuşnad (Bálványos). Viktor Orbán, vânătoare de voturi în România Ziua și „reforma”! Bolojan iese din nou la 18.00! Astăzi cu vicepremierul Anastasiu