Etichetă: Ştiri

Bolojan, blocat în propriile idei. Nu susține scutirea CASS pentru mame și veterani, deși economia făcută este infimă

Ilie Bolojan nu vrea să audă de exceptarea plății CASS pentru mame cu copii sub 7 ani și veterani de război. Premierul susține la TVR 1 că: „Fiecare sumă de bani care este economisită, fiecare sumă de bani pe care nu o cheltuim pentru că nu mai avem de unde să o cheltuim, este un act de responsabilitate pentru oamenii cărora le luăm impozite și taxe”. Premierul a subliniat că această abordare nu și-o va schimba „indiferent că sunt premier sau sunt pur și simplu un simplu parlamentar sau un simplu cetățean”, scrie Mediafax. Premierul explică cum bugetul nu permite să se facă excepții pentru persoanele cu venituri mici.  „Nu poți să îți imaginezi că vei face mai multe lucruri decât îți poți permite nici în viața reală, nici la firma ta, nici în familia ta. Pe termen lung, dacă cheltui mai mult decât îți permite plapuma pe care o ai, e doar o problemă de timp până va trebui să achiți acele lucruri”. Declarația vine în contextul în care PSD a anunțat amendamente la pachetul fiscal care prevăd scutirea de CASS pentru mamele cu copii până la 7 ani, veteranii de război și deținuții politici, măsuri pe care președintele interimar Sorin Grindeanu le-a numit „compensatorii”.

Ținută obligatorie pentru creșterea performanței în materie de fonduri europene

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a găsit soluția pentru creșterea performanței în materie de atragere a fondurilor europene: schimbarea totală a garderobei. O circulară transmisă de ministru tuturor direcțiilor și compartimentelor din minister semnalează că imaginea instituției depinde în mod esențial de vestimentația și ținuta angajaților. Astfel, funcționarii publici care gestionează sume de miliarde de euro din fonduri europene nu mai pot veni la birou „într-o ținută indecentă, extravagantă sau inadecvată pentru o instituție publică”. UPDATE, ORA 18.10 Ministrul a revenit cu o postare pe Facebook prin care face precizări cu privire la reguli de bun-simț pe care trebuie să le aibă angajații din MIPE. Dragoș Pîslaru ia măsuri. Ținută decentă, curată, care emană profesionalism Regulamentul intern, care a fost notificat în tot ministerul, prevede foarte clar: vestimentația trebuie să fie curată, decentă și să emane profesionalism. Demersul ministrului are o semnificație înaltă. Conform circularei, respectarea codului vestimentar „contribuie la consolidarea prestigiului Ministerului”. Așadar, angajații trebuie să se asigure că au făcut toate demersurile pentru ca România să absoarbă miliardele de euro din PNRR. Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai competitive, având direcții cu nume complicate precum „Management reziliență și fond social pentru climă” până la „Programe europene capital uman”. Angajații MIPE se respectă. Training de lux pe Coasta de Azur Acest minister se bucură de un statut privilegiat. Astfel, 30 de angajați, inclusiv un director, și-au asigurat două excursii de pregătire în Franța, pe Coasta de Azur, și în Cipru, al căror cost total se ridică la o jumătate de milion de lei. Ministrul Dragoș Pîslaru susține că, deși a cerut anularea călătoriilor respective, câțiva angajați au reușit totuși să plece. Printre ei este și un director care va fi demis, a precizat ministrul pentru Digi24. De menționat că, în luna iulie, Guvernul a aprobat un memorandum prin care premierul Bolojan le-a cerut tuturor instituțiilor să reducă deplasările externe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI SCANDALUL autobuzelor de 200.000 de euro, pe masa ministrului Pîslaru! Anunțul făcut de oficialul de la Fonduri: „Sesizarea Parchetului European” Planul Național de Ruinare și Impertinență

Le-a luat bursele, acum și mâncarea. Guvernul Bolojan a tăiat Masa sănătoasă pentru un milion de elevi nevoiași, fără ca nimeni să observe. Documente oficiale

Guvernul Bolojan a descoperit încă o sursă de risipă bugetară și a tăiat-o înainte ca beneficiarii acestor cheltuieli să-și dea seama ce li se întâmplă. Teoretic, o știre pozitivă. Practic, Bolojan a luat mâncarea de la gură elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. O decizie ascunsă și înghesuită în primul pachet de măsuri de austeritate, în vacanța copiilor, urmând ca aceștia să afle abia în prima zi de școală că nu mai au parte de „Masa sănătoasă”. Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ s-a derulat Programul național „Masă sănătoasă“ (PNMS), cel puțin 1.000.000 de elevi fiind beneficiari direcți. Bolojan a tăiat programul cu care se lăuda ministrul David În ianuarie 2025, ministrul actual al Educației anunța extinderea programului, pe care îl considera atunci esențial în lupta cu abandonul școlar. „Este un program important, cred că este prima hotărâre iniţiată de Ministerul Educaţiei. Efectiv îl văd ca pe un mecanism fundamental, nu doar din punct de vedere social, eu îl văd ca pe un mecanism psiho-educaţional pentru că avem o problemă majoră legată de abandonul şcolar, iar toate studiile de specialitate arată că şi aceatsă componentă socială are un rol fundamental în a preveni şi combate abandonul şcolar”, a spus Daniel David în urmă cu jumătate de an. Totuși, în goana disperată după bani, Guvernul Bolojan a introdus – în Legea nr. 141 din data de 25 iulie 2025, un paragraf care, în vâltoarea discuțiilor nesfârșite despre „tăieri”, a trecut neobservat. Potrivit Ministerului Educației, Programul Național „Masă sănătoasă” era parte a strategiei de combatere a abandonului școlar și de îmbunătățire a rezultatelor educaționale.  În anul 2024, Programul „Masă sănătoasă” a fost în valoare de 1.139.400.000 lei. Decizie-șoc a Guvernului: „Prevederile art. 77, alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027” Numai că, la Art. XLIII (1) – litera b – din Legea 141/2025, se precizează că „prevederile art. 77, alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027”. Patron firmă de catering: „Cel mai mult îi afectează pe copii” Efectele acestei decizii luate de Guvernul Bolojan au puterea unui adevărat val seismic, nu numai în ceea ce îi privește pe elevi, care nu vor mai beneficia de mâncarea pe care o primeau la școală, dar și în cazul firmelor de catering care au deja contracte în derulare, prin primăriile din localități, cu școlile care făceau parte din programul „Masă sănătoasă”. În exclusivitate pentru Gândul, unul dintre patronii unei firme de catering s-a declarat dezamăgit de decizia luată de Guvernul Bolojan și a atras atenția nu numai că primii care vor suferi sunt copiii, dar și că statul român nu va face economii, așa cum s-ar putea crede la o primă vedere. „Noi suntem în mijlocul contractelor acum, avem contractele aste câștigate la licitație din februarie, martie etc. Depinde când a făcut fiecare primărie licitația. Cel mai mult îi afectează pe copii. Aceasta este revolta cea mai mare. Eu țin legătura cu primăriile cu care lucrez și toți primarii sunt foarte mulțumiți că au venit mult mai mulți copii la școală datorită acestui program. Vin să mănânce și automat rămân la școală, fac și școală. Programul a ajutat foarte mult. Ca patron, nu mi se pare că se face vreo economie, deoarece eu mâine mă duc și dau afară 20 de oameni, eu i-am ținut toată vara, cu salarii, fiindcă urma să înceapă școala. Ca mine sunt și alți patroni, care au această componentă în businessul lor. Nu știu ce economie face statul când eu îi dau 20 de oameni să-i plătească, nu le mai plătesc contribuțiile la stat și, în al doilea rând, o să le plătească șomaj și asigurări medicale. Nu văd unde este economia. Contractele sunt semnate și sunt în mijlocul derulării lor, am derulat deja jumătate de contract, avem investiții făcute – cuptoare etc. -, pentru că e vorba despre câteva mii de copii. Trebuie mașini pentru transport, trebuie autorizații, plătești la stat autorizațiile… Cheltuielilesunt făcute deja… Noi am făcut aceste cheltuieli pe o predictibilitate…”, a declarat patronul unei firme de catering din țară, în exclusivitate pentru Gândul. „Programul național «Masă sănătoasă», pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți” Articolul 77 din Legea 198/2023 este cel care anunța Programul Național „Masă sănătoasă”, iar Guvernul Bolojan îl face, acum, să dispară. „Potrivit alin. (3) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, (…) în anul 2025 se implementează Programul național „Masă sănătoasă“ finanțat de la bugetul de stat… … din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București… … în limita sumei de 1.139.400 mii lei, aprobată într-o poziție distinctă într-o anexă la legea bugetului de stat pe anul 2025, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ, precum și normele metodologice de aplicare a Programului național „Masă sănătoasă“ pentru anul 2025 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării”, s-a arătat în ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024. Articolul 77 din Legea 198/2023 „(1) Ministerul Educației derulează programe de reducere a abandonului școlar/a ratei de părăsire timpurie a școlii în cadrul Programului național integrat de reducere a abandonului școlar, care stabilește priorități, programe, activități și servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la toate nivelurile de învățământ. Programul național integrat de reducere a abandonului școlar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. (2) Pilonii principali ai Programului național integrat de reducere a abandonului școlar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale și a rechizitelor școlare. (3) Anual, DJIP/DMBIP publică situația privind abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii de la nivel județean. (4) Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național «Masă sănătoasă», denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000

Radu Miruță: „Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare”

„Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare. România a avut posibilitatea să implementeze un proiect fantastic, nu doar să digitalizeze, să automatizeze niște procese în instituțiile statului, au omorât acest proiect”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, la B1 TV. Ministrul Digitalizării a vorbit despre faptul că 18 instituții vor fi digitalizate în următorul an. „La ministerul Economiei era un proiect care spunea că se renunță la el. L-am inviat, l-am trecut prin Memorandum în Guvern și în 11 luni vom avea 18 instituții centrale ale statului în care vor exista niște roboți cu inteligență artificială care elimină fluxurile repetitive făcute de oameni și încearcă să aducă niște inteligență aditională. Vor încerca sa recalculeze automat dosarele de pensii”, a spus Miruță. Ministrul a declarat că odată digitalizate instituțiile se vor elimina și favoritismele. „Robotul nu obosește, nu răspunde la telefon să spună baga-mi si mie dosarul că este nu știu ce prieten de-al meu la coada, însă e o dovadă despre cum pe lângă România trecea această oportunitate și am făcut un grafic din 3 în 3 luni prin care fiecare entitate își asumă prin proces verbal că ce a ținut de ea s-a făcut. Se va face proiectul in doar 11 luni, dar era pe linie moarta.”, a mai spus Miruță.

„În șase luni vor fi listate pe bursă companii din energie și transporturi”, spune premierul

 Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că procedura de listare a companiilor pe bursă durează cel puțin șase luni și că anul viitor vor fi incluse în special firme din sectorul energetic și cel al transporturilor. Întrebat când se vor lista mai multe companii pe bursă, Ilie Bolojan a explicat că procesul durează aproximativ șase luni și că, în 2026, alte firme vor fi incluse, concentrându-se în special pe domeniile energiei și transporturilor. „Durează o procedură de listare cel puțin șase luni de zile,” a precizat Bolojan. Referitor la impozitul progresiv, Bolojan a spus că nu este luat în calcul din motive ideologice sau doctrinare. „Astăzi România nu are un sistem fiscal pus la punct care să-l facă operabil de pe zi pe alta. Ți-ar trebui un an, doi, ca să devină operațional,” a explicat el. Bolojan a subliniat că, în procesul de reformă, deciziile fiscale trebuie să fie pragmatice și aplicabile imediat, mai degrabă decât dictate de abordări ideologice.

Bolojan: Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei

Ilie Bolojan a reamintit în plenul Parlamentului că unul dintre obiectivele pe care le-a anunțat la preluarea mandatului a fost acela de a pune ordine în finanțele țării noastre. „Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a declarat premierul luni seara în Parlament. Premierul a menționar că deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și al legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite. „Angajăm răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecţi sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a spus Bolojan în plenul Parlamentului. Schimbări pentru firme Șeful Executivului spune că se introduc măsuri de disciplină financiară și prevenirea abuzurilor. „Firmele care nu au cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive. Firmele nou înființate vor fi obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile. Toți comercianții vor fi obligați să accepte și plata cu cardul”, a spus Bolojan. Impozitul pe proprietate Prim-ministru menționează că impozitul pe proprietate va crește. Am actualizat impozitul pe proprietate în acord cu un angajament al României din PNRR. Actuala formă este un mecanism de tranziție spre impozitarea la valoarea de piață. Impozitul pe proprietate va crește, iar autoritățile locale vor avea mai mulți bani pentru investiții fără a apela la bugetul central. Trebuie să fim corecţi cu românii, a mai spus Ilie Bolojan Programul Anghel Saligny Premierul a mai menționat că: „Există un pachet important de proiecte din ‘Angel Saligny’, din PNRR, care, în multe localități din România, au schimbat fața comunelor și orașelor. Pentru a continua aceste investiții pentru că nu mai există resurse de la bugetul central să fie continuate în același ritm, este nevoie de aceste încasări suplimentare în bugetele autorităților locale, pentru a le asigura în continuare cofinanțarea”. Bodycam-uri pentru ANAF și Vama „Introducem noi reguli de integritate pentru inspectorii ANAF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și în controale vor purta bodycam-uri. Pentru prima data, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă electronică”, mai precizează Ilie Bolojan. Noi taxe pentru multinaționale „Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii. Pentru cheltuielile prin care companiile multinaţionale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță, stabilim un plafon de 1% din total, peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile”, a declarat șeful Guvernului în plenul Parlamentului. Scopul este monitorizarea cheltuielilor sensibile și oprirea transferului de profit neimpozitat. Cele câteva miliarde care vor fi încasate în plus la buget, vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități, a mai precizat șeful Executivului. foto: Alexandra Pandrea/Gândul

Tudor Chirilă, FOC și pară pe Nicușor Dan: „V-au făcut farmece serviciile sau gânditi altfel decât în luna mai?”

Artistul Tudor Chirilă și-a exprimat dezamăgirea și furia față de președintele Nicușor Dan, pe care a recunoscut că l-a votat ca majoritatea românilor. „Există multe limite în exercitarea unui mandat al președintelui, dar absolut nicio limită vis a vis de când, cum şi ce comunicǎ preşedintele. Asta ca sǎ ştim şi noi una, alta, dacǎ v-au fǎcut farmece serviciile sau poate cǎ gândiți altfel decât în luna mai”, scrie cântărețul într-o postare pe Facebook. Tudor Chirilă pornește de la declarația președintelui despre magistrați, dar îi amintește că justiția este restantă în multe dosare grele, printre care și Mineriada. „Nicușor Dan a spus că . Eu tot sper că a vrut să zică altceva decât reiese din declarația citată. Că dacă nu e așa, atunci are o problemă cu oamenii care l-au votat (gen România onestă). Dar hai să vedem cum stăm după o minimă documentare: conform CEPEJ (European Commission for the Efficiency of Justice) în 2020 România avea aproximativ 4 600 de judecători în total, asta înseamnă 24 de magistrați la 100 000 de locuitori. Media europeană era de 21,5 judecători la 100000 de locuitori în 2019 – 2020″, scrie Tudor Chirilă. Artistul atrage atenția că „dacă judecătorii noștri muncesc mai mult decât ăia europeni am și eu niște întrebări: cum se face că Ion Iliescu a murit nejudecat în dosarul Revoluției, cum se face că dosarul mineriadei 13-14 iunie nu e finalizat, cum se face că la șapte ani de la dosarul 10 august nu avem nici măcar urmărirea penală terminată, cum se face că după opt ani de zile dosarul lui Secureanu care (demonstrat) fura zilnic bani din casieria spitalului Malaxa a fost reluat de la zero, cum se face că 50 de milioane de euro, prejudiciul din dosarul Voiculescu, nu sunt recuperați, iar recuperarea suspendată de Curtea de Apel, cum se face cǎ s-a ridicat sechestrul în dosarul Nordis, cum se face că dosarul de 30 de milioane de euro mită al lui Vanghelie s-a prescris sau că alte sute de dosare de corupție sunt prescrise sau cu prejudicii nerecuperate?” „Există multe limite în exercitarea unui mandat al președintelui, dar absolut nicio limită vis a vis de când, cum şi ce comunicǎ Preşedintele. Asta ca sǎ ştim şi noi una, alta, dacǎ v-au fǎcut farmece serviciile sau poate cǎ gândiți altfel decât în luna mai. Sau, pur şi simplu, cǎ la criza în care ne aflǎm va trebui sǎ vǎ îndepliniți cu prioritate obligațiile pe care vi le-ați asumat în campania electoralǎ. Cauționarea demersurilor magistraților pentru blocarea reformei pensiilor speciale nu era una dintre ele”, subliniază Tudor Chirilă. Artistul mai transmite în încheire că e timpul ca președintele să lucreze pentru românii care l-au votat. „Mandatul dumneavoastră are 60 de luni. Ați îndeplinit 5% din el. … Luați postarea asta ca pe o critică necesară, v-am acordat votul, este un drept pe care l-am exercitat, e timpul să vă îndepliniți obligațiile față de noi, nu suntem adepți habotnici, nu sunteți guru, nothing is for granted, sunteți președintele României pentru că 6 milioane de oameni au vrut asta. La muncă, cum ziceați acum trei luni”, a mai scris Chirilă. EDUARD VINATORU / MEDIAFAX FOTO

Nazare anunță că pachetul 2 fiscal are un impact bugetar de 3,7 miliarde de lei

„Foarte multe din prevederi erau lucruri fie asumate în PNRR, neduse la bun sfârșit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, insolvență, reguli noi în privința colectării ANAF. Acest pachet 2 rezolvă probleme structurale”, spune Alexandru Nazare. În ceea ce privește impactul bugetar al pachetului 2 este de 3,7 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, întrebat care este impactul bugetar al măsurilor, ministrul a răspuns: „3,7 miliarde este impactul pachetului fiscal și impactul tuturor celorlalte pachete fiscale prezentate la acest moment este de 6,9 miliarde”. Nazare a explicat că pachetul fiscal a fost ajustat în urma propunerilor primite și a subliniat că România face astfel „un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie și octombrie cu bine”. O măsură importantă din pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile de peste 50 de milioane de euro, înlocuit cu un sistem de impozitare care vizează punctual cheltuielile sensibile ale companiilor multinaționale – management, consultanță și proprietate intelectuală. „Din momentul implementării acestui impozit pe cifră de afaceri, investițiile private au scăzut. Și suntem perfect conștienți că investițiile private sunt cheia succesului, sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice”, a mai explicat Nazare.

ASF, ANRE și ANCOM vor avea indemnizațiile reduse cu 30%, anunță Mihai Jurca

Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a anunțat că propunerea de lege pentru reforma autorităților de reglementare vine să reducă din inechități și să contribuie la efortul de consolidare fiscală prin trei măsuri principale. Prima măsură prevede că până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri, potrivit Mediafax. „Analiza o fac aceste autorități administrative autonome pe baza unor criterii clare care să reducă suprapunerile, să crească eficiența sau să reducă unele elemente de risipă”, a explicat șeful Cancelariei. A doua măsură se referă la reducerea cu 30% a indemnizațiilor conducerii acestor structuri, precum și a salariilor personalului. „Această propunere va trebui făcută până în data de 30 octombrie”, a precizat Jurca. Ultima măsură stabilește un plafon pentru bonusurile acordate de conducerile companiilor. „Până acum nu exista un plafon și conducerea acestor companii avea dreptul să propună bonusurile. Noi stabilim astăzi un quantum de maxim în două salarii brute pentru aceste bonusuri”, a spus Jurca.

Scântei în coaliție, după ce multinaționalele au fost scutite de impozit / PSD: „Au renunțat la 3,7 miliarde pentru străini”

„Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați. Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din Cifra de Afaceri, un nimic având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual) dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor”, atrage atenția fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Social democratul menționează că partidul său a transmis acest lucru în coaliție. „Am cerut ministrului Nazare să renunțe la idee, dar mi-a fost clar că deja se înțeleseseră cu multinaționalele (bogații, cum îi numesc eu). NU A RENUNȚAT! Am cerut și renunțarea ca mamele care primesc îndemnizația de creștere a copilului sa nu mai plătească CASS. NU A ACCEPTAT! Ăsta e adevărul: au ales să taxeze săracii și să scutească bogații”. Adrian Câciu spune că au renunțat la un venit de miliarde de lei pentru străini și că vor fi depuse amendamente. „Mai mult au renunțat la un venit cert de 3,7 miliarde lei(atât au încasat din IMCA, în mod real în 2024) pentru nimic. Doar ca să le facă pe plac străinilor! Nu e corect! Nu e normal! Vom depune amendamente la această lege pentru ca Impozitul pe Cifra de Afaceri să rămână în vigoare. Vom depune amendament si pentru ca mamele să fie scutite de plata CASS”, a mai notat Câciu. Fostul ministru îl îndeamnă pe premier să taxeze bogații. „Dl. Prim-Ministru trebuie sa înțeleagă că există și un mâine. Atât în politică cât și viața românilor! Mai devreme sau mai târziu, ce zicem că facem noi cei din PSD, facem! Taxați bogații, domnule! Sau vă e frică de ei?”, a mai notat Adrian Câciu. VĂ RECOMANDĂM ȘI: