Ilie Bolojan anunță că au fost adoptate cinci din cele șase proiecte: „Am făcut azi un pas înainte pentru îndreptarea unor inechități”
„În această seară am avut o ședință extraordinară, în care Guvernul României a adoptat cinci dintre cele șase proiecte din Pachetul 2 de reforme: proiectul privind pensiile magistraților, proiectul privind sistemul de sănătate, proiectul privind companiile de stat, proiectul pentru autoritățile autofinanțate (ASF, ANCOM, ANRE) și proiectul cu privire la fiscalitate – insolvență”, anunță Ilie Bolojan pe pagina de Facebook. Premierul spune că pentru al șaselea proiect, cel privind administrația publică, ne propunem adoptarea lui duminică, într-o nouă ședință de guvern. „Am făcut azi un pas înainte pentru îndreptarea unor inechități, pentru o reformă necesară, prin care punem bazele unui stat corect, care-și respectă cetățenii”, mai spune premierul. Ilie Bolojan adaugă că: „Suntem nevoiți să acționăm urgent, pentru că timpul nu mai poate aștepta. Ani de zile s-au acumulat datorii care au crescut deficitul, dar și inechități diverse, care au dus la o stare de nemulțumire profundă în societate. Acum reparăm ceea ce s-a stricat”. Șeful Guvernului invocă situații excepționale în cazul acestor pachete de măsuri. „Nu e misiune ușoară sau populară, dar facem ce trebuie: evităm un rău mai mare pentru țară și readucem statul pe o traiectorie sănătoasă. La situații excepționale, luăm măsuri excepționale. Ne facem deci datoria”, mai notează Bolojan. Premierul spune în final că va transmite Parlamentului proiectele de lege, iar Guvernul își va angaja răspunderea pe acestea în fața forului legislativ.
Bogdan Ivan face lumină în scandalul voucherelor de energie care nu au ajuns la timp
„Pentru consumul din luna iulie a fost facturat în luna august, data scadentă pentru plata facturilor are o perioadă cuprinsă între 30 și 45 de zile, iar voucherele vor ajunge la oameni până la finalul lunii septembrie”, a spus Bogdan Ivan, la Digi 24, legat de întârzierea voucherelor de energie. Întrebat despre problemele de distribuție a voucherelor, ministrul Energiei a recunoscut dificultățile întâmpinate cu Poșta Română. „Acum e toată munca în sarcina Ministerului Muncii împreună cu Poșta Română, pentru verificarea automată și trimiterea voucherelor către beneficiari”, a mai spus Ivan. Restanțe către ministere Întrebat dacă Ministerul Energiei mai are datorii la firmele din energie, Bogdan Ivan a răspuns că din totalul de 30 de miliarde de lei cheltuiți pentru această schemă, „în momentul de față mai sunt datorii către operatorii de furnizare a energiei electrice în valoare de aproximativ 6 miliarde”, atât la Ministerul Muncii, cât și la Ministerul Energiei. Vouchere de 50 de lei pentru familii vulnerabile De la 1 iulie, consumatorii vulnerabili din România pot beneficia de un voucher de 50 de lei pe lună destinat plății facturilor la electricitate. Vor primi astfel de subvenții aproximativ 2,1 milioane de consumatori casnici, adică un sfert din total. Voucherele sunt emise sub formă de tichete electronice, care pot fi utilizate doar pentru plata facturilor de electricitate. Programul vizează persoanele și familiile cu venituri reduse, care sunt considerate în risc de sărăcie. Peste 2,1 milioane de gospodării din întreaga țară sunt eligibile pentru acest sprijin, adică peste 4 milioane de oameni, iar impactul bugetar total este estimat la 1 miliard de lei pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026.
Ministrul Energiei anunță că GAZELE nu se scumpesc în această iarnă. De ce sunt FACTURILE la energie atât de mari
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3CNN că prețul gazelor va rămâne neschimbat în această iarnă. Cu privire la facturile de la energie, ministrul a declarat că sunt discuții cu toți actorii pentru a se reduce facturile. Ministrul, întrebat despre facturile românilor din această iarnă a răspuns că: „Iarna are două componente gaz și electricitate. Cea mai importantă în bugetul oricărei familii din România este gazul. În momentul de față avem prelungită schema de plafonare ai apă gazului până în 31 martie 2026, anul viitor.” 80% din depozite pline cu gaz Ministrul Energiei a declarat că: „pentru a păstra un preț mic la gaz, am făcut două lucruri: 1. începând cu aproximativ acum o lună ne-am asigurat împreună cu cei de la Transgaz și cu tot operatorii că avem asigurate depozite de pentru iarna anului 2025/2026 că ele sunt umplute la un preț ieftin acum în vară. Ieri am primit Ultimele informații de la Transgaz că avem peste 80% din depozitele din România pline cu gaz suntem peste media în Uniunii Europene. 2. Ne pregătim pentru perioada în care ieșim din schema de plafonare și trei ne pregătim pentru etapa în care exploatăm foarte mult ce înseamnă resursele României avea gazul nostru și în același timp pentru a simula foarte mult industria și economie”. „Pentru oameni, în această iarnă n-o să crească prețurile la gaz, 100%”, a mai spus Ivan. Măsuri pentru scăderea facturilor la energie Bogdan Ivan a spus că a avut o serie de întâlniri cu principalii actori din energie pentru a găsi soluții de scădere a prețului, după ce de la 1 iulie a expirat schema de plafonare. „La energia electrică avem aceste mecanisme care ar trebui să reducă oarecum în perioada următoare să echilibreze piața să mai reducă costul energiei electrice de la 1 leu și 55de bani de exemplu, acum o lună și jumătate, când a fost eliminată plafonarea prețului la energie într-o formă în care să putem să avem un trend descendent. Deja după ce am avut discuții de cu toți producători furnizori distribuitori ANRE, Bursă, OPCOM, și așa mai departe am cerut soluții din partea lor, am lucrat de o lună și jumătate și am găsit aceste câteva soluții care sunt extrem de tehnice dar care dar care asta vreau care care împreună vor putea să ducă la o reducere a prețului la consumatorul final”, a spus Ivan. Ministrul Energiei a explicat ce face o factură să fie atât de mare. „Astăzi de exemplu din factura pe care o primesc oamenii acasă, aproximativ 50% reprezintă costul energiei electrice active, diferența este dată de tarifele de: transport, distribuție, furnizare, TVA, accize și așa mai departe. … Vorbim despre marii producători de energie din România care astăzi sunt în portofoliu Ministerul Energiei și care evident că suntem pregătiți să intrăm cu acest mecanism prin care vor scădea prețul”.
UPDATE | Dezastrul financiar, anunțat de Bolojan, CONFIRMAT de cifre oficiale. Cum arată datele prezentate de Ministerul Finanțelor
Execuția bugetului pe primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 miliarde lei, în creștere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 miliarde lei). Cu alte cuvinte, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent. În schimb, veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%, arată Ministerul Finanțelor. „Deși deficitul a crescut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. DATELE PREZENTATE DE MINISTERUL FINANȚELOR 1. Veniturile bugetului general Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (9,8%). Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an). 2. Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei). Alte cheltuieli au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuieli mai mari cu investițiile Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde lei, în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.
Ministrul Energiei anunță că va prezenta în CSAT un document strategic/ Ivan: Statul să fie activ, nu să se plângă de vremea de afară
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3CNN, că pregătește un document strategic care va fi depus în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a prezenta situația energetică a României și soluțiile pentru ieșirea din criză. ”Am decis, am avut discuţii cu cei mai importanţi oameni din statul român pe această temă, am prezentat-o şi în guvern şi urmează să o prezint prin documente asumate, iar în momentul de faţă, pregătesc pentru a depune în cel mai scurt timp un document strategic în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care să arate, din punct de vedere operaţional, cum a ajuns România aici, dar mai ales cum poate să depăşească acest moment”, a declarat ministrul Energiei. Bogdan Ivan spune că e timpul ca statul să joace un rol activ, nu reactiv și că trebuie eliminată birocrația. ”Acest instrument are mai multe componente, odată legislativ, să scurtăm tot ce înseamnă birocrație excesivă și să fie lucrurile foarte clare, din start. Un rol mai puternic al statului, pentru că astăzi statul român are atât companiile care produc energie electrică, are participaţie majoritară şi la companiile care transportă energie electrică, o distribuie sau o furnizează către clientul casnic, şi aici cred foarte mult că statul trebuie să joace rolul activ, nu doar reactiv, să se plângă că piața, vremea de afară ne încurcă foarte mult”, a menționat ministrul Energiei.
Ion Cristoiu: Mi-e dor de știri negative, nu mai văd pe nicăieri
Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a vorbit despre modul în care sunt prezentate știrile în ultima perioadă. Acesta spune că emisiunile difuzate dau impresia că România este o țară fără probleme. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. România, o țară „fără probleme” Ion Cristoiu a descris o emisiune difuzată zilnic la radio, pe care o ascultă cu regularitate. El spune că tonul blând al prezentatorului și selecția știrilor creează impresia că nu există nicio problemă în țară. Totul pare pozitiv. „Deci Radio România Actualități are o emisiune la 10 fără 10 dimineața: „Doar o vorbă să-ți mai spun”. Eu un popă și de fiecare dată mă gândesc cu groază că dacă o aud, adorm. În primul rând că are o voce blândă și, în al doilea rând, în textele lui totul e bine. Și, în general, vreau să spun un lucru. Eu, din nenorocire, n-am trecut pe altele. Ascult Radio România Actualități. La sfârșitul acestor programe zic: bă, ce frumos e în România. Bă, nu e nimic rău. S-a deschis o grădiniță unde copiii cântă „Hai la groapa cu furnici”. Interviu cu prefectul. Cu prefectul, cu primarul.”, spune invitatul. Ion Cristoiu: „Mi-e dor de știri negative. Nu mai dă nimeni” În dialogul cu Marius Tucă, publicistul a spus că îi lipsesc știrile negative. Presa transmite doar informații „pozitive” și oferă o imagine falsă a societății. „Eu am spus că mi-e dor de știri negative. Nu e nici o știre negativă. Nu mai dă nimeni.”, afirmă publicistul. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Dezastrul financiar, anunțat de Bolojan, CONTRAZIS de cifre oficiale. Cum arată datele prezentate de Ministerul Finanțelor
Execuția bugetului pe primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 miliarde lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 miliarde lei). Cu alte cuvinte, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent. În schimb, veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%, arată Ministerul Finanțelor. „Deși deficitul a scăzut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. DATELE PREZENTATE DE MINISTERUL FINANȚELOR 1. Veniturile bugetului general Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (9,8%). Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an). 2. Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei). Alte cheltuieli au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuieli mai mari cu investițiile Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde lei, în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.
Gândul dezvăluie cine este, de fapt, tânărul de 20 de ani care l-a lovit pe livratorul din Bangladesh
Tânărul în vârstă de 20 de ani care a lovit, marți seară, un livrator originar din Bangladesh, a avut o copilărie cu probleme, marcată de lipsuri și violență. De altfel, băiatul a postat și o serie de fotografii sugestive pe pagina sa de Facebook. Cazul bărbatului din Bangladesh lovit pe stradă, de un necunoscut care a invocat motive de natură rasială, a provocat o adevărată isterie publică. S-a vorbit mult despre escaladarea extremismului în România, iar polițistul care intervenit a fost felicitat până și de președintele Nicușor Dan, care a postat un mesaj în care anunța că „infracțiunile motivate de ură constituie un atac la adresa valorilor fundamentale ale societății românești”. Totuși, atât Poliția cât și oficiali ai Asociației Angajaților Străini din România au admis faptul că incidentul a fost unul izolat și nu se poate vorbi despre un fenomen. Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că autorul atacului se numește Cosmin Tudoran și are vârsta de 20 de ani. Sursele citate au precizat că acesta ar fi fost un copil instituționalizat, care a crescut fără părinți, iar „mama” pe care spunea că vrea să o sune atunci când a fost imobilizat de polițistul aflat în timpul liber este, de fapt, o femeie care l-ar fi avut în grijă. „Pot s-o sun pe mama? Am dreptul la un apel?”, întreba tânărul după ce a fost pus la pământ. Tânărul este agent de pază Cosmin Tudoran ar avea unele probleme emoționale și ar munci ca paznic la un magazin care comercializează articole de îmbrăcăminte. „La data de 26.08.2025, în jurul orei 22:30, în timp ce se afla în București, Sector 2, din motive rasiale și xenofobe, în scopul de a o determina să părăsească teritoriul țării, inculpatul a exercitat acte de violență fizică asupra persoanei vătămate, cetățean originar din Bangladesh, lovind-o pe aceasta cu pumnul în zona feței, provocându-i astfel leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale”, a anunțat, miercuri, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Agentul de poliție Andrei Jianu, de la Secția 7, care a intervenit primul în ajutorul livratorului, a menționat că, în timp ce se întorcea de la muncă, a văzut cum bărbatul era lovit cu pumnii și picioarele. „După terminarea programului de lucru, în timp ce mă deplasam spre casă, am observat un cetățean care era bătut de către altul, motiv pentru care m-am apropiat de aceștia, somându-l pe agresor. Acesta auzindu-mă a început să fugă spre cealaltă parte a Colentinei unde a fost imobilizat, colegii mei, fiind în fața secției de Poliție, urmând a intra în schimbul trei. M-au auzit și au venit ajutându-mă să-l încătușez, ulterior conducându-l pe acesta la sediul secției de poliție”, a spus Jianu.
Scandalul facturilor la energie/ Ministrul Ivan a cerut la ANRE să verifice de ce întârzie facturile
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, întrebat la Antena 3 CNN despre scandalul facturilor de energie emise cu întârziere de unele companii, a menționat că a cerut la ANRE să facă verificări. Ministrul a precizat că în situația facturilor întârziate sunt două elemente. „O dată, TVA-ul se aplică în momentul în care se emite factura, indiferent că vorbim despre energie, apă, canalizare, telefonie mobilă, internet și ața mai departe. Doi, banii aceia nu se duc la furnizor, ci la stat, pentru că statul încasează, în definitiv, TVA-ul”. „Trei, dacă au făcut acest lucru, au o problemă şi vor fi sancţionați de Protecţia Consumatorului, Consiliul Concurenţei şi ANRE. Eu am făcut o adresă foarte clară şi dură către ANRE, prin care am cerut să verifice toţi furnizorii, dacă există astfel de situaţii, şi să aplice legea acolo unde este cazul”, a spus ministrul Energiei. Ministrul Ivan mai atrage atenția că țara noastră vinde energie la preț de nimic și importă la orele de vârf la prețuri mari. „Ceea ce reprezintă adevăratul risc, pe lângă creșterea TVA-ului, este modul în care astăzi se formează preţul, modul în care energia electrică ajunge la consumatorul final şi devine aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană, în condiţiile în care România, acum 10 ani, era exportator net de energie şi avea printre cele mai mici preţuri la electricitate. Am ajuns astăzi să importăm, în perioadele de consum maxim, până la 20% din energia necesară, să exportăm ziua, când soarele strălucește la fel şi în România, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, şi în Austria, şi să exportăm energie la preţuri ridicol de mici, pentru ca apoi să o importăm la prețuri de 700–800–1000 de ori mai mari, în intervalul 18–22”, a mai declarat Bogdan Ivan.
Ilie Bolojan, consultări pentru prioritizarea investiţiilor din PNRR cu ministerele Transporturilor şi Dezvoltării
Ilie Bolojan i-a chemat la consultări pe tema prioritizării investițiilor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe miniștrii Transporturilor și Dezvoltării, în scopul analizării proiectelor care vor fi mai departe susținute prin acest mecanism european și prin identificarea altor surse de finanțare pentru cele care nu se pot încadra în PNRR, potrivit unui comunicat al Executivului. Proiectele de transport și de dezvoltare locală care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, precum și cele asumate de România drept ținte de investiții prin PNRR vor fi în continuare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației vor prezenta Guvernului, în scurt timp, proiectele prioritizate, pentru a beneficia în continuare de finanțare din PNRR. Pentru celelalte proiecte contractate, care sunt vitale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și a comunităților locale, vor fi identificate surse de finanțare din Programul Operațional Sectorial Transporturi, Fondul de Modernizare, Fondul Social European, alte surse de finanțare europene sau naționale. ”Pentru mediul economic și pentru dinamica implementării proiectelor este esențial să avem o radiografie clară a stadiului de realizare a investițiilor și a finanțărilor asigurate. Fiecare ministru are deplină libertate să stabilească portofoliul de proiecte și etapizarea lor, pe baza unor principii clare de dezvoltare strategică, cu încadrarea în anvelopa de finanțare. Obiectivul nostru ferm este să menținem un nivel cât mai ridicat al investițiilor”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan. În domeniul transporturilor, au fost analizate proiectele de infrastructură rutieră, cu accent pe Autostrada Moldovei – A7, precum și proiectele de modernizare a infrastructurii feroviare. Cu ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, discuțiile s-au concentrat pe investițiile incluse în componenta ”Valul Renovării”, achiziționarea de vehicule nepoluante de către comunitățile locale și susținerea mobilității urbane durabile. sursa foto: Guvernul României