Averea noului șef interimar al Romsilva. Jean Vișan deține șapte imobile și 11 conturi bancare
Jean Vișan, noul director interimar al Romsilva, deține, potrivit declarației sale de avere șapte imobile în Buzău și 11 conturi bancare. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că, după validarea noului șef că: „Este pentru prima dată în istoria Romsilva când o astfel de procedură este derulată într-un cadru de deplină transparență”. Noul director ales pentru un mandat de cinci luni deține potrivit propriei sale declarații 11 terenuri în județul Buzău, este vorba despre două terenuri agricole, un apartament, o casă, două spații comerciale și un imobil din alte categorii. Jean Vișan deține un autoturism Seat cumpărat în anul 2015 și are 11 conturi bancare, printre care: un depozit de 235.000 lei, un cont curent de 8.000 lei pe numele său, două conturi de 5.350 lei, respectiv 1.200 lei pe numele soției, la care se adaugă două fonduri de asigurări în valoare de 43.422 lei, respectiv 15.300 lei, dar și fonduri de la piloanele 2 și 3 de pensii – atât pe numele său (135.350 lei, respectiv 4.416 lei), cât și pe cel al soției (53.000 lei, 28.000 lei și 9.700 lei). În mai 2024, Vișan declara venituri anuale 208.836 lei încasate ca șef de serviciu în cadrul Romsilva, în timp ce soția sa raporta salarii de 72.732 lei de la ANAF. Alte surse de venit: 7.378 lei încasați de pe urma unei comisii de atestare, dar și câte o chirie încasată de el și de soție, în valoare de 11.613 lei fiecare. De asemenea, partenera de viață a mai câștigat și 16.500 lei din dobânzi bancare. DECLARAȚIE DE AVERE VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Finanțări de la stat pentru Dacia și Draxlmaier Romania în valoare totală de 171 milioane de lei
Ministrul Finanțelor a înmânat, luni, două acorduri de finanțare în valoare totală de 171,2 milioane de lei pentru companiile Automobile Dacia SA și DRM Draxlmaier Romania Sisteme Electrice SRL. Cele două au fost aprobate în baza schemei de ajutor de stat prevăzută de HG nr. 300/2024, având ca obiectiv stimularea dezvoltării regionale prin investiții semnificative, arată ministerul Finanțelor. În contextul creării de noi locuri de muncă și la consolidarea balanței comerciale a României, DRM Draxlmaier Romania Sisteme Electrice SRL, o companie globală importantă și unul dintre cei mai mari angajatori din industria automotive din România, va extinde capacitatea de producție de cablaje pentru autovehicule electrice, în unitatea din Satu Mare. Proiectul, cu o valoare de 297,2 milioane de lei și un ajutor de stat aprobat de 133,7 milioane lei, va crea peste 400 de noi locuri de muncă până în anul 2030 și va contribui la dezvoltarea regională cu 211 milioane lei, sub formă de taxe și impozite locale și naționale. Cel de al doilea proiect aprobat este pentru Automobile Dacia SA, care va beneficia de o finanțare în valoare de 37,5 milioane lei, pentru un proiect de modernizare a procesului de vopsire a vehiculelor, o investiție de 85 de milioane de lei. Contribuția companiei la dezvoltarea regională prin plata taxelor și impozitelor va fi de 18,7 milioane lei. „Investițiile majore susținute de stat în domenii strategice pentru România contribuie la o economie mai puternică și mai competitivă, generând locuri de muncă în industrii cheie. Prin acest tip de parteneriat, sprijinim companii care aduc valoare adăugată, promovează inovația și asigură creștere durabilă, pe termen lung. Vizăm ca, în curând, să anunțăm și alte măsuri strategice de susținere a investițiilor și dezvoltării economice, pentru a crește atractivitatea României și pentru a putea crea noi oportunități. România are un potențial uriaș, pe care îl putem atinge, cu suficientă ambiție și măsuri care să restabilească încrederea în țara noastră,” a transmis ministrul Alexandru Nazare. Ajutor de stat pentru investiții: 2,25 miliarde de lei buget total Ministerul Finanțelor a lansat schema de ajutor de stat prin HG nr. 300/2024, pentru a stimula dezvoltarea regională a României prin sprijinirea investițiilor semnificative. Schema 33/2024 are ca scop principal susținerea proiectelor care contribuie la echilibrarea balanței comerciale a țării, fie prin reducerea importurilor, fie prin creșterea exporturilor. Schema se adresează întreprinderilor din industria prelucrătoare care realizează investiții inițiale în România, cu o valoare a costurilor eligibile de minimum 50 milioane lei și maximum 500 milioane lei. O condiție esențială este ca investiția să fie finalizată în cel mult 3 ani de la demarare și să utilizeze active corporale și necorporale noi. Ajutorul de stat acordat în baza schemei mai sus menționate acoperă o parte din costurile pentru: realizarea de construcții noi; achiziționarea de echipamente; achiziționarea de active necorporale. Bugetul total al schemei este de aproape 2,25 miliarde de lei (aproximativ 450 milioane de euro), iar acordurile de finanțare pot fi emise până la 31 decembrie 2026, urmând ca plățile ajutorului de stat să se realizeze în perioada 2025-2032. Cererile se depun online, în sesiuni anunțate în prealabil. Mai multe detalii aici.
Raluca Turcan: Oare cine vrea să ia comisioane de pe urma pensiilor private ale românilor?
„Proiectul de lege privind plata pensiilor private, inițiat de ASF și trimis Parlamentului, conține unele prevederi corecte, menite să evite situații neprevăzute precum retragerile masive care ar putea destabiliza sistemul investițional și ar putea afecta cele peste 170 de miliarde de lei acumulate. Există, însă, și unele prevederi care ridică un mare semnal de alarmă și care pot deschide calea unor noi afaceri pentru așa-numiții „băieți deștepți”, care se bucură de avantajul unor informații din interior”, anunță fostul ministu al Muncii, Raluca Turcan, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Deputatul PNL atrage atenția asupra anumitor aspecte de care ar beneficia băieții deștepți. „Potrivit proiectului furnizori de pensii private pot deveni: Administratorii actuali ai fondurilor de pensii (NN, BCR etc.); Societăți de asigurare de viață; Societăți de administrare a investițiilor; ”Societăți nou-înființate”, denumite „societăți de plată a pensiilor private” (S.A.). Această ultimă categorie ridică întrebări foarte serioase!” „Este nevoie de ”societăți noi” pentru plata pensiilor private, într-o piață deschisă și competitivă, dar cele noi au oare aceleași rigori de autorizare cu administratorii existenți și societățile de asigurări sau de investiții care dețin deja atât infrastructura, mecanismele, cât și expertiza necesare realizării plăților? În practică, acest mecanism ar însemna că fondurile acumulate – cu randamente pozitive în ultimii ani – vor fi transferate către aceste societăți ”nou-înființate” care, printr-un simplu soft de plată, ar deveni nu doar distribuitori de pensii, ci și beneficiari ai unor noi comisioane”, mai menționează parlamentarul PNL. OARE CINE VREA SĂ IA COMISIOANE DE PE URMA PENSIILOR PRIVATE ALE ROMÂNILOR? Este întrebarea pe care o pune Raluca Turcan și atrage atenția că o analiză atentă a mecanismului de înființare a unor “noi” societăți de plată, precum și a acționarilor lor ar fi extrem de utilă, pentru a înțelege cine sunt, de fapt, adevărații beneficiari ai acestei prevederi. „Din punct de vedere economic, măsura pare discutabilă: banii deja investiți, cu diferite randamente, sunt scoși din piață și transferați către entități noi, care adaugă un cost suplimentar fără a ști dacă aduc o valoare reală pentru participanți. Pensiile private și, în mod special, Pilonul II trebuie tratate cu maximă responsabilitate. Este vorba despre economiile de o viață ale românilor, care deja suportă povara unui Pilon I nesustenabil. Pentru orice guvernant sau parlamentar, cu atât mai mult pentru cei care se revendică liberali, protejarea acestui mecanism ar trebui să fie o prioritate absolută”, mai spune fostul ministru al Muncii. Raluca Turcan mai spune că în situația unei prevederi din OCDE ar trebui ca lucrurile să fie transparente. „De aceea, solicit colegilor parlamentari ca această prevedere privind „societățile de plată a pensiilor private” din proiectul de lege să fie analizată cu toată atenția în Parlament. De asemenea, dacă există o recomandare OCDE cu privire la o astfel de măsură, ASF să o transmită Parlamentului, împreună cu o analiză comparativă cu situația din alte state OCDE”.
Cartel Alfa intervine și îi cere lui Bolojan să excludă Loteria Română din Pachetul 2
Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA îşi exprimă sprijinul deplin faţă de demersul Sindicatului Naţional Loteria Română (SNLR), care a solicitat Guvernului şi premierului Ilie Bolojan „reconsiderarea aplicării măsurilor de reducere salarială (Pachetul 2) la nivelul Companiei Naţionale „Loteria Română” S.A”, se arată într-un comunicat de presă al Cartel Alfa. Potrivit sursei citate, Loteria Română este „o companie autofinanţată integral, care nu beneficiază de subvenţii de la bugetul de stat şi care, dimpotrivă, contribuie anual cu sume consistente la bugetul public prin taxe, impozite şi dividende”. „Aplicarea unitară a măsurilor de austeritate pentru entităţile publice, fără a ţine cont de specificul CNLR, ar produce efecte negative grave, precum: diminuarea resurselor umane calificate şi migrarea specialiştilor către alte domenii, scăderea competitivităţii companiei şi afectarea funcţionării sistemului propriu de operare (SILOR), riscuri asupra stabilităţii economice şi sociale în teritoriu, unde funcţionează peste 1800 de puncte de lucru şi activează peste 2300 de salariaţi”, se mai arată în comunicatul citat. CNS Cartel ALFA susţine „ferm” solicitările SNLR, şi anume, excluderea Companiei Naţionale „Loteria Română” S.A. din aplicarea măsurilor de reducere salarială prevăzute în Pachetul 2 şi adaptarea cadrului legislativ la specificul companiilor autofinanţate, astfel încât să nu fie afectată eficienţa economică şi funcţionarea acestora. Pachetul 2 de măsuri fiscale ar putea fi asumat de Guvern în Parlament în cazul ideal, chiar vinerea aceasta.
Patronii din HORECA, în vizorul ANAF. Clienții care nu primesc bon fiscal, consumă gratis
ANAF continuă campania bonului fiscal și îi îndeamnă pe clienții, în special din HORECA (restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri etc.), să ceară bon fiscal. În caz contrar, ei sunt sfătuiți să nu plătească dacă nu primesc bonul. Executivul a decis ca TVA-ul în HoReCa să fie de 11%, pentru o colectare mai bună, în caz contrar TVA urmând să urce la 21% din octombrie. ANAF anunță ce drepturi au clienții în HORECA La plata în numerar, clienții trebuie să solicite și să primească bonul fiscal, acesta fiind documentul obligatoriu care atestă tranzacția. În situația plăților prin card, clientul are dreptul să solicite emiterea și înmânarea bonului fiscal. La plata cu cardul de credit sau debit, operatorii economici nu au obligația legală de a tipări/înmâna bonul fiscal, însă acesta poate fi tipărit și oferit la cererea expresă a clientului. „În cazul în care comercianții refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal, cu excepţia situaţiei defectării aparatelor de marcat electronice fiscale când se emit chitanțe potrivit legii, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia”, anunță Fiscul. ANAF îi încurajează pe cetățeni să se implice activ în prevenirea și combaterea acestui fenomen. Prezența bonului fiscal este dovada plății serviciului și garanția că tranzacția a fost înregistrată si fiscalizată corect. Pentru a facilita semnalarea cazurilor în care dreptul la bon fiscal nu este respectat, ANAF pune la dispoziție o linie de contact. Orice situație de acest tip poate fi semnalată la adresa de e-mail: [email protected], inclusiv prin transmiterea unei fotografii/scanări lizibile a documentului înmânat pentru plata serviciilor/bunurilor achiziționate, achitate cu numerar, fără emiterea și înmânarea bonului fiscal, mai menționează reprezentanții instituției.
Miruță lovește din nou! Cum se scuză Ministrul Economiei după ce și-a numit colegii din USR în companiile de stat: A cunoaște un ministru nu este un păcat
Ministrul Economiei, Radu Miruță, întrebat la Antena 3CNN, despre acuzațiile care i-au fost aduse cu privire la faptul că în companii de stat, precum IOR și Avioane Craiova au fost numiți membri ai USR, a explicat că: „A fi membru de partid, a cunoaște un ministru nu este un păcat, nu este o boală. Se pot pune astfel de oameni într-o perioadă interimară, dacă ai moștenit o situație în care acele companii nu aveau conduceri”. Ministrul spune că cele două companii de stat sus menționate nu aveau numiri de ani de zile, iar membrii numiți de el câștige sume modice în comparație cu lefurile pe care le iau în paralel din privat. „Ca să vă dați seama de penibilul acuzației, aceste companii nu au avut numire de 8 ani de zile. Numirile trecute erau pe zeci de mii de lei. La două din aceste companii am pus doi sau trei oameni din cei 10 pe care îi cunoșteam înainte și eram obligat să pun niște oameni și absolut legitim să pui niște oameni sperând că sub conducerea ta la minister, companiile astea vor deveni mai eficiente”. „Cam cât de mare e sinecura? Să pui pe cineva care are 17.000 salariul în privat 17.000 euro, numindu-l acolo pe 2.778 lei. Un om care ia din privat 17.000 euro nu vine pentru o sinecură la 2700, puteam să pun și eu 20.000 că de ministrul ține asta. Nu se dăm în privat suma asta de bani dacă nu ești capabil să faci ceva. Dacă aș cunoaște 200 de oameni dintr-ăștia, pe toți 200 i-aș spune dacă mi-ar permite legea. Nu e altă variantă. A fi membru de partid, a cunoaște un ministru nu este un păcat, nu este o boală. Se pot pune astfel de oameni într-o perioadă interimară, dacă ai moștenit o situație în care acele companii nu aveau conduceri”, a spus Miruță. Ministrul Economiei mai spune că: „Vă repet, din cei 15-20 de oameni pe care i-am avut ocazia să-i numesc până acum interimar, cu salarii de 2.700 lei, doi sau trei sunt din USR. Aș vrea să fie mulți. Dacă aș putea, aș vrea să fie și din PSD și din PNL. E datoria fiecărui lider politic, dacă are oameni buni, să-i scoată în față. De când e o interdicție să fii bun și să fii într-un partid politic, uitați-vă, vă invit, prin comparație, la CV-urile oamenilor numiți pe 2.700 lei, cu CV-urile oamenilor pe 20.000 lei și cam cărei părți ați vrea să vă dați încrederea să aibă grijă de dumneavoastră. Despre asta e vorba: oameni buni și au început să aplice oameni”.
Ilie Bolojan anunță PRIORITIZAREA investițiilor, după consultările cu miniștrii pentru proiectele PNRR
Premierul Ilie Bolojan a avut prima rundă de întâlniri cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Discuțiile au vizat atât proiectele care rămân finanțate prin PNRR, cât și identificarea altor surse de finanțare pentru investițiile mature ce nu se pot încadra în acest program. Prim-ministrul a subliniat că din PNRR vor fi în continuare finanțate proiectele pentru care lucrările au început și care vor fi finalizate până la 31 august 2026, precum și cele care reprezintă ținte de investiții asumate de România prin acest mecanism european. Pentru celelalte proiecte mature, Guvernul va căuta soluții de finanțare prin bugetul național sau alte programe europene, arată un comunicat transmis de Executiv. „Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este o prioritate pentru a crea condiții de dezvoltare pe termen lung și pentru a asigura creșterea economică. Singura măsură pe care o putem lua acum este să finanțăm investiții, din orice formă de resurse disponibile. Avem un tablou de bord național ce include toate proiectele pregătite, stadiul de realizare al fiecăruia și toate elementele necesare analizei obiective. Fiecare ministru va stabili portofoliul proiectelor prioritare și etapizarea lor. Fie că avem în vedere construcția sau modernizarea unităților sanitare și de învățământ, fie amenajarea rețelelor de apă și canalizare, este esențial ca peste un an România și cetățenii noștri să poată vedea în viața de zi cu zi că fondurile din PNRR au fost înțelept investite”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. În domeniul sănătății, au fost analizate proiectele de construcție și amenajare a unor noi spitale, dotarea cabinetelor medicilor de familie, a ambulatoriilor și a secțiilor de terapie intensivă. În educație, discuțiile s-au axat pe construcția, modernizarea și renovarea căminelor studențești și a campusurilor universitare, dotarea unităților de învățământ, dar și pe programele pentru combaterea abandonului școlar și sprijinirea copiilor și tinerilor din medii defavorizate. În domeniul mediului, accentul a fost pus pe proiecte de apărare împotriva inundațiilor, realizarea cadastrului apelor și managementul apelor uzate. La întâlnirile de lucru de la Palatul Victoria au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Ciprian Șerban și omologul său turc, DISCUȚII avansate despre portul Constanța
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, anunță că l-a primit miercuri pe omologu său turc, Abdulkadir Uraloğlu, cu care a discutat strategii de dezvoltare în domeniul transporturilor, pe toate cele 4 domenii: naval, aerian, rutier și feroviar. Cei doi miniștri au pus accent pe obiective de interes comun: identificarea unor rute comerciale alternative de transport feroviar între Europa și Asia, care să implice România și Turcia; componenta de transport maritim pe ruta Constanța- Karasu, care oferă o alternativă sigură și competitivă, inclusiv pentru transportul rutier de mărfuri între Turcia și Europa Centrală și de Est; valorificarea calității României de stat membru Schengen de la 01 ianuarie 2025 și creșterea numărului de zboruri între București și Istanbul pentru companiile aeriene desemnate de fiecare parte. Portul Constanța, catalogat cel mai atractiv din Marea Neagră Ministrul turc al transporturilor, Abdulkadir Uraloğlu, a propus, cu această ocazie, înființarea unui comitet de lucru bilateral pe domeniul naval. „În opinia sa, Portul Constanța este cel mai atractiv port de la Marea Neagră, iar facilitățile trebuie valorificate, în special în acest context geopolitic”, a anunțat Șerban. Discuțiile cooperării dintre România și Turcia au continuat în prezența premierului Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că parteneriatul economic este unul dintre cei mai solizi piloni ai cooperării noastre, iar Turcia este cel mai important partener comercial din afara UE. Schimburile comerciale în 2024 au depășit 10 miliarde de euro, Turcia fiind prima destinație pentru exporturile românești în afara UE. sursa foto: CiprianSerban/Facebook
ANAF devine spărgător de nunți. Sunt solicitate date despre participanți și meniurile comandate
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) le cere organizatorilor de nunți și botezuri detalii despre numărul invitaților, meniuri și alte costuri. Potrivit noilor modificări, solicitanții ar avea la dispoziție 5 zile să se conformeze, ca să nu se aleagă cu sancțiuni. Potrivit economedia.ro, mai multe societăți care se ocupă cu organizarea de evenimente sociale și corporate au obligativitatea ca, în termen de cinci zile d el aprimirea documentului ANAF oficial, să trimită informațiile la adresa furnizată în document: [email protected], de preferință, în format .xls. ANAF informează că, în cazul în care acestea nu trimit informațiile solicitate în timpul precizat, vor fi amendate. ANAF cere operatorilor de locații orice fel de informații cu privire la evenimentele sociale și corporate, desfășurate în perioada august – noiembrie/decembrie 2025. ANAF solicită detalii referitoare la: Datele de identificare ale beneficiarului rezervării (nume / prenume / denumirea persoanei juridice, număr de telefon, contact) Natura evenimentului (nuntă, botez, aniversare, majorat, banchet, simpozion, evenimente corporate, etc…), data evenimentului și ora începerii Numărul estimat de meniuri / participanți (numărul minim declarant / acceptat, după caz) Prețul meniului / meniurilor – dacă au fost mai multe, se va specifica valoarea fiecăruia Avansul încasat Modalitatea de încasare a avansului (chitanță, ordin de plată, etc..) Alte servicii oferite d eorganizator contra cost, potrivit contractelor încheiate cu beneficiarul (închiriere spațiu, servire alte meniuri comandate, amenajare spațiu eveniment, servicii artistice / muzicale, filmare și/sau fotografiere) Ce alte servicii oferă organizatorul și valoarea lor
Reforma în administrația locală va reduce numărul posturilor cu 40.000. Viceprimarii și consilierii rămân în continuare
Aproximativ 40.000 de posturi din administrația publică ar urma să fie reduse, ca urmare a reformei la nivelul administrației locale. Vicepremierul Tanczos Barna a precizat la Digi24 că vor fi tăieri atât de la primării și consilii județene, cât și de la cabinetele secretarilor de stat și miniștrilor. Vor fi reduceri cu 20% a numărului de posturi ocupate. Estimările fiind făcute de ministerul Dezvoltării. ”Într-adevăr, estimarea este de minus 40.000 de posturi ocupate, plătite, aici se reduce numărul de posturi pe cabinete, se reduce numărul de posturi de administraţia publică locală, pe primărie sau pe Consiliu Judeţean, în funcţie de localitatea respectivă şi trebuie să mergem mai departe pe eficientizarea administraţiilor, ca să reducem posturile”, mai menționează vicepremierul. În schimb, fostul ministru de Finanțe a anunțat că a fost eliminată propunerea care viza desființarea posturilor de viceprimar, în comunele cu mai puțin de 1500 de locuitori. „Am eliminat această propunere, viceprimarul rămâne în funcţie, până la sfârşitul mandatului actual şi până la sfârşitul mandatului actual rămâne şi numărul de consilieri, pentru că este imposibil să schimbi în timpul mandatului, dar pentru următorul mandat, peste 3 ani de zile practic, o să avem cu siguranţă şi propunere privind numărul de consilieri care ar urma să fi fi redus în funcţie de numărul de locuitori din acele comune, oraşe. Şi la fel şi la viceprimari se va lua o decizie finală undeva până la sfârşitul acestui mandat pentru a începe mandatele următoare pe noi scheme de conducere”, a mai spus Tanczos Barna la Digi24. foto: Alexandru Dobre/Mediafax