Etichetă: Ştiri

Nazare ne explică, DIN NOU, de ce trebuie redus deficitul: Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid

Reducerea deficitului bugetar este cartoful fierbinte care impune o serie de măsuri pe care Guvernul vrea să le ia prin pachetele pe care le are în vedere. Ministrul Finanțelor a revenit marți seara cu o nouă explicație pe pagina sa de Facebook explicând motivele pentru care avem de redus deficitul.  Alexandru Nazare își începe postarea cu titlul: „Despre deficit: De ce este atât de important să reducem deficitul bugetar? Urmăresc cu interes dezbaterea publică din această perioadă şi îmi atrag atenția în mod deosebit unele alunecări de discurs şi direcțiile de distragere a atenției de la adevărurile economice de bază”.  De ce suntem nevoiți să luăm acum măsuri de redresare şi de ce deficitul ne priveşte pe toți? Nazare arată că: „În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia. Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-şi totodată şi deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”. „De ce contează acest lucru pentru fiecare dintre noi? Pentru că un deficit mare înseamnă: mai multă datorie publică; costuri mai mari cu dobânzile – care sunt plǎtite din taxele noastre; şi mai puțini bani disponibili pentru drumuri, spitale, școli sau investiții care să creeze locuri de muncă şi alte oportunitǎți”, anunță Nazare. Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. „Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii”, mai arată Nazare. „De aceea, pachetele fiscal-bugetare promovate acum sunt esențiale: corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor. Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, a mai completat ministrul Finanțelor. f

Pensiile private: Sindicatele și patronatele fac front comun împotriva dublei impozitări

Modificările propuse la retragerea banilor din pensiile private au adus o serie de dezbateri în spațiul public în ultimele două săptămâni, în contextul în care beneficiarii ar putea fi taxați de mai multe ori la retragere, iar sumele strânse vor putea fi revendicate în mai multe tranșe și nu toți o dată.  Marți au avut loc o serie de dezbateri la ministerul Muncii, unde în prezența ASF au avut loc o serie de dezbateri. Sindicaliștii au justificat că prin noua lege pensionarii vor fi supra-impozitați. „Acești bani ai oamenilor care merg către niște firme private, au randament extraordinar, de ce mai trebuie impozitați dacă omul vrea să-și ia o anumită sumă? Că e 25%, că e 35% că e 15% e altă discuție. Mi se pare puțin absurd să-l mai impozitezi pe diferență, după ce ai folosit acei bani atâția ani și au fost impozitați”, a atenționat marți Adrian Negoiță, secretar general al CNSLR-Frăția, la dezbaterea privind proiectul de lege privind plata pensiilor private, potrivit Hotnews.ro. Și patronatele au acuzat dubla impozitare, dar la pensiile facultative (Pilonul III): „Acolo sunt doar bani privați, care au mai fost taxați odată”, a spus Iulian Lolea, reprezentant Concordia. Cine garantează sumele strânse în conturile din Pilonul 2? Dumitru Costin, BNS, a explicat că „în acest moment legea 411/ 2004, garanteaza participantilor la aceste fonduri ca activul lor la momentul pensionarii va fi cel putin egal cu valoarea nominala a contributiilor platite minus comisioanele de administrare. Piata fondurilor de pensii este in fapt reprezentata in proportie de peste 95% de fondurile de pensii din Pilonul 2, desi a inceput implementare in aceeasi perioada, activele nete cumulate in Pilonul 3 reprezenta aprox 3% din activele nete din Pilonul 2. Practic, fără Pilonul 2 piata pensiilor private aproape ca NU exista”.

Ministerul Energiei anunță încetarea situației de urgență privind aprovizionarea cu țiței și motorină, instituită pe 28 iulie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că situația de urgență privind aprovizionarea cu țiței și motorină, instituită pe 28 iulie, a încetat. Reconstituirea stocurilor de țiței utilizate va fi realizată de către OMV Petrom S.A., în calitate de titular al obligației de stocare, arată ministerul Energiei, printr-un comunicat. „Am încheiat procedura legală prin care am evitat o situația de criză în aprovizionarea cu țiței a țării. Prin măsurile pe care le-am luat, am evitat orice riscuri în aprovizionarea cu carburanți a românilor și a companiilor românești. Am demonstrat că România dispune de mecanisme solide de protecție și reacție, care au funcționat eficient și au asigurat atât stabilitatea pieței, cât și continuitatea alimentării cu produse petroliere”, a precizat ministrul Bogdan Ivan. Situația de urgență – nivel criză fusese instituită ca urmare a notificării OMV Petrom privind dificultăți la importul de țiței, în urma contaminării cu cloruri organice de la portul de încărcare a două transporturi de țiței ce cumulau 184.000 de tone. Pentru asigurarea continuității aprovizionării, Ministerul Energiei a activat, la acel moment, procedurile legale privind utilizarea stocurilor de urgență ale României, conform legislației naționale și europene în vigoare. „Reconstituirea stocurilor de țiței utilizate va fi realizată de către OMV Petrom S.A., în calitate de titular al obligației de stocare”, arată sursa citată. Ministerul Energiei reafirmă angajamentul său pentru siguranța energetică a României și pentru respectarea obligațiilor naționale și europene privind gestionarea rezervelor de țiței și produse petroliere.

Curs euro vs. inflație. Sociologul Mirel Palada: De peste 10 ani, BNR permite extracția de plus valoare în străinătate

Sociologul Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul Băncii Naționale a României (BNR) și dezvăluie că, de peste 10 ani, „BNR permite extracția de plus valoare în străinătate prin păstrarea forțată a cursului valutar la un nivel aproape constant”. Mirel Palada analizează pe pagina sa de Facebook un paradox. „Din 2015 până acum, euro a avut un parcurs în mod artificial menținut aproape constant. S-a depreciat cu doar 10%. De la aprox. 4,5 lei în 2015 la aprox. 5 lei în prezent”, scrie sociologul. Analiza lui Mirel Palada survine și în contextul în care Guvernul, care caută să scoată bani și din piatră seacă pentru a scădea deficitul uriaș, este interesat, mai nou, de stoparea externalizării profitului multinaționalelor. Ministerul de Finanțe vrea să schimbe regulile, iar multinaționalele ar urma să fie impozitate diferit. Mirela Palada: „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi” Mirel Palada atrage atenția că BNR a exercitat, de mult timp, un control asupra cursului valutar. Totul a început în anul 2009, iar Mirel Palada evidențiază trei paliere prin care BNR a controlat, riguros, cursul valutar. „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi. Până în 20o9, leul a fost lăsat să se deprecieze în raport cu euro, pentru a merge cât de cât în linie cu inflația care a măcinat economia românească. În schimb, din 2009 încoace, identificăm un control riguros al cursului valutar, pe trei paliere apropiate: 2009 .. 2011: 4,25 lei / € 2012 … 2017: 4,5 lei / € 2021 … 2025: 5,0 lei / € Din 2009 până în 2025, deci, cursul valutar leu – euro a scăzut de la 4,25 la 5,0. Adică o depreciere de 20%. În timpul ăsta, din 2009 încoace, inflația a dus deprecierea leului la 100%. Cel puțin la nivel oficial, în 2025, leul are puterea de cumpărare înjumătățită. Ce cumpăram în 2009 cu un leu, cumpărăm acum cu doi lei”, punctează sociologul Mirel Palada. „Cum beneficiază firmele multinaționale?” „Deci leul s-a depreciat față de euro cu 20%”, continuă sociologul Mirel Palada. „În schimb, inflația l-a erodat cu 100%. Deprecierea externă 20%. Cea internă, 100%”, explică acesta. „Un gap între euro și inflație care din 2009 încoace s-a mărit în mod constant, ajungând în prezent la 80%. Un gap favorabil exportatorilor. Și celor autohtoni. Și străinilor – multinaționalelor. Cum beneficiază firmele multinaționale? Inflația crește. Prețurile sunt din ce în ce mai mari. Tu, ca firmă multinațională, ai cifră de afaceri – și profit – din ce în ce mai mare în moneda locală leul. Profitul nu îți este impozitat de stat. Cursul e relativ stabil. Schimbi din ce în ce mai mulți lei la un curs relativ constant. Obții din ce în ce mai mulți euro pe care îi transferi prin optimizări fiscale spre metropolă, unde ai sediul fiscal. Acolo ești taxată de statul tău, care distribuie bunăstarea spre cetățenii săi – austrieci, francezi, ce-or mai fi ei. Nu români. Astfel a contribuit BNR la bunăstarea statelor unde sînt înregistrate respectivele multinaționale”, încheie Mirel Palada. „Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale” Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că va fi schimbată „paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”. „Vom vorbi despre măsuri care sunt foarte importante, în zona de investiții. Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit foarte mult și s-a făcut foarte puțin în această privință. Nu am găsit urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor din aceste companii. În evidența ANAF există cheltuieli pricinoase ale multinaționale prin care se transferă profiturile. Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi previne creșterea economică, la o taxă care vizează zona prin care multinaționala își exportă profitul. Pe aceste categorii avem un volum de calculat de aproape 15 miliarde de lei. Am creat o nouă formulă de taxare, folosită în SUA cu un trigger de 3%, astfel ce depășește 3% să fie taxat cu 13 %. Ne așteptăm la un efect pe creșterea impozitului pe profit”, a declarat Alexandru Nazare. (mai multe detalii AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”

Ministrul Sănătății nu vrea ca România să mai aștepte 35 de ani: Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate, 120 de milioane din fonduri europene

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, anunță o dezvoltare a ambulatoriilor de specialitate și investiții masive pentru ca pacienții să ajungă mai repede la diagnostic și tratament, aproape de casă și fără internări inutile. Ministrul Sănătății precizează că vor fi alocate 120 de milioane de euro din fonduri europene pentru ambulatoriile de specialitate, prin Programul Operațional Sănătate. „Nu mai așteptăm alți 35 de ani – dezvoltăm acum ambulatoriile de specialitate pentru ca pacienții să aibă acces rapid la diagnostic și tratament, fără internări inutile. 120 de milioane de euro din fonduri europene pentru ambulatoriile de specialitate, prin Programul Operațional Sănătate. În România, prea mulți pacienți au simțit povara drumurilor lungi, a internărilor inutile și a așteptărilor obositoare pentru o simplă consultație. Schimbăm această realitate. Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate și investim masiv pentru ca pacienții să ajungă mai repede la diagnostic și tratament, aproape de casă și fără internări inutile. Reformele legislative în curs aduc beneficii concrete pentru pacienți: Program extins până la ora 20:00 în ambulatoriile spitalelor publice. Flexibilitate mai mare pentru manageri și șefii de secție în organizarea activității medicale. Creșterea finanțării: de la 5 lei/punct la 6,5 lei, iar din 2026 – 8 lei. Eliminarea biletului de trimitere pentru pacienții cronici din programele naționale – indiferent dacă sunt sau nu asigurați”, a scris Alexandru Rogobete pe pagina sa de Facebook. „Prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii” Totodată, ministrul Sănătății mai precizează, că, prin PNRR, au fost modernizate deja 69 de ambulatorii. Alexandru Rogobete menționează și până la ce dată pot fi depuse proiectele pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). „Pe partea de investiții, prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii, cu un buget de peste 1 miliard de lei. Dar mergem mai departe: un nou proiect de 120 milioane euro, finanțare europeană nerambursabilă, va aduce extinderi, modernizări, construcții noi și dotări cu echipamente moderne în toată țara. Proiectele pot fi depuse până la 16 octombrie 2025, ora 17:00, pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). Pacienții nu sunt singuri – eu și echipa de la Ministerul Sănătății suntem alături de ei. Știu că unele măsuri deranjează în sistem – dar ele aduc un câștig real pentru pacienți. Iar pentru mine acesta este singurul obiectiv: un sistem care să răspundă nevoilor oamenilor, nu obișnuințelor birocratice”, a mai scris ministrul Sănătății. RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”

Radu Miruță ANUNȚĂ că ministerul său a rămas fără bani de salarii pentru lunile august și decembrie

Radu Miruță a explicat că Ministerul Economiei a rămas fără bani pentru a plăti salariile pentru ultima lună din cel de-al treilea trimestru, respectiv luna august, și ultima lună din cel de-al patrulea trimestru, adică luna decembrie. Ministrul spune că a găsit soluția și anume fondurile care erau alocate pentru un program al cărui dosar a ajuns la DNA. Ministrul a explicat că împărțirea banilor se pe trimestre. „Și luna august e ultima lună din cel de-al treilea trimestru. Nu erau bani suficienți, începând din septembrie intrăm în prima lună a următorului trimestru care are o alocare bugetară separată, va fi o problemă identică pentru ultima lună a ultimului trimestru, adică pentru luna decembrie. Am găsit soluția și pentru august și decembrie. A fost un program care se numește Construct Plus, a fost o problemă în organizare acelei selecții, e un dosar la DNA, programul nu s-a mai desfășurat și am găsit banii acolo ca să acoperim cheltuielile și pentru august și pentru decembrie și sper eu să mai rămână ceva și pentru investiții. Au ciupit bani de peste tot. Atât de mare a fost diferența între lipsa banilor și ceea ce au inclus în buget încât au fost nevoiți să afecteze chiar și salariile”, a spus Radu Miruță la Antena 3 CNN. Radu Miruță spune că s-a cheltuit în primele luni ale anului cât era bugetul prevăzut pe tot anul. „România a pus pe foaie mai mulți bani în zona de venituri și mai puțini bani în zona de cheltuieli. Am trăit în primele luni ale acestui an pentru că am luat din sacul care trebuia să ajungă tot anul. Cu cât ne apropiem de finalul anului cu atât sacul care ar fi trebuit să ajungă pentru 12 luni se termină mai devreme. Evident că de acolo apare această discuție despre reorganizare bugetară, tăierea unor cheltuieli”, a mai spus ministrul.

În timp ce investițiile stagnează, Autostrada Pitești-Sibiu accelerează. Secțiunea 4 Tigveni Curtea de Argeș intră în ultima etapă, spune ministrul Transporturilor. Când va fi gata

Ministrul Transporturilor vine cu vești bune despre secțiunea 4 a drumului Tigveni–Curtea de Argeș. Ciprian Șerban precizează că peste 620 de muncitori și mai mult de 200 de utilaje lucrează pe cei 9,86 km ai acestei secțiuni, în special la căile de rulare și instalațiile electrice din interiorul celor două galerii ale tunelului Momaia, terasamente, suprastructurile podurilor, pasajelor și viaductelor de pe traseu și amenajarea nodului rutier care va permite accesul în DJ678A. „Activitate intensă pe șantierul Secțiunii 4 (Tigveni – Curtea de Argeș). Constructorul austriac (Porr) se apropie de un stadiu fizic de 77% pe această secțiune construită prin Programul Transport (PT) 2021-2027”, spune Șerban. Mesajul este transmis și de directorul CNAIR, Cristian Pistol, care precizează că stația de mixturi asfaltice este instalată și funcțională. Termenul contractual stipulează că secțiunea va fi recepționată în 2027. Însă stadiul avansat în care se află lucrările dau speranțe autorităților că anul viitor vor fi inaugurați cei aproximativ 10 kilometri de autostradă, pe care se află primul și singurul tunel de mare viteză din România.

ROMARM are o nouă conducere. Răzvan Marian Pîrcălăbescu și George Adrian Teotoc, noii directori/ Poziția Ministerului Economiei

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, ales în funcția de Director General, și George Adrian Teotoc, Director Economic, au fost aleși pentru a conduce ROMARM cu mandate pentru următorii 4 ani. UPDATE: Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află compania, a reacţionat arătând că, potrivit procedurii de selecţie, ”autoritatea tutelară este informată despre rezultat, dar nu aprobă direct candidatul”.  ROMARM S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, anunță finalizarea cu succes a procedurii de selecție a conducerii executive, derulată în conformitate cu O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare. Procesul de selecție s-a desfășurat conform standardelor internaționale de corporate governance aplicabile sectorului industrial strategic prin evaluarea profesională și tehnică a candidaților, analiza competențelor manageriale și de leadership, verificări de integritate și conformitate, precum și selecția pe baza unor criterii clare de performanță și aliniere la obiectivele strategice naționale și internaționale, anunță compania. În urma acestui proces complex și competitiv, Consiliul de Administrație al ROMARM a decis numirea domnului Răzvan Marian Pîrcălăbescu în funcția de Director General și a domnului George Adrian Teotoc în funcția de Director Economic, cu mandate de 4 ani. Noua echipă executivă formează un tandem managerial pregătit să implementeze obiectivele prevăzute în Strategia privind industria națională de apărare și în direcțiile cheie de dezvoltare trasate de Consiliul de Administrație, asigurând conformitatea cu țintele Alianței Transatlantice și cu directivele europene în materie de securitate și apărare, mai arată compania. Obiective strategice asumate: Creșterea capacității de producție și optimizarea fluxurilor industriale, Implementarea tehnologiilor avansate și integrarea în lanțurile valorice euroatlantice, Certificarea și conformitatea cu standardele și reglementările UE/NATO în domeniul apărării, Consolidarea parteneriatelor strategice cu furnizori și integratori internaționali, Dezvoltarea programelor de instruire și interoperabilitate pentru personalul tehnic și managerial, Creșterea capacității de export și diversificarea portofoliului de produse. Impact și beneficii: Stabilitate decizională și operativă la nivelul conducerii executive, Creșterea rezilienței industriei naționale de apărare în contextul provocărilor de securitate regional, Asigurarea continuității proiectelor aflate în derulare și accelerarea celor aflate în faza de negociere internațională, Consolidarea poziției României ca furnizor de capabilități în cadrul NATO și UE. Cine este Răzvan Marian Pîrcălăbescu Acesta ocupă funcția de consilier la Guvernul României. Răzvan Marian Pîrcălăbescu a lucrat în Ministerul Economiei şi a deţinut, printre altele, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Romarm SA Bucureşti – Filiala Societatea Carfil S.A. În cursul anului trecut, pe lângă funcţiile de la Ministerul Economiei şi din Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu a raportat, venituri şi din alte surse: a fost preşedinte al Consiliului de administraţie al Plafar, administrator special al IOR SA şi consilier la Senatul României. Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află Compania Naţională Romarm, a reacţionat în urma numirii noii conduceri, anunţând că ”selecţia finală pentru noua conducere a fost derulată, în acord cu prevederile legale în vigoare, de către Consiliului de Administraţie al companiei, format din 5 membri: Constantin Alexie-Cotan Bodolan (preşedinte), Laurenţiu-Nicuşor Gorun, Mihail-Dan Stan, Bogdan Costaş, Ionel-Daniel Butunoi”. ”Conform procedurii de selecţie, autoritatea tutelară este informată despre rezultat, dar nu aprobă direct candidatul”, a transmis Ministerul Economiei, fără alte comentarii. Ministrul Radu Miruţă a criticat dur, recent, modul în care se fac selecţiile pentru şefii marilor companii de stat şi anunţa că vrea schimbarea legislaţiei în această privinţă.

Proiectul de lege privind pensiile speciale, pus în dezbatere publică. Precizările Guvernului privind statutul judecătorilor CCR

Ministerul Muncii a pus în transparență proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Potrivit documentului, magistrații se vor putea pensiona dacă au cel puțin 35 de ani de vechime în muncă dintre care 25 de ani realizați în domeniu. Guvernul vine cu precizarea suplimentară că: „Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR”, adică magistrații CCR nu vor fi afectați.  Proiectul de lege prevede ca magistrații care se vor pensiona să aibă o vechime în muncă de 35 de ani, din care 25 de ani în domeniu, iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Proiectul poate fi consultat aici.  1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins: (3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcţii. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31 ), cu următorul cuprins: (31 ) Persoanele care au o vechime de cel puţin 35 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare. 4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins: (4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat. 5. Alineatul (41 ) al articolului 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (41 ) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reţinute contribuţii de asigurări sociale. 6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condiţiile prevăzute de această legislaţie, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă. Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează: 1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică și va avea următorul cuprins : (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă

Radu Miruță ANUNȚĂ nu sunt bani la buget pentru salariile din ministerul său: Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii

Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a anunțat, miercuri seara, la Digi 24, că în bugetul ministerului pe care îl conduce nu mai sunt bani pentru salariile aferente lunii în curs, fondurile fiind identificate în alte capitole bugetare, unde fuseseră alocaţi bani pentru ”proiecte care au ajuns la DNA”. ”La Ministerul Economiei, pe calculele existente, în luna august, pentru care se vor plăti salariile în luna septembrie, nu sunt bani în buget pentru salarii şi situaţia asta este şi la alte ministere. Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii, că m-am uitat în buget şi am identificat sume pe care să le pun deoparte, în proiecte care să nu fie afectate, pentru că au fost alocaţi bani pentru nişte proiecte care acum au ajuns la DNA şi nu sunt în stare să consume banii respectivi, i-am pus în partea pentru a plăti salarii şi sper să fac şi altceva cu ei”, a adăugat Radu Miruţă. Miruță spune că angajații i-au cerut soluții: ”S-a ajuns într-atât de mult cu exagerarea diferenţei între banii pe care îi aduni şi banii pe care îi consumi, încât nu mai poţi merge mai departe”.