Radu Miruță ANUNȚĂ nu sunt bani la buget pentru salariile din ministerul său: Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a anunțat, miercuri seara, la Digi 24, că în bugetul ministerului pe care îl conduce nu mai sunt bani pentru salariile aferente lunii în curs, fondurile fiind identificate în alte capitole bugetare, unde fuseseră alocaţi bani pentru ”proiecte care au ajuns la DNA”. ”La Ministerul Economiei, pe calculele existente, în luna august, pentru care se vor plăti salariile în luna septembrie, nu sunt bani în buget pentru salarii şi situaţia asta este şi la alte ministere. Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii, că m-am uitat în buget şi am identificat sume pe care să le pun deoparte, în proiecte care să nu fie afectate, pentru că au fost alocaţi bani pentru nişte proiecte care acum au ajuns la DNA şi nu sunt în stare să consume banii respectivi, i-am pus în partea pentru a plăti salarii şi sper să fac şi altceva cu ei”, a adăugat Radu Miruţă. Miruță spune că angajații i-au cerut soluții: ”S-a ajuns într-atât de mult cu exagerarea diferenţei între banii pe care îi aduni şi banii pe care îi consumi, încât nu mai poţi merge mai departe”.
Un membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom cere demisia președintelui companiei
Fostul ministru al Energiei și membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom din partea Ministerului Energiei, Răzvan Nicolescu, a cerut demisia lui Alfred Stern din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei, printr-o scrisoare. Jurnaliștii austrieci l-au interviat pe Nicolescu pentru a afla motivele acestui demers. Într-un interviu publicat luni de revista austriacă Profil, Răzvan Nicolescu a fost întrebat „La sfârșitul lunii iunie, ați trimis o scrisoare dură directorului general al OMV, Alfred Stern, cerându-i demisia imediată din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al filialei românești OMV Petrom. De ce?” „Consiliile de supraveghere trebuie să acționeze în interesul superior al companiei. Cred că ar fi mult mai bine pentru OMV Petrom să aibă un nou președinte cât mai curând posibil. După realegerea Consiliului de Supraveghere, m-aș fi așteptat la un președinte care să poată construi punți. Dacă lucrurile se înrăutățesc în loc să se îmbunătățească, trebuie luate măsuri. Nu este nimic personal și aș fi bucuros să discut situația cu Consiliul de Supraveghere al OMV și cu alți investitori – în prezența lui Alfred Stern. Am perspective și concluzii interesante de împărtășit și de discutat deschis”, a răspuns Răzvan Nicolescu. Întrebat despre faptul că directorului companiei i-ar putea reproșa lucruri, Nicolescu a răspuns că: „Încerc să fiu minuțios. Pun multe întrebări. Și datorită întrebărilor mele, de exemplu, am economisit 250 de milioane de euro când am oprit achiziția planificată a unei companii care își pierduse valoarea între timp. Consiliile de supraveghere ar trebui să adauge valoare companiei. Trebuie să fim eficienți, nu plăcuți. Ceea ce facem este consemnat în procesul-verbal”, a mai spus fostul ministru al Energiei. VĂ RECOMANDĂM ȘI: OMV Petrom a avut un PROFIT net de 2,08 miliarde de lei în primul semestru, cu 21% mai mic față de prima jumătate a anului 2024. Care sunt cauzele
Cristian Pistol CONFIRMĂ deschiderea completă a Autostrăzii SibiuPitești în 2028
Cristian Pistol, șeful CNAIR, a confirmat deschiderea completă a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) în 2028. Aceasta va asigura un traseu continuu între Cluj-Napoca și Constanța, exclusiv pe autostradă, evitând necesitatea tranzitării prin București. La 1 decembrie 2028 își propun autoritățile să termine prima autostradă din România care va traversa munții. Incertitudinea o reprezintă deocamdată lotul 2 al Autostrăzii Sibiu – Pitești, care, dacă nu va fi deschis în termen, ar lăsa între Cluj și Constanța o porțiune fără autostradă de doar 30 de kilometri, aflată la intrarea pe Valea Oltului. „Ar trebui să circulăm doar pe autostradă, pe tot ce înseamnă Cluj – București – Constanța, începând cu 2028”, a spus Cristian Pistol la Radio Cluj. Obiectivul este inaugurarea completă la 1 decembrie 2028 Autostrada Sibiu–Pitești va deveni prima autostradă care traversează Munții Carpați. Autoritățile își propun să inaugureze întreaga șosea pe 1 decembrie 2028, ca parte a unui obiectiv simbolic: conectarea regiunilor istorice ale țării prin infrastructură modernă. Autostrada Sibiu–Pitești este parte din Coridorul IV Pan-European și este vitală pentru transportul de mărfuri între portul Constanța și vestul Europei. Conectarea completă a infrastructurii de autostradă va reduce semnificativ timpii de deplasare, va spori siguranța rutieră și va atrage investiții în zonele montane și rurale adiacente traseului. Proiectul este finanțat în mare parte din fonduri europene.
Reacția unui senator USR, după ce PSD Iași acuză Guvernul că nu dă bani pentru A7 și A8: Unii pesediști sunt precum un piroman
Senatorul USR Marius Bodea acuză PSD că a pierdut în timpul guvernării Ciolacu banii europeni pentru autostrăzile A7 şi A8. „Unii social-democraţi sunt precum un piroman care îţi dă foc la casă, apoi te ceartă că de ce chemi Pompierii şi Poliţia”, menționează parlamentarul. Senatorul își începe postarea prin „Definiția neobrăzării: Guvernul Ciolacu a pierdut banii europeni pentru A7 și A8. Azi, PSD acuză Guvernul Bolojan că nu dă bani pentru cele două autostrăzi”. „Unii pesediști sunt precum un piroman care îți dă foc la casă, apoi te ceartă că de ce chemi Pompierii și Poliția, stai liniștit, că nu vei arde. După ce casa s-a făcut scrum, îi acuză pe pompieri că nu au fost în stare să te salveze”, mai anunță Bodea. Parlamentul USR i se adresează direct printr-o întrebare șefului PSD Iași, Bogdan Cojocaru, care a acuzat Guvernul Bolojan că frânează Moldova și că ar fi plasat autostrăzile A7 şi A8 la „coada listei”. „Bogdan Cojocaru, care a tăcut mâlc când guvernul PSD pierdea banii din PNRR, și-a dat brusc seama că fără A7 și A8 Moldova rămâne în subdezvoltare. Unde erați, domnule Cojocaru, când activiștii se luptau cu guvernele PSD care refuzau să aloce bani pentru cele două autostrăzi? De ce ați tăcut când colegii dumneavoastră din ministere pierdeau finanțarea?”, spune Bodea. Parlamentul USR a continuat acid la adresa PSD și anume că: „Moldova este ținută în subdezvoltare de 35 de ani, din care vreo 25 au fost guverne PSD. Atunci nu vă durea sufletul de moldoveni? V-a apucat grija abia acum, când ați aruncat povara la alții. Așa arată obrăznicia!” VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Claudiu Năsui spune că fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane: „Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”
Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, arată într-o postare pe Facebook că varianta propusă de ASF și agreată de Guvern în cazul pensiilor private aduce bani la buget. Deputatul USR precizează că: „Fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane dacă oamenii nu-și mai pot retrage banii. Iar statul are o cerere mai mare pentru titluri de stat dacă ține banii oamenilor blocați în fonduri de pensii pe care le obligă să-l împrumute pe el. Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”. După scandalul izbucnit în cazul pilonului 2 și 3 ale pensiilor private, prin care cei care contribuie nu vor avea acces la toată suma, Claudiu Năsui a venit cu o explicație. „Soluția liberală pentru retragerea banilor din Pilonul 2/3 este să nu-ți impună statul ce să faci cu banii tăi. Adică să respecte proprietatea oamenilor asupra banilor lor puși deoparte pentru pensie. Unii o să prefere să-și ia banii în forma unei rente viagere, depinzând de valoarea pe care le-o propune fondul (care poate fi mică și atunci vor refuza). Alții vor prefera o plată eșalonată pe un număr de ani, dar iar depinde de condițiile eșalonării. Alții vor vrea, pe bună dreptate, să-și retragă toată suma pentru că au nevoie de bani sau pentru că simt că pot avea randamente mai bune.” „Orice cale de retragere a banilor ar alege, fondurile de pensii vor fi obligate să ofere condiții mai bune doar dacă oamenii au opțiuni. Inclusiv opțiunea de a-și retrage proprii bani”, spune fostul ministrul al Economiei. Deputatul USR mai atrage atenția că în cazul în care vor fi comisioane, ar trebui oferite condiții mai bune. „Imaginați-vă că ajungeți la vârsta pensionării și fondul de pensii vă oferă o rentă viageră derizorie. Veți alege să vă retrageți altfel banii. Tocmai de aceea, dacă fondurile vor să mai facă comisioane cu banii dumneavoastră va trebui să vă și ofere condiții mai bune. Problema cu soluția liberală este că nu are nimeni interes să facă lobby pentru ea. Ea ajută toți oamenii, dar nu ajută șmecherii”, spune Năsui. În egală măsură, parlamentarul reamintește și faptul că e nevoie de bani pentru acoperirea deficitului. „Fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane dacă oamenii nu-și mai pot retrage banii. Iar statul are o cerere mai mare pentru titluri de stat dacă ține banii oamenilor blocați în fonduri de pensii pe care le obligă să-l împrumute pe el. Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”, mai precizează Năsui.
România va putea relua exploatarea grafitului din Gorj/ Miruță: Va aduce locuri de muncă, dezvoltare economică și mândrie pentru români
Ministrul Economiei, Radu Miruță, anunță că statul român rămâne beneficiarul licenței, iar România va putea relua exploatarea grafitului de la Baia de Fier din Gorj. „Am semnat astăzi hotărârea de Guvern prin care România primește licența pentru exploatarea grafitului din Gorj. Nu pleacă în mâini străine. Va aduce locuri de muncă, dezvoltare și mândrie pentru gorjeni”, anunță Miruță. „Un mineral extrem de valoros, căutat în întreaga lume, rămâne în proprietatea României și va produce valoare economiei noastre. Am luptat pentru acest grafit înainte de a fi ministru, iar astăzi, la o lună și jumătate de la preluarea mandatului, m-am asigurat că această resursă unică va fi valorificată în interesul României. Va aduce locuri de muncă, dezvoltare economică și mândrie pentru români. Am avut grijă de ceea ce este al nostru”, a declarat ministrul Economiei. Grafenul, care se obține prin exfolierea grafitului, este considerat mineralul minune, fiind folosit în mai multe industrii: microelectronică, energetică, aerospațială. „În anii 2000, la Baia de Fier se exploatau 40.000 de tone de grafit anual. Acum, liderul exploatării de grafit în Europa este Norvegia, care procesează 10.000 de tone de grafit anual. Deci, de patru ori mai mult se poate face în România. În plus, grafitul românesc are o calitate fantastică, având o puritate de 98%”, se arată într-un comunicat. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic: Trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului!
Fostul Ministrul Adrian Câciu, prezintă imagini din raportul ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de „greaua moștenire”. Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB(3,68% ca să fiu exact) față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale dar si prin toată propaganda aferentă să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică pe argumente că deficitul în prima parte a anunșui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare”. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I(posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut) cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2(detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP), mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate, precizează fostul ministru. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetara cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urma de profesionalism în materie!”, spune Câciu.
Ministerul Transporturilor, investiţie de peste 756 milioane lei. Va fi modernizat drumul naţional 73C, Tigveni – municipiul Râmnicu Vâlcea
În nordul localităţii Tigveni se va amenaja un nod rutier al Autostrăzii Sibiu – Piteşti și se va crea o legătură de descărcare a traficului în DN 73C, prin drumul de legătură. Astfel, se va evita intravilanul localităţii Tigveni. În acest context, Ministerul Transporturilor pregătește o investiție de 756,36 milioane lei pentru modernizarea DN 73C, km 55+000 – km 68+000, Tigveni-Municipiul Râmnicu Vâlcea (Lot 2), judeţele Argeş şi Vâlcea. Lungimea Drumului Naţional DN 73C este de 13,40 km. Lungimea drumului de legătură care asigură legătura cu Autostrada Sibiu – Piteşti este de 2,39 km. „Finanţarea investiţiei se realizează din fonduri externe nerambursabile – Programul Transport (P.T.) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”, se precizează într-un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii „Reabilitare/modernizare DN 73C, km 55+000 – km 68+000, Tigveni – Municipiul Râmnicu Vâlcea (Lot 2)”, judeţele Argeş şi Vâlcea, notează news.ro. „Este necesară adoptarea unor condiţii optime şi de siguranţă” Pe DN 73C se vor amenaja 6 staţii de autobuz. Este prevăzută amenajarea drumurilor laterale pe minimum 15 m, faţă de marginea părţii carosabile, cu o structură rutieră similară cu cea a drumului naţional. „Obiectivul de investiţie DN 73C, km 55+000 – km 68+000, Tigveni-Municipiul Râmnicu Vâlcea (Lot 2) are ca scop reabilitarea/modernizarea drumului naţional 73C, apărut ca urmare a începerii execuţiei tronsoanelor de autostradă A1 Sibiu – Piteşti, situaţie în care, pentru asigurarea preluării şi fluidizării unei părţi din traficul rutier major, care se va muta pe această secţiune de drum naţional, este necesară adoptarea unor condiţii optime şi de siguranţă şi sporire a capacităţii portante şi de trafic. De asemenea traficul de tranzit preluat nu poate fi direcţionat pe reţeaua stradală din interiorul localităţilor, astfel pentru conexiunea drumului naţional DN 73C cu sectorul de autostradă este prevăzut şi un drum de legatură nou”, se menționează în Nota de fundamentare, potrivit sursei citate. Traseul drumului naţional se desfăşoară pe zone de intravilan şi extravilan, în acest sens fiind prevăzute trotuare la marginea dispozitivelor de scurgere a apelor. Lucrările de protecţia mediului prevăzute sunt de tipul construcţiilor pentru epurarea apelor pluviale. Sunt prevăzute şapte lucrări de artă (poduri şi pasaje). Pe traseul drumului naţional 73 C se vor reabilita 2 poduri existente: podul de la km 55+159.5 (km 55+130) peste râul Badislava şi podul de la km 63+524 (63+114) peste râul Sâmnic. Pe traseul drumului de legătură au fost proiectate 2 pasaje şi 2 poduri, iar pe traseul drumului judeţean DJ 678 A, podul existent se va înlocui din cauza stării de degradare avansată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prima reacția a lui Dragos Anastasiu după informarea DNA: „Am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut” Ion Cristoiu: Toate scandalurile postdecembriste s-au încheiat cu DEMISIA. Va face o excepție scandalul Dragoș Anastasiu?! Câte controale au făcut comisarii ANPC după ce Piedone a fost pus sub control judiciar. Pe litoral, zece unităţi au fost închise temporar Expertul Șerban Iosifescu, reacție la „CENZURA” aplicată de ministrul Educației: „Politicienii, în continuare, nu dau doi bani pe cercetare”
USR condamnă sinecurile, dar se înghesuie la sinecuri! Numiri de USR-iști pe bandă în CA-uri!
Ministrul Economiei, Radu Miruță, condamnă vehement sinecurile din companiile de stat și face show în social media cu „dezastrul” pe care l-a găsit în instituția pe care a preluat-o. Însă, la rândul său, acționează pentru numiri în funcții-cheie, pe baza cunoștințelor și relațiilor. Cel mai recent exemplu descoperit de Gândul este numirea de către Miruță a trei colegi din USR în Consiliul de Administrație de la „Avioane Craiova S.A.”. Și asta s-a întâmplat înainte ca premierul Bolojan să pună ochii pe „sinecurile” din companiile de stat. ”Inventariem tot ce înseamnă sinecuri”, spunea el în iunie. Discursul public al ministrului USR-ist, Radu Miruță, nu este străin de conceptul „sinecuri”, care ar reprezentă „o inechitate majoră”, potrivit unor declarații de la începutul lunii iulie, la Digi24. În opinia sa, în aceste „sinecuri” pentru „oameni politici” sau „apropiaţi politic”, sunt oameni luaţi cu mâna şi puşi cu pixul într-o funcţie de unde câştigă 53.000 de lei pe lună fără „nicun indicator de performamţă serios bifat”. Ministrul Economiei, Radu Miruță, nu a răspuns, până la ora publicării acestui material, la întrebarea “Care au fost criteriile de selecție după care cei trei au fost numiți?”, pe care Gândul i-a adresat-o. Cine sunt USR-iștii numiți de Miruță la Avioane Craiova S.A. Presedinte de Consiliu la Avioane Craiova este Nicu Fălcoi, iar ordinul a fost semnat de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, pe data de 8 iulie, potrivit documentelor consultate de Gândul. Tot pe semnătura lui Miruță în același consiliu au mai intrat Claudia Gasparini și Iulia Dudu. Cei trei USR-iși au fost numiți administratori provizorii ai societății Avioane Craiova S.A. „Cu un număr de 36.600.970 voturi valabile „pentru” (adica 100% din voturile exprimate), reprezentând 97,9385% din capitalul social al Avioane Craiova S.A., A.G.O.A. aprobă numirea administratorilor provizorii ai societății Avioane Craiova S.A., respectiv a următoarelor persoane: Crăciunaș Bogdan, Dudu Iulia, Fălcoi Nicu, Gasparini Claudia și Roșca Monica”, se arată în hotărârea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor, din 8 iulie. De precizat că Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului si Turismului deține 97,9384% din capitalul social, cu un număr de 36.600.920 acțiuni. Membrii Consiliului de Administrație a Companiei Avioane Craiova, potrivit bilanțului pe 2024, a fost remunerat cu peste 270.000 de lei. Nicu Fălcoi a fost deputat de Timiș, între 2020-2024. În legislatura 2016-2020, a fost senator, secretar în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Fălcoi s-a lansat în politică în 2015, când a intrat în partidul Monicăi Macovei, M10, însă în 2016 s-a înscris în USR. În 2024, a candidat la funcția de președinte al CJ Timiș, funcție câștigată de candidatul coaliției PNL-PSD, Alfred Simonis. Potrivit CV-ului său, de profesie inginer, Nicu Fălcoi are o experiență de peste 20 de ani ca pilot, după absolvirea Facultății de Mecanică, Secția Autovehicule Rutiere din cadrul Universității Politehnica din Timișoara, și a școlii Militare de Ofițeri de Aviație „Aurel Vlaicu” din județul Buzău. Iulia Dudu (foto jos) face parte din echipa USR Dolj. Ocupă funcția de consilier în cadrul primăriei Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu și recent a fost numită în consiliul de Administrație Avioane Craiova S.A. Potrivit CV-ului său, este manager de calitate de 15 ani la Serpico SRL Craiova. Iar Claudia Gasparini, potrivit CV-ului său postat chiar pe site-ul companiei, Avioane Craiova, este de profesie evaluator și economist, cu activități în diferite societăți comerciale din Craiova. Scurt istoric al companiei AVIOANE CRAIOVA SA a fost fondată în 1972 în scopul producerii și furnizării de avioane militare pentru Forțele Aeriene Române. Compania și-a început activitatea ca producător de avioane prin cooperarea cu fosta Yugoslavie în dezvoltarea proiectului comun al avionului de bombardament și atac la sol IAR-93 (s-au livrat către Forțele Aeriene peste 200 de astfel de aparate). Că urmare a faptului că România a devenit membră a blocului NATO a fost scos din fabricație și din serviciu. În perioada anilor 1980, compania a proiectat împreună cu Institutul Național de Contrucții Aerospațiale, produs în întregime și calificat împreună cu Centrul de Cercetări și Încercări în Zbor avionul de antrenament IAR-99; avionul este și în prezent în fabricație și în serviciul Forțelor Aeriene ale României în versiunea modernizată – IAR 99 ȘOIM. Avionul este dovadă remarcabilă a capabilităților companiei că partener ideal în proiectarea și execuția produselor de aviație, cât și a celor industriale. Capabilități reprezentative Capabilitățile companiei acoperă un domeniu larg de activități de inginerie și proiectare, mentenanță produsului, testare, proiectare și execuție de scule și verificatoare, fabricație de aeronave și subansamble structurale și suport produs. Procesele și serviciile oferite de AVIOANE CRAIOVA-SĂ acoperă aproape toate ariile de fabricație: • prelucrarea pieselor din aliaje de aluminiu și oțel; • procese speciale calificate pentru aviație: tratamente termice și de protecție a suprafeței • montaj general, asamblare finală, echipare și testare; • vopsire finală (inclusiv vopsiri avion) într-o incinta de mărime medie; • lucrări de laborator pentru testarea materialelor și echipamentelor și măsurare pe mașini digitale pentru dimensiuni mici, medii și mari (C.M.M.) AUTORUL RECOMANDĂ:
Exclusiv | Surse MT: Se va circula pe Autostrada Ford într-o săptămână! 470 de km de drum continuu de mare viteză de la Craiova la Constanța
Vești bune pentru șoferi, de la Ministerul Transporturilor. Sursele GÂNDUL confirmă că luni, 28 iulie 2025, Comisia de recepție a CNAIR va începe verificarea lucrărilor realizate de UMB pe ultimii 12 km ai tronsonului 4 din Drumul Expres 12 Craiova – Pitești, de la Albota la Autostrada A1. Astfel, este foarte posibil ca pe data de 31 iulie să fie deschisă circulația. Se va circula neîntrerupt pe 470 km, de la Craiova la Constanța, pe Drumul Expres 12, Autostrada A1, Autostrada de Centură a Capitalei – A0 și Autostrada A2. Gata cu blocajul de pe centura municipiului Pitești! Ultimii 12 kilometri din lotul 4 al Dex 12, Colonești – Pitești (aproape 32 km), sectorul Albota – Autostrada A1 a fost finalizat de constructorul român UMB. Luni – 28 iulie 2025 – își va începe activitatea Comisia de recepție a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Dacă totul va fi conform, pe 31 iulie, Drumul Expres Craiova-Pitești, cunoscut drept Autostrada Ford (121 km) va fi finalizat integral. Lotul 2, Robănești – Slatina (aproape 40 km) a fost deschis în 2022, o parte în aprilie, o parte în august, în 2023 s-a circulat pe lotul 3 Slatina – Colonești (aproape 32 km), iar anul trecut au fost finalizate lotul 1 Craiova – Robănești (17,7 km) și parțial lotul 4 Colonești – Albota (19 km). „Este o lucrare complicată” În data de 1 august 2024, Cristian Pistol – director general al CNAIR – anunța că lucrările pe lotul 4 (Colonești-Pitești, aproape 32 km) al Autostrăzii Ford, construit tot de UMB, decurg într-un ritm rapid. „În ceea ce privește tronsonul patru, vă asigur că aici constructorul este bine mobilizat, este o lucrare complicată, care a necesitat modificări ale traseului inițial, dar acestea au fost depășite, iar antreprenorul român este foarte bine mobilizat și sunt convins că chiar dacă nu se va face legătura prin nodul rutier cu autostrada, vom fi acolo, ceea ce înseamnă că cel puțin bretelele de descărcare din autostrada A1 în Drumul Expres vor fi realizate anul acesta, astfel încât, facându-se posibilă descărcarea între cele două drumuri de mare viteză”, a completat șeful CNAIR. Drumul Expres Craiova Pitești (DeX 12, în lungime de 121 km) este cunoscut drept Autostrada Ford. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan: Serviciile secrete nu s-au implicat suficient în problema anulării ALEGERILOR din decembrie 2024 Nicușor Dan: Social-democrații s-au comportat până acum extrem de corect / Trebuie să depășim perioada de DEFICITE mari Reuters: Secretarul american de Stat le-a cerut diplomaților americani să NU își mai exprime părerile depsre alegerile din alte țări Cel mai dificil segment din A8 și-a desemnat constructorul-Asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L-EURO-ASFALT D.O.O.-TEHNOSTRADE S.R.L. SPEDITION UMB S.R.L Dan Negru, semnal de alarmă: „România e țara în care există DISCRIMINARE de vârstă! Mihaela Rădulescu e o victimă!”