Etichetă: Ştiri

În timp ce investițiile stagnează, Autostrada Pitești-Sibiu accelerează. Secțiunea 4 Tigveni Curtea de Argeș intră în ultima etapă, spune ministrul Transporturilor. Când va fi gata

Ministrul Transporturilor vine cu vești bune despre secțiunea 4 a drumului Tigveni–Curtea de Argeș. Ciprian Șerban precizează că peste 620 de muncitori și mai mult de 200 de utilaje lucrează pe cei 9,86 km ai acestei secțiuni, în special la căile de rulare și instalațiile electrice din interiorul celor două galerii ale tunelului Momaia, terasamente, suprastructurile podurilor, pasajelor și viaductelor de pe traseu și amenajarea nodului rutier care va permite accesul în DJ678A. „Activitate intensă pe șantierul Secțiunii 4 (Tigveni – Curtea de Argeș). Constructorul austriac (Porr) se apropie de un stadiu fizic de 77% pe această secțiune construită prin Programul Transport (PT) 2021-2027”, spune Șerban. Mesajul este transmis și de directorul CNAIR, Cristian Pistol, care precizează că stația de mixturi asfaltice este instalată și funcțională. Termenul contractual stipulează că secțiunea va fi recepționată în 2027. Însă stadiul avansat în care se află lucrările dau speranțe autorităților că anul viitor vor fi inaugurați cei aproximativ 10 kilometri de autostradă, pe care se află primul și singurul tunel de mare viteză din România.

ROMARM are o nouă conducere. Răzvan Marian Pîrcălăbescu și George Adrian Teotoc, noii directori/ Poziția Ministerului Economiei

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, ales în funcția de Director General, și George Adrian Teotoc, Director Economic, au fost aleși pentru a conduce ROMARM cu mandate pentru următorii 4 ani. UPDATE: Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află compania, a reacţionat arătând că, potrivit procedurii de selecţie, ”autoritatea tutelară este informată despre rezultat, dar nu aprobă direct candidatul”.  ROMARM S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, anunță finalizarea cu succes a procedurii de selecție a conducerii executive, derulată în conformitate cu O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare. Procesul de selecție s-a desfășurat conform standardelor internaționale de corporate governance aplicabile sectorului industrial strategic prin evaluarea profesională și tehnică a candidaților, analiza competențelor manageriale și de leadership, verificări de integritate și conformitate, precum și selecția pe baza unor criterii clare de performanță și aliniere la obiectivele strategice naționale și internaționale, anunță compania. În urma acestui proces complex și competitiv, Consiliul de Administrație al ROMARM a decis numirea domnului Răzvan Marian Pîrcălăbescu în funcția de Director General și a domnului George Adrian Teotoc în funcția de Director Economic, cu mandate de 4 ani. Noua echipă executivă formează un tandem managerial pregătit să implementeze obiectivele prevăzute în Strategia privind industria națională de apărare și în direcțiile cheie de dezvoltare trasate de Consiliul de Administrație, asigurând conformitatea cu țintele Alianței Transatlantice și cu directivele europene în materie de securitate și apărare, mai arată compania. Obiective strategice asumate: Creșterea capacității de producție și optimizarea fluxurilor industriale, Implementarea tehnologiilor avansate și integrarea în lanțurile valorice euroatlantice, Certificarea și conformitatea cu standardele și reglementările UE/NATO în domeniul apărării, Consolidarea parteneriatelor strategice cu furnizori și integratori internaționali, Dezvoltarea programelor de instruire și interoperabilitate pentru personalul tehnic și managerial, Creșterea capacității de export și diversificarea portofoliului de produse. Impact și beneficii: Stabilitate decizională și operativă la nivelul conducerii executive, Creșterea rezilienței industriei naționale de apărare în contextul provocărilor de securitate regional, Asigurarea continuității proiectelor aflate în derulare și accelerarea celor aflate în faza de negociere internațională, Consolidarea poziției României ca furnizor de capabilități în cadrul NATO și UE. Cine este Răzvan Marian Pîrcălăbescu Acesta ocupă funcția de consilier la Guvernul României. Răzvan Marian Pîrcălăbescu a lucrat în Ministerul Economiei şi a deţinut, printre altele, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Romarm SA Bucureşti – Filiala Societatea Carfil S.A. În cursul anului trecut, pe lângă funcţiile de la Ministerul Economiei şi din Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu a raportat, venituri şi din alte surse: a fost preşedinte al Consiliului de administraţie al Plafar, administrator special al IOR SA şi consilier la Senatul României. Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află Compania Naţională Romarm, a reacţionat în urma numirii noii conduceri, anunţând că ”selecţia finală pentru noua conducere a fost derulată, în acord cu prevederile legale în vigoare, de către Consiliului de Administraţie al companiei, format din 5 membri: Constantin Alexie-Cotan Bodolan (preşedinte), Laurenţiu-Nicuşor Gorun, Mihail-Dan Stan, Bogdan Costaş, Ionel-Daniel Butunoi”. ”Conform procedurii de selecţie, autoritatea tutelară este informată despre rezultat, dar nu aprobă direct candidatul”, a transmis Ministerul Economiei, fără alte comentarii. Ministrul Radu Miruţă a criticat dur, recent, modul în care se fac selecţiile pentru şefii marilor companii de stat şi anunţa că vrea schimbarea legislaţiei în această privinţă.

Proiectul de lege privind pensiile speciale, pus în dezbatere publică. Precizările Guvernului privind statutul judecătorilor CCR

Ministerul Muncii a pus în transparență proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Potrivit documentului, magistrații se vor putea pensiona dacă au cel puțin 35 de ani de vechime în muncă dintre care 25 de ani realizați în domeniu. Guvernul vine cu precizarea suplimentară că: „Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR”, adică magistrații CCR nu vor fi afectați.  Proiectul de lege prevede ca magistrații care se vor pensiona să aibă o vechime în muncă de 35 de ani, din care 25 de ani în domeniu, iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Proiectul poate fi consultat aici.  1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins: (3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcţii. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31 ), cu următorul cuprins: (31 ) Persoanele care au o vechime de cel puţin 35 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare. 4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins: (4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat. 5. Alineatul (41 ) al articolului 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (41 ) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reţinute contribuţii de asigurări sociale. 6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condiţiile prevăzute de această legislaţie, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă. Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează: 1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică și va avea următorul cuprins : (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă

Radu Miruță ANUNȚĂ nu sunt bani la buget pentru salariile din ministerul său: Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii

Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a anunțat, miercuri seara, la Digi 24, că în bugetul ministerului pe care îl conduce nu mai sunt bani pentru salariile aferente lunii în curs, fondurile fiind identificate în alte capitole bugetare, unde fuseseră alocaţi bani pentru ”proiecte care au ajuns la DNA”. ”La Ministerul Economiei, pe calculele existente, în luna august, pentru care se vor plăti salariile în luna septembrie, nu sunt bani în buget pentru salarii şi situaţia asta este şi la alte ministere. Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii, că m-am uitat în buget şi am identificat sume pe care să le pun deoparte, în proiecte care să nu fie afectate, pentru că au fost alocaţi bani pentru nişte proiecte care acum au ajuns la DNA şi nu sunt în stare să consume banii respectivi, i-am pus în partea pentru a plăti salarii şi sper să fac şi altceva cu ei”, a adăugat Radu Miruţă. Miruță spune că angajații i-au cerut soluții: ”S-a ajuns într-atât de mult cu exagerarea diferenţei între banii pe care îi aduni şi banii pe care îi consumi, încât nu mai poţi merge mai departe”.

Un membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom cere demisia președintelui companiei

Fostul ministru al Energiei și membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom din partea Ministerului Energiei, Răzvan Nicolescu, a cerut demisia lui Alfred Stern din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei, printr-o scrisoare. Jurnaliștii austrieci l-au interviat pe Nicolescu pentru a afla motivele acestui demers. Într-un interviu publicat luni de revista austriacă Profil, Răzvan Nicolescu a fost întrebat „La sfârșitul lunii iunie, ați trimis o scrisoare dură directorului general al OMV, Alfred Stern, cerându-i demisia imediată din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al filialei românești OMV Petrom. De ce?” „Consiliile de supraveghere trebuie să acționeze în interesul superior al companiei. Cred că ar fi mult mai bine pentru OMV Petrom să aibă un nou președinte cât mai curând posibil. După realegerea Consiliului de Supraveghere, m-aș fi așteptat la un președinte care să poată construi punți. Dacă lucrurile se înrăutățesc în loc să se îmbunătățească, trebuie luate măsuri. Nu este nimic personal și aș fi bucuros să discut situația cu Consiliul de Supraveghere al OMV și cu alți investitori – în prezența lui Alfred Stern. Am perspective și concluzii interesante de împărtășit și de discutat deschis”, a răspuns Răzvan Nicolescu. Întrebat despre faptul că directorului companiei i-ar putea reproșa lucruri, Nicolescu a răspuns că:  „Încerc să fiu minuțios. Pun multe întrebări. Și datorită întrebărilor mele, de exemplu, am economisit 250 de milioane de euro când am oprit achiziția planificată a unei companii care își pierduse valoarea între timp. Consiliile de supraveghere ar trebui să adauge valoare companiei. Trebuie să fim eficienți, nu plăcuți. Ceea ce facem este consemnat în procesul-verbal”, a mai spus fostul ministru al Energiei. VĂ RECOMANDĂM ȘI: OMV Petrom a avut un PROFIT net de 2,08 miliarde de lei în primul semestru, cu 21% mai mic față de prima jumătate a anului 2024. Care sunt cauzele

Cristian Pistol CONFIRMĂ deschiderea completă a Autostrăzii SibiuPitești în 2028

Cristian Pistol, șeful CNAIR, a confirmat deschiderea completă a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) în 2028. Aceasta va asigura un traseu continuu între Cluj-Napoca și Constanța, exclusiv pe autostradă, evitând necesitatea tranzitării prin București. La 1 decembrie 2028 își propun autoritățile să termine prima autostradă din România care va traversa munții. Incertitudinea o reprezintă deocamdată lotul 2 al Autostrăzii Sibiu – Pitești, care, dacă nu va fi deschis în termen, ar lăsa între Cluj și Constanța o porțiune fără autostradă de doar 30 de kilometri, aflată la intrarea pe Valea Oltului. „Ar trebui să circulăm doar pe autostradă, pe tot ce înseamnă Cluj – București – Constanța, începând cu 2028”, a spus Cristian Pistol la Radio Cluj. Obiectivul este inaugurarea completă la 1 decembrie 2028 Autostrada Sibiu–Pitești va deveni prima autostradă care traversează Munții Carpați. Autoritățile își propun să inaugureze întreaga șosea pe 1 decembrie 2028, ca parte a unui obiectiv simbolic: conectarea regiunilor istorice ale țării prin infrastructură modernă. Autostrada Sibiu–Pitești este parte din Coridorul IV Pan-European și este vitală pentru transportul de mărfuri între portul Constanța și vestul Europei. Conectarea completă a infrastructurii de autostradă va reduce semnificativ timpii de deplasare, va spori siguranța rutieră și va atrage investiții în zonele montane și rurale adiacente traseului. Proiectul este finanțat în mare parte din fonduri europene.

Reacția unui senator USR, după ce PSD Iași acuză Guvernul că nu dă bani pentru A7 și A8: Unii pesediști sunt precum un piroman

Senatorul USR Marius Bodea acuză PSD că a pierdut în timpul guvernării Ciolacu banii europeni pentru autostrăzile A7 şi A8. „Unii social-democraţi sunt precum un piroman care îţi dă foc la casă, apoi te ceartă că de ce chemi Pompierii şi Poliţia”, menționează parlamentarul. Senatorul își începe postarea prin „Definiția neobrăzării: Guvernul Ciolacu a pierdut banii europeni pentru A7 și A8. Azi, PSD acuză Guvernul Bolojan că nu dă bani pentru cele două autostrăzi”. „Unii pesediști sunt precum un piroman care îți dă foc la casă, apoi te ceartă că de ce chemi Pompierii și Poliția, stai liniștit, că nu vei arde. După ce casa s-a făcut scrum, îi acuză pe pompieri că nu au fost în stare să te salveze”, mai anunță Bodea. Parlamentul USR i se adresează direct printr-o întrebare șefului PSD Iași, Bogdan Cojocaru, care a acuzat Guvernul Bolojan că frânează Moldova și că ar fi plasat autostrăzile A7 şi A8 la „coada listei”. „Bogdan Cojocaru, care a tăcut mâlc când guvernul PSD pierdea banii din PNRR, și-a dat brusc seama că fără A7 și A8 Moldova rămâne în subdezvoltare. Unde erați, domnule Cojocaru, când activiștii se luptau cu guvernele PSD care refuzau să aloce bani pentru cele două autostrăzi? De ce ați tăcut când colegii dumneavoastră din ministere pierdeau finanțarea?”, spune Bodea. Parlamentul USR a continuat acid la adresa PSD și anume că: „Moldova este ținută în subdezvoltare de 35 de ani, din care vreo 25 au fost guverne PSD. Atunci nu vă durea sufletul de moldoveni? V-a apucat grija abia acum, când ați aruncat povara la alții. Așa arată obrăznicia!” VĂ RECOMANDĂM ȘI:

Claudiu Năsui spune că fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane: „Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, arată într-o postare pe Facebook că varianta propusă de ASF și agreată de Guvern în cazul pensiilor private aduce bani la buget. Deputatul USR precizează că: „Fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane dacă oamenii nu-și mai pot retrage banii. Iar statul are o cerere mai mare pentru titluri de stat dacă ține banii oamenilor blocați în fonduri de pensii pe care le obligă să-l împrumute pe el. Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”. După scandalul izbucnit în cazul pilonului 2 și 3 ale pensiilor private, prin care cei care contribuie nu vor avea acces la toată suma, Claudiu Năsui a venit cu o explicație. „Soluția liberală pentru retragerea banilor din Pilonul 2/3 este să nu-ți impună statul ce să faci cu banii tăi. Adică să respecte proprietatea oamenilor asupra banilor lor puși deoparte pentru pensie. Unii o să prefere să-și ia banii în forma unei rente viagere, depinzând de valoarea pe care le-o propune fondul (care poate fi mică și atunci vor refuza). Alții vor prefera o plată eșalonată pe un număr de ani, dar iar depinde de condițiile eșalonării. Alții vor vrea, pe bună dreptate, să-și retragă toată suma pentru că au nevoie de bani sau pentru că simt că pot avea randamente mai bune.” „Orice cale de retragere a banilor ar alege, fondurile de pensii vor fi obligate să ofere condiții mai bune doar dacă oamenii au opțiuni. Inclusiv opțiunea de a-și retrage proprii bani”, spune fostul ministrul al Economiei. Deputatul USR mai atrage atenția că în cazul în care vor fi comisioane, ar trebui oferite condiții mai bune. „Imaginați-vă că ajungeți la vârsta pensionării și fondul de pensii vă oferă o rentă viageră derizorie. Veți alege să vă retrageți altfel banii. Tocmai de aceea, dacă fondurile vor să mai facă comisioane cu banii dumneavoastră va trebui să vă și ofere condiții mai bune. Problema cu soluția liberală este că nu are nimeni interes să facă lobby pentru ea. Ea ajută toți oamenii, dar nu ajută șmecherii”, spune Năsui. În egală măsură, parlamentarul reamintește și faptul că e nevoie de bani pentru acoperirea deficitului. „Fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane dacă oamenii nu-și mai pot retrage banii. Iar statul are o cerere mai mare pentru titluri de stat dacă ține banii oamenilor blocați în fonduri de pensii pe care le obligă să-l împrumute pe el. Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”, mai precizează Năsui.

România va putea relua exploatarea grafitului din Gorj/ Miruță: Va aduce locuri de muncă, dezvoltare economică și mândrie pentru români

Ministrul Economiei, Radu Miruță, anunță că statul român rămâne beneficiarul licenței, iar România va putea relua exploatarea grafitului de la Baia de Fier din Gorj. „Am semnat astăzi hotărârea de Guvern prin care România primește licența pentru exploatarea grafitului din Gorj. Nu pleacă în mâini străine. Va aduce locuri de muncă, dezvoltare și mândrie pentru gorjeni”, anunță Miruță. „Un mineral extrem de valoros, căutat în întreaga lume, rămâne în proprietatea României și va produce valoare economiei noastre. Am luptat pentru acest grafit înainte de a fi ministru, iar astăzi, la o lună și jumătate de la preluarea mandatului, m-am asigurat că această resursă unică va fi valorificată în interesul României. Va aduce locuri de muncă, dezvoltare economică și mândrie pentru români. Am avut grijă de ceea ce este al nostru”, a declarat ministrul Economiei. Grafenul, care se obține prin exfolierea grafitului, este considerat mineralul minune, fiind folosit în mai multe industrii: microelectronică, energetică, aerospațială. „În anii 2000, la Baia de Fier se exploatau 40.000 de tone de grafit anual. Acum, liderul exploatării de grafit în Europa este Norvegia, care procesează 10.000 de tone de grafit anual. Deci, de patru ori mai mult se poate face în România. În plus, grafitul românesc are o calitate fantastică, având o puritate de 98%”, se arată într-un comunicat. VĂ RECOMANDĂM ȘI:

Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic: Trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului!

Fostul Ministrul Adrian Câciu, prezintă imagini din raportul ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de „greaua moștenire”. Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB(3,68% ca să fiu exact) față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale dar si prin toată propaganda aferentă să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu.  Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică pe argumente că deficitul în prima parte a anunșui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare”. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I(posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut) cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2(detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP), mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate, precizează fostul ministru. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetara cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urma de profesionalism în materie!”, spune Câciu.