Destinație de vacanță la o aruncătură de băț: 5 dintre cele mai frumoase palate și castele din Ungaria
Organizația de turism „Visit Hungary” încurajează vizitatorii să descopere castelele și palatele cu o arhitectură spectaculoasă și o istorie fascinantă, răspândite prin zona rurală. Timp de secole, acestea au constituit scena unor bătălii decisive și a unor puncte de întâlnire culturală, iar multe dintre ele au fost supuse unor lucrări de renovare minuțioase pentru a fi mai accesibile vizitatorilor iubitori de istorie și arhitectură, potrivit Euronews. Destinațiile fac parte din patrimoniul istoric și turistic din cadrul circuitului palatelor și castelelor din Ungaria. Vestigiile se află în diferite regiuni, de la zona lacului Balaton până în nordul și vestul Ungariei. Printre acestea se numără Palatul Festetics din Keszthely, situat în vestul Ungariei, pe malul vestic al lacului Balaton, în comitatul Zala. În nord-vestul țării, în apropierea graniței cu Austria, se află Palatul Esterházy din Fertőd, în comitatul Győr-Moson-Sopron, unul dintre cele mai importante ansambluri baroce din Ungaria, cunoscut și sub numele de „Versailles-ul Ungariei”. Tot în vestul țării se regăsește Conacul Nádasdy din Nádasdladány, în comitatul Fejér, în regiunea Transdanubia Centrală. Lista este completată de obiective din nordul Ungariei: Castelul Eger – Muzeul Castelului „István Dobó”, în orașul Eger, și Castelul Szigliget, în localitatea Szigliget, pe malul nordic al lacului Balaton. Grădină spectaculoasă, cu paturi de flori și o bibliotecă cu mii de cărți Palatul Festetics din Keszthely este al treilea palat ca mărime din Ungaria, această reședință barocă cu un singur etaj are 101 de camere, printre care se numără și o imensă bibliotecă privată aristocratică cu 86.000 de cărți. Este situat într-o grădină întinsă de 42 de hectare, cu copaci seculari, paturi de flori colorate, un iaz, fântâni și statui. În prezent, palatul funcționează în principal ca muzeu și centru de evenimente culturale, oferind atât vizite ghidate, cât și vizite pe cont propriu. Versailles, în Ungaria Supranumit „Versailles-ul maghiar”, Palatul Esterházy, complex arhitectural baroc cu 126 de camere, este una dintre cele mai populare atracții din nord-vestul Ungariei. Palatul numără 126 de camere. Cei care trec pragul acestui palat pot să vadă impresionanta galerie Esterházy, ce adăpostește 650 de tablouri. Teatrul de marionete inaugurat în 1773 de împărăteasa Maria Tereza este un loc unde și în prezent sunt organizate evenimente culturale. Castelul are și o grădină franceză de 300 de hectare, dar și o capelă. Timp de peste două decenii, a fost reședința celebrului compozitor Joseph Haydn. Un conac medieval, platou de filmare pentru două producții media Conacul Nádasdy combină stiluri arhitecturale precum cel neogotic, istorist și Tudor, fiind apreciat de vizitatorii care îi trec pragul. Aici s-a filmat filmul horror Underworld (2003), precum și serialul The Borgias (2011–2013). Astfel, porțile de fier ale grădinilor conacului, dar și tapițeria reînnoită a mobilierului din interior au fost modificate special pentru filmarea acestor două show-uri TV. Locul unde comemorarea înfrângerii Otomanilor continuă și astăzi Castelul din Eger, care găzduiește Muzeul Castelului István Dobó, este una dintre cele mai importante fortificații istorice ale Ungariei. Construit în stil gotic, acest castel povestește, prin tururi ghidate și expoziții interactive momentele în care Imperiul Otoman a fost înfrânt de apărătorii maghiari în 1552. Zilnic, la castel victoria este marcată chiar și în zilele noastre, de o salvă de tun trasă în fiecare zi la ora 15:52. „Castelul Balatonului” Castelul Szigliget, singurul din apropierea Lacului Balaton care este deschis vizitatorilor, este adesea numit „Castelul Balatonului”. Ruinele acestei cetăți, care odinioară era suficient de puternică pentru a rezista atacurilor forțelor otomane, oferă acum vizitatorilor o privire atât asupra istoriei Ungariei, cât și asupra lacului însuși, de o frumusețe uimitoare.
Federația Solidaritatea Sanitară pune proiectul legii salarizării la dispoziția angajaților: Își pot calcula noile venituri și pot spune dacă sunt mulțumiți sau nu
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a anunțat, duminică, lansarea unei consultări naționale în rândul angajaților din sănătate, aceștia fiind invitați să evalueze impactul proiectului asupra veniturilor lor. Potrivit FSSR, consultarea are ca scop stabilirea unei poziții cu privire la acceptarea sau respingerea ultimei forme a proiectului privind legea salarizării bugetare. „Prin intermediul acestei consultări angajații sunt chemați să decidă dacă proiectul legii salarizării este sau nu acceptabil, indicând totodată dacă el ar genera scăderi ale veniturilor salariale, creșterea acestora sau menținerea veniturilor în plată”, transmite Federația „Solidaritatea Sanitară”. Angajații din Sănătate, invitați să evalueze impactul proiectului asupra veniturilor lor La această consultare publică sunt invitați să răspundă 60.000 de angajați din sistemul de Sănătate. Pentru evaluarea impactului financiar, fiecare angajat este invitat să utilizeze Comparatorul salariilor din sănătate, actualizat cu prevederile ultimei variante a proiectului de lege. Ulterior, angajații sunt invitați să completeze un formular de consultare publică, în care să precizeze impactul estimat asupra propriilor venituri. „FSSR consideră că cei mai importanți evaluatori ai oricărei politici publice trebuie să fie beneficiarii ei”, precizează federația în comunicatul de presă. Abia după centralizarea opiniilor exprimate, Federația a anunțat că își va prezenta poziția față de ultima formă a proiectului legii salarizării. Modificările solicitate de Solidaritatea Sanitară la legea salarizării În paralel, sindicaliștii spun că desfășoară o acțiune de convingere a parlamentarilor pentru modificarea proiectului în ceea ce privește angajații din sănătate. Printre principalele corecții solicitate de FSSR se numără exceptarea unităților din subordinea Ministerului Sănătății de la limita de 20% pentru sporuri și introducerea unui plafon de 30%, despre care federația afirmă că a fost convenit în cadrul negocierilor. De asemenea, organizația sindicală solicită introducerea unui interval cuprins între 50% și 100% pentru tarifele orare suplimentare aferente muncii în zilele libere și de sărbători legale. FSSR mai cere modificarea limitelor prevăzute la articolul 11, alineatele (3) și (4), la 15%, respectiv 25%, precum și modificarea articolului 34 astfel încât să fie asigurată finanțarea tuturor influențelor salariale. Federația precizează că varianta proiectului de lege utilizată în consultarea națională nu include aceste corecții solicitate de organizația sindicală. Și Federația SANITAS respinge ultima formă a legii salarizării Vineri, Federația SANITAS a criticat ultima formă a legii salarizării, susținând că documentul introduce noi incertitudini privind veniturile angajaților din Sănătate și Asistență socială și limitează sporurile. Sindicaliștii cer partidelor parlamentare să respingă proiectul în forma actuală și avertizează că suspendarea grevei din Sănătate nu înseamnă încheierea conflictului de muncă. Sindicaliștii din Sănătate susțin că actuala formă a proiectului conține numeroase capcane care pot afecta direct veniturile și predictibilitatea salarizării în Sănătate și Asistență socială. Federația susține că proiectul nu precizează clar sursa de finanțare și avertizează că stabilirea unei valori de referință „arbitrare” ar putea genera probleme în anii următori. „Sporurile nu reprezintă privilegii. Ele compensează condiții concrete de muncă: ture, muncă continuă în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, risc profesional, expunere, solicitare psihică și fizică și alte situații specifice acestor domenii. Nu putem accepta o construcție salarială care, sub pretextul reformei și al echității, riscă să producă noi inechități, noi incertitudini și noi pierderi pentru angajați”, transmite SANITAS. Cine câștigă și cine pierde din noua Lege a salarizării Noua variantă a Legii salarizării bugetarilor, discutată în această săptămână la Palatul Cotroceni și obținută de Mediafax, stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei, cea mai mică dintre proiectele prezentate până acum. În paralel, au fost modificate mai multe coeficiente și sporuri, astfel încât unele categorii ies mai bine decât în variantele anterioare, în timp ce altele ajung la salarii calculate mai mici. Salariul de bază este stabilit prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Astfel, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin decât în prima variantă. Una dintre cele mai importante modificări față de proiectele anterioare apare în Sănătate. Personalul care lucrează în condiții deosebit de periculoase în ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau în activități de transplant va putea beneficia de sporuri cuprinse între 40% și 55% din salariul de bază. Pentru personalul dintr-o a doua categorie de condiții deosebit de periculoase, în care intră, între altele, TBC, psihiatria, oncologia, serviciile de ambulanță, blocurile operatorii și unitățile pentru arși, sporurile vor putea ajunge la 50%. De asemenea, personalul sanitar care lucrează în cadrul programului normal în zile de repaus săptămânal sau de sărbători legale va primi un tarif orar cu 40% mai mare.Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal în astfel de zile vor fi plătite cu un tarif cu 30% mai mare, iar medicii aflați în gardă la domiciliu vor primi 40% din tariful orar aferent salariului de bază.
Bogdan Ivan: Grupul de la Turceni va fi repornit luni. Situația de la Cernavodă, gestionată cu foarte mare amatorism
Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, a anunțat, duminică seara, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN, că grupul 5 de la Turceni, care a fost oprit din cauza unor defecțiuni tehnice, urmează să fie repornit luni. El a afirmat că acesta a fost reparat în cursul zilei de duminică și că repornirea este programată pentru luni după-amiază. „Va fi repornit mâine (luni – n.r.). Chiar astăzi am discutat cu foștii mei colegi din Complexul Energetic Oltenia. El a fost reparat în cursul zilei de astăzi. Mâine la ora 15 va injecta energia în Sistemul Energetic Național undeva la 220 de megawați”, a declarat Ivan la Antena 3 CNN. Situația actuală nu permite repornirea reactorului 2 al Centralei de la Cernavodă Întrebat despre situația de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, Bogdan Ivan a afirmat că reactorul 2 nu poate fi repornit în acest moment, pentru că nu există suficientă apă pentru sistemul de răcire. „De la Cernavodă am datele publice, pentru că am discutat și cu cei de acolo care mi-au spus că nu reușesc în momentul de față să repornească măcar reactorul numărul 2 în condițiile în care nu au suficientă apă pentru răcire”, a spus fostul ministru al Energiei. Totodată, Ivan a criticat și modul în care a fost gestionată problema din zona de captare a apei pentru Cernavodă, făcând referire la lucrările care, în opinia sa, ar fi trebuit realizate pentru a preveni agravarea situației. „Nu e cineva care a adus seceta. Dar faptul că am văzut mai multe acțiuni de PR, acea stâncă care ba explodează, ba sunt 2 centimetri, ba nu sunt ăia 2 centimetri (…) au făcut o confuzie întreagă”, a afirmat ministrul. Ivan: Autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme Potrivit lui fostului ministru al Energiei, autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme pentru a menține un nivel suficient al apei în zona respectivă. „În loc să se ocupe de ce trebuia să facă de la început, anume să dragheze acea zonă, să redirecționeze cursul de apă, s-a ajuns la acea situație de compromis. Din ceea ce se vede din afară, pare că toată această situație extrem de gravă a fost gestionată cu foarte mare amatorism”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3 CNN”, a conchis Ivan. Guvernul a anunțat măsuri pentru menținerea răcirii Centralei de la Cernavodă Sâmbătă, Guvernul a anunțat că în cursul zilei de vineri, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale Centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit Guvernului, printre noile măsuri se numără continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual. Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei care asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie.
O instanță din SUA anulează decizia administrației Trump de a suspenda vizele pentru 75 de țări. Printre ele, și Republica Moldova
Un judecător federal din New York a anulat, în această săptămână, o măsură adoptată de administrația Trump la începutul acestui an, care prevedea suspendarea vizelor pentru 75 de țări. Printre țările care au fost vizate de această suspendare a vizelor se numără Republica Moldova, Afganistan, Iran, Rusia și Somalia, iar cetățenii din aceste state erau considerați de administrația Trump ca fiind susceptibili să aibă nevoie de asistență socială în Statele Unite, potrivit Associated Press. Solicitanții de vize de non-imigrant, „verificați și evaluați în detaliu” O notă separată trimisă tuturor ambasadelor și consulatelor SUA preciza că și solicitanții de vize de non-imigrant ar trebui să fie „verificați și evaluați în detaliu” pentru a se exclude posibilitatea ca aceștia să solicite beneficii publice în Statele Unite. Judecătorul care a anulat decizia administrației americane a afirmat că secretarul de stat Marco Rubio și-a depășit autoritatea prin emiterea acestei politici, care „încalcă” Legea privind imigrația și naționalitatea, impunând „refuzul vizelor solicitanților eligibili fără niciun temei legal”. Măsura de suspendare a vizelor, contestată de ONG-uri „Congresul a conferit funcționarilor consulari autoritate și putere discreționară exclusive pentru a stabili dacă un imigrant este eligibil pentru o viză, pe baza analizării unor criterii specifice și detaliate prevăzute în lege. Politica interzice eliberarea vizelor de imigrant pe baza naționalității solicitantului și reprezintă o abrogare directă a acestui cadru legal”, a mai spus judecătorul care a anulat decizia. Măsura de suspendare a vizelor a fost contestată de două ONG-uri și de către 11 persoane, dintre care șase aveau membri ai familiei cărora li s-au refuzat vizele. Ceilalți cinci se află în afara țării și au depus „cereri bazate pe angajare” pentru a veni în Statele Unite. Hotărârea reprezintă cel mai recent exemplu al modului în care instanțele subminează agenda lui Trump în materie de imigrație.
Parlamentul se reunește luni în sesiune extraordinară. Aleșii dau votul decisiv pentru legile PNRR. Ce propuneri are pe masă legislativul
Parlamentul se reunește săptămâna viitoare, între 24 și 26 august, în cea de-a patra sesiune extraordinară din această vară. Atât senatorii, cât și deputații, își vor da votul pentru legi importante de care depind banii europeni. Legea Integrității, din nou pe masa Parlamentului În ultimele sesiuni extraordinare, aleșii au reușit să treacă Legea Integrității, după multe discuții și amendamente controversate. Ea a fost contestată la CCR, iar magistrații Curții au retrimis-o în Parlament, după ce au declarat unul din amendamente neconstituțional. Este vorba despre amendamentul sesizat de Nicușor Dan, care ar fi obligat-o pe partenera lui de viață, Mirabela Grădinaru, să își facă publică declarația de avere. Președintele a publicat însă documentul, chiar înainte de a face sesizarea de neconstituționalitate. Ce a decis CCR despre publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor Judecătorii Curții Constituționale au considerat că modificarea propusă de AUR și susținută de PSD nu se supune Legii Fundamentale, problema fiind în sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. Astfel, parlamentarii vor trebui să regândească paragrafele din lege care au ca obiect publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor. Luni, deputații vor supune din nou Legea Integrității la vot. Vot „de miliarde” pe Legea Hidrogenului Legea Hidrogenului se află acum pe masa Senatului. Reducerea folosirii carbonului în industrii face un pas înainte, dacă această propunere va trece, căci hidrogenul ar urma să îl înlocuiască. Și în sectorul transporturilor ar urma să fie folosită energia verde. Aleșii își doresc să elimine combustibilii poluanți, conform noilor reglementări europene. Dubla variantă la legea care i-ar salva pe elevii de clasa a VIII-a de la dublul examen La Camera Deputaților au fost înregistrate două propuneri de lege, ambele vizând aceeași problemă: dublul examen de la finalul studiilor gimnaziale. Deputații PSD au propus amânarea acestei măsuri din legea învățământului preuniversitar cu doi ani. În același timp, doi liberali și un social-democrat vor același lucru, dar cu o prorogare de patru ani. Dintre legile de care depind banii europeni, mai intră la votul parlamentarilor în această săptămână și Legea biodiversității. Dacă aceste legi nu vor trece de testul Parlamentului, România riscă să piardă miliarde de euro, bani din PNRR.
Alimentele ultraprocesate ar putea provoca cancer de prostată, avertizează medicii
Potrivit medicilor de la Florida Atlantic University (FAU), consumul de alimente ultraprocesate, precum produsele de tip junk food, băuturile răcoritoare, cerealele ambalate și gustările procesate, crește „semnificativ” riscul de apariție a cancerului de prostată, conform dpa. După ce au analizat datele medicale a aproximativ 18.000 de bărbați, cercetătorii FAU au constatat că persoanele care consumau mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 24% până la 34% mai mare de a dezvolta această boală, comparativ cu cele care consumau mai puține astfel de produse. Rezultatele au fost publicate în The American Journal of Medicine. Analiza a luat în calcul vârsta, rasa și originea etnică, nivelul veniturilor și dacă participanții fumau sau nu, precizează echipa. Medicii avertizează asupra consumului ridicat de alimente ultraprocesate „Aceste rezultate se adaugă dovezilor tot mai numeroase potrivit cărora alimentele ultraprocesate au efecte negative importante asupra sănătății și subliniază nevoia unor studii observaționale de amploare și a unor studii randomizate pentru a testa în mod adecvat această ipoteză”, a declarat Charles Hennekens, profesor de medicină la FAU. „Reducerea consumului de alimente ultraprocesate este o provocare complexă pentru sănătatea publică, mai ales pentru că aceste produse sunt foarte răspândite și ușor accesibile”, a declarat Timothy De Ver Dye, șeful Departamentului de Sănătate Publică din cadrul FAU. „Furnizorii de servicii medicale trebuie să țină cont de faptul că mulți pacienți întâmpină dificultăți în a avea acces la alimente mai sănătoase sau în a și le permite”, a adăugat el. Prețurile alimentelor au crescut puternic la nivel mondial în ultimii ani, pe fondul perturbărilor din producție și comerț, provocate de restricțiile din perioada pandemiei de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și conflictul dintre Iran și Statele Unite.
23 august 1944, de la Regele Mihai la paradele comuniste. Cum s-a schimbat povestea unei zile istorice
Mareșalul Ion Antonescu se afla la conducerea României în momentul în care Regele Mihai I a decis schimbarea regimului. Antonescu fusese numit în funcția de prim-ministru de regele Carol al II-lea, în septembrie 1940. În timpul guvernării sale, România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Puterile Axei, formate din Germania Nazistă, Japonia și Italia Fascistă. La 23 august 1944, Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu și a cerut arestarea acestuia. Decizia a dus la încetarea guvernării militare și la schimbarea poziției României în război. România a întors armele împotriva Germaniei Naziste În urma deciziilor luate la 23 august 1944, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și s-a alăturat Aliaților, respectiv Națiunilor Unite – URSS, SUA și Anglia. România a început tratativele pentru încheierea armistițiului și s-a aliat cu Uniunea Sovietică. În seara zilei de 23 august, Regele Mihai I s-a adresat populației și a citit Proclamația către țară. „În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”, transmitea Regele Mihai I. În aceeași proclamație, Regele Mihai I anunța sfârșitul dictaturii și garanta drepturile și libertățile cetățenilor. 23 august 1944 și schimbarea regimului politic din România După demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, guvernarea țării a fost preluată de generalul Constantin Sănătescu. Noul cabinet a fost format din reprezentanți ai partidelor democrate, ofițeri ai armatei și politicieni comuniști. Armistițiul semnat cu Uniunea Sovietică a fost urmat de pierderi teritoriale și de creșterea treptată a influenței comuniștilor în conducerea României. În urma schimbării taberei în război, România a recuperat Transilvania de Nord, inclusiv orașele Cluj, Carei, Satu Mare și Oradea. Cadrilaterul a rămas Bulgariei, în timp ce Basarabia și Bucovina de Nord au rămas Uniunii Sovietice. De la schimbarea alianței la regimul comunist La 23 august 1944 a început o perioadă care avea să ducă, în anii următori, la schimbarea profundă a regimului politic din România. Ziua de 23 august a devenit zi națională în timpul regimului comunist, fiind prezentată drept un moment important al istoriei țării. La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost obligat să abdice. Evenimentul a marcat începutul sovietizării României și venirea comuniștilor la putere, regim care a durat până în decembrie 1989. Paradele de 23 august în timpul regimului comunist În perioada regimului comunist, 23 august a devenit sărbătoare națională și una dintre cele mai importante zile din calendarul oficial al României. Data era prezentată drept momentul „eliberării” țării de sub ocupația fascistă, iar în marile orașe erau organizate parade militare și manifestații de amploare. Mii de oameni participau la defilări, în timp ce muncitorii, elevii și reprezentanții diferitelor instituții erau mobilizați să ia parte la festivități. Paradele au devenit, astfel, un instrument de propagandă al regimului comunist, iar discursul oficial a pus treptat în plan secund rolul Regelui Mihai I și al actului de la 23 august 1944, accentuând contribuția Partidului Comunist și a Uniunii Sovietice la schimbarea regimului și la încheierea războiului.
Război comercial SUA-Canada. Trump atacă din nou statul vecin: Gata
Mesajul a fost publicat pe rețeaua Truth Social. „Canada își dorește beneficiile de a fi stat, fără a fi unul!!! De asemenea, le-au perceput marilor noștri fermieri, timp de mulți ani, sume masive de tarife vamale. Gata!!!”, a scris președintele american Donald Trump pe propria rețea de socializare. Canada a anunțat sâmbătă că va impune, începând cu 8 septembrie, tarife pentru o serie de produse importate din Statele Unite. Este răspunsul canadian la impunerea de către Donald Trump a unor taxe vamale de 50%. Acestea au intrat în vigoare sâmbătă și afectează aproximativ 20 de miliarde de dolari din exporturile Canadei către Statele Unite. Premierul Mark Carney a spus că Ottawa va răspunde „dolar pentru dolar”, în contextul deteriorării relațiilor comerciale dintre cele două țări. Noile taxe canadiene vor viza produse precum oțelul, produsele lactate, electrocasnicele, echipamentele agricole, hârtia și celuloza, precum și electronicele. Carney a declarat că măsurile canadiene urmăresc protejarea angajaților, fermierilor, familiilor și companiilor din Canada. „Canada va egala noile tarife ale Washingtonului dolar pentru dolar pentru a proteja muncitorii, fermierii, familiile și companiile canadiene”, a spus premierul canadian, citat de Reuters. Întrebat dacă situația poate fi descrisă drept un război comercial între Canada și SUA, Mark Carney a avut un răspuns tranșant. „Ești în război când ești atacat. Noi am fost atacați”, a afirmat premierul canadian. Tensiunile comerciale complică și mai mult relația dintre cele două state, care sunt de mult timp parteneri comerciali și aliați strategici. Disputa ar putea avea implicații inclusiv asupra viitorului acordului de liber schimb nord-american, cunoscut sub numele de USMCA.
O pastilă pe zi poate reda culoarea pielii. Rezultatele unui studiu sunt promițătoare
Tratamentul ar putea reprezenta o alternativă mai ușor de administrat pentru pacienții cu zone extinse afectate de această boală. Cercetătorii au testat medicamentul upadacitinib pe 614 adulți și adolescenți cu vârsta de cel puțin 12 ani, diagnosticați cu cea mai frecventă formă de vitiligo. Participanții aveau pete depigmentate atât pe față, cât și pe alte zone ale corpului. Studiile au fost desfășurate în 138 de centre medicale din 18 țări. Participanții au primit zilnic fie 15 miligrame de upadacitinib, fie un placebo, timp de 48 de săptămâni, scrie Science Alert. În primul studiu, 25% dintre pacienții care au primit upadacitinib au recuperat cel puțin 75% din culoarea pierdută de la nivelul feței, comparativ cu doar 6% în grupul placebo. În cel de-al doilea studiu, rezultatele au fost similare: 23% dintre pacienții tratați au atins același nivel de îmbunătățire, față de 7% dintre cei care au primit placebo. Tratamentul pentru vitiligo a avut efect și asupra altor zone ale corpului Efectele upadacitinibului nu s-au limitat la nivelul feței. În cele două studii, 19%, respectiv 21% dintre pacienții care au primit medicamentul au recuperat cel puțin jumătate din culoarea pierdută în zonele afectate ale corpului. În grupurile placebo, procentul a fost de doar 6%. Unii pacienți au obținut rezultate și mai bune. În ambele studii, aproximativ 14% dintre persoanele tratate au recuperat cel puțin 90% din culoarea pierdută de pe față, în timp ce acest rezultat a fost observat la doar 2-3% dintre participanții care au primit placebo. Cercetătorii au observat că procesul de repigmentare continua și la finalul celor 48 de săptămâni, ceea ce indică posibilitatea ca un tratament mai îndelungat să producă rezultate suplimentare. Cum acționează pastila pentru vitiligo Vitiligo apare atunci când sistemul imunitar atacă în mod eronat celulele responsabile de producerea pigmentului pielii. Boala nu este contagioasă, însă petele albe pot avea un impact important asupra vieții sociale și asupra sănătății mintale. Upadacitinib face parte din categoria medicamentelor numite inhibitori JAK și acționează prin reducerea unei componente a răspunsului imun care contribuie la apariția vitiligo. Astfel, celulele sănătoase responsabile de pigmentare pot fi protejate, oferind pielii posibilitatea de a-și recăpăta culoarea. Spre deosebire de cremele aplicate direct pe zonele afectate, pastila acționează la nivelul întregului organism. Acest lucru ar putea fi util în special pentru persoanele cu vitiligo extins sau cu pete localizate în zone greu accesibile. Pastila pentru vitiligo are și efecte adverse Rezultatele studiului nu înseamnă însă că tratamentul funcționează pentru toți pacienții. Aproximativ trei sferturi dintre persoanele care au primit medicamentul nu au atins obiectivul principal privind recuperarea culorii la nivelul feței. Printre cele mai frecvente reacții adverse raportate s-au numărat infecțiile tractului respirator superior, acneea, durerile de cap și inflamația nasului și a gâtului. Șapte persoane care au primit upadacitinib au dezvoltat zona zoster. De asemenea, medicamentul este asociat cu avertismente privind infecțiile grave, anumite tipuri de cancer, probleme cardiovasculare și formarea cheagurilor de sânge atunci când este utilizat pentru alte afecțiuni. Studiile au durat 48 de săptămâni, astfel că nu pot exclude riscurile rare sau pe termen lung. Participanții vor fi monitorizați încă 112 săptămâni pentru a se vedea cât de mult poate continua repigmentarea și dacă efectele se mențin după întreruperea tratamentului. Upadacitinib a fost deja aprobat în Uniunea Europeană pentru adulții și adolescenții de cel puțin 12 ani eligibili, diagnosticați cu vitiligo non-segmentar. Studiul a fost finanțat de AbbVie, compania care produce upadacitinib. Cercetătorii au precizat că sunt necesare date suplimentare pentru a determina cât de durabile sunt rezultatele și care sunt pacienții care pot beneficia cel mai mult de tratament.
Riscuri uriașe pe piețele bursiere. Ce strategie atipică adoptă investitorii
Piețele globale au fost volatile în 2026, iar investitorii caută soluții pentru a-și ține banii în siguranță. Potrivit CNBC, un nou episod de turbulențe a lovit piețele de acțiuni și obligațiuni în această săptămână. Șase investitori importanți consultați de jurnaliștii americani au comentat ultimele evoluții și au avut opinii diferite în ceea ce privește riscurile. În schimb, toți au fost de acord asupra unei soluții atipice. Experții recomandă o diversificare a investițiilor mai mare decât cea obișnuită. „Nu muriți încercând să fiți un erou”, a declarat un investitor. Ce domenii recomandă investitorii la bursă Altfel spus, ei recomandă investițiile în diferite domenii și nu concentrarea acțiunilor în activitățile și companiile considerate sigure. Pe listă este investiția în domeniul IA din China, care până acum a fost eclipsat de companiile din Taiwan și Coreea de Sud. De asemenea, fondurile de investiții imobiliare, care „au fost defavorizate ani de zile, acum par din ce în ce mai atractive”. Totodată, investitorii caută să-și lărgească portofoliile cu acțiuni din Marea Britanie, din Asia și de pe piețele emergente. Nu în cele din urmă, investitorii au remarcat că acțiunile din domeniul energetic au fluctuat foarte mult. În acest an au avut cele mai bune și cele mai slabe performanțe de două ori, la fel ca în cazul acțiunilor IT.