Parlamentul se reunește luni în sesiune extraordinară. Aleșii dau votul decisiv pentru legile PNRR. Ce propuneri are pe masă legislativul

Parlamentul se reunește săptămâna viitoare, între 24 și 26 august, în cea de-a patra sesiune extraordinară din această vară. Atât senatorii, cât și deputații, își vor da votul pentru legi importante de care depind banii europeni. Legea Integrității, din nou pe masa Parlamentului În ultimele sesiuni extraordinare, aleșii au reușit să treacă Legea Integrității, după multe discuții și amendamente controversate. Ea a fost contestată la CCR, iar magistrații Curții au retrimis-o în Parlament, după ce au declarat unul din amendamente neconstituțional. Este vorba despre amendamentul sesizat de Nicușor Dan, care ar fi obligat-o pe partenera lui de viață, Mirabela Grădinaru, să își facă publică declarația de avere. Președintele a publicat însă documentul, chiar înainte de a face sesizarea de neconstituționalitate. Ce a decis CCR despre publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor Judecătorii Curții Constituționale au considerat că modificarea propusă de AUR și susținută de PSD nu se supune Legii Fundamentale, problema fiind în sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. Astfel, parlamentarii vor trebui să regândească paragrafele din lege care au ca obiect publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor. Luni, deputații vor supune din nou Legea Integrității la vot. Vot „de miliarde” pe Legea Hidrogenului Legea Hidrogenului se află acum pe masa Senatului. Reducerea folosirii carbonului în industrii face un pas înainte, dacă această propunere va trece, căci hidrogenul ar urma să îl înlocuiască. Și în sectorul transporturilor ar urma să fie folosită energia verde. Aleșii își doresc să elimine combustibilii poluanți, conform noilor reglementări europene. Dubla variantă la legea care i-ar salva pe elevii de clasa a VIII-a de la dublul examen La Camera Deputaților au fost înregistrate două propuneri de lege, ambele vizând aceeași problemă: dublul examen de la finalul studiilor gimnaziale. Deputații PSD au propus amânarea acestei măsuri din legea învățământului preuniversitar cu doi ani. În același timp, doi liberali și un social-democrat vor același lucru, dar cu o prorogare de patru ani. Dintre legile de care depind banii europeni, mai intră la votul parlamentarilor în această săptămână și Legea biodiversității. Dacă aceste legi nu vor trece de testul Parlamentului, România riscă să piardă miliarde de euro, bani din PNRR.
Alimentele ultraprocesate ar putea provoca cancer de prostată, avertizează medicii

Potrivit medicilor de la Florida Atlantic University (FAU), consumul de alimente ultraprocesate, precum produsele de tip junk food, băuturile răcoritoare, cerealele ambalate și gustările procesate, crește „semnificativ” riscul de apariție a cancerului de prostată, conform dpa. După ce au analizat datele medicale a aproximativ 18.000 de bărbați, cercetătorii FAU au constatat că persoanele care consumau mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 24% până la 34% mai mare de a dezvolta această boală, comparativ cu cele care consumau mai puține astfel de produse. Rezultatele au fost publicate în The American Journal of Medicine. Analiza a luat în calcul vârsta, rasa și originea etnică, nivelul veniturilor și dacă participanții fumau sau nu, precizează echipa. Medicii avertizează asupra consumului ridicat de alimente ultraprocesate „Aceste rezultate se adaugă dovezilor tot mai numeroase potrivit cărora alimentele ultraprocesate au efecte negative importante asupra sănătății și subliniază nevoia unor studii observaționale de amploare și a unor studii randomizate pentru a testa în mod adecvat această ipoteză”, a declarat Charles Hennekens, profesor de medicină la FAU. „Reducerea consumului de alimente ultraprocesate este o provocare complexă pentru sănătatea publică, mai ales pentru că aceste produse sunt foarte răspândite și ușor accesibile”, a declarat Timothy De Ver Dye, șeful Departamentului de Sănătate Publică din cadrul FAU. „Furnizorii de servicii medicale trebuie să țină cont de faptul că mulți pacienți întâmpină dificultăți în a avea acces la alimente mai sănătoase sau în a și le permite”, a adăugat el. Prețurile alimentelor au crescut puternic la nivel mondial în ultimii ani, pe fondul perturbărilor din producție și comerț, provocate de restricțiile din perioada pandemiei de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și conflictul dintre Iran și Statele Unite.
23 august 1944, de la Regele Mihai la paradele comuniste. Cum s-a schimbat povestea unei zile istorice

Mareșalul Ion Antonescu se afla la conducerea României în momentul în care Regele Mihai I a decis schimbarea regimului. Antonescu fusese numit în funcția de prim-ministru de regele Carol al II-lea, în septembrie 1940. În timpul guvernării sale, România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Puterile Axei, formate din Germania Nazistă, Japonia și Italia Fascistă. La 23 august 1944, Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu și a cerut arestarea acestuia. Decizia a dus la încetarea guvernării militare și la schimbarea poziției României în război. România a întors armele împotriva Germaniei Naziste În urma deciziilor luate la 23 august 1944, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și s-a alăturat Aliaților, respectiv Națiunilor Unite – URSS, SUA și Anglia. România a început tratativele pentru încheierea armistițiului și s-a aliat cu Uniunea Sovietică. În seara zilei de 23 august, Regele Mihai I s-a adresat populației și a citit Proclamația către țară. „În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”, transmitea Regele Mihai I. În aceeași proclamație, Regele Mihai I anunța sfârșitul dictaturii și garanta drepturile și libertățile cetățenilor. 23 august 1944 și schimbarea regimului politic din România După demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, guvernarea țării a fost preluată de generalul Constantin Sănătescu. Noul cabinet a fost format din reprezentanți ai partidelor democrate, ofițeri ai armatei și politicieni comuniști. Armistițiul semnat cu Uniunea Sovietică a fost urmat de pierderi teritoriale și de creșterea treptată a influenței comuniștilor în conducerea României. În urma schimbării taberei în război, România a recuperat Transilvania de Nord, inclusiv orașele Cluj, Carei, Satu Mare și Oradea. Cadrilaterul a rămas Bulgariei, în timp ce Basarabia și Bucovina de Nord au rămas Uniunii Sovietice. De la schimbarea alianței la regimul comunist La 23 august 1944 a început o perioadă care avea să ducă, în anii următori, la schimbarea profundă a regimului politic din România. Ziua de 23 august a devenit zi națională în timpul regimului comunist, fiind prezentată drept un moment important al istoriei țării. La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost obligat să abdice. Evenimentul a marcat începutul sovietizării României și venirea comuniștilor la putere, regim care a durat până în decembrie 1989. Paradele de 23 august în timpul regimului comunist În perioada regimului comunist, 23 august a devenit sărbătoare națională și una dintre cele mai importante zile din calendarul oficial al României. Data era prezentată drept momentul „eliberării” țării de sub ocupația fascistă, iar în marile orașe erau organizate parade militare și manifestații de amploare. Mii de oameni participau la defilări, în timp ce muncitorii, elevii și reprezentanții diferitelor instituții erau mobilizați să ia parte la festivități. Paradele au devenit, astfel, un instrument de propagandă al regimului comunist, iar discursul oficial a pus treptat în plan secund rolul Regelui Mihai I și al actului de la 23 august 1944, accentuând contribuția Partidului Comunist și a Uniunii Sovietice la schimbarea regimului și la încheierea războiului.
Război comercial SUA-Canada. Trump atacă din nou statul vecin: Gata

Mesajul a fost publicat pe rețeaua Truth Social. „Canada își dorește beneficiile de a fi stat, fără a fi unul!!! De asemenea, le-au perceput marilor noștri fermieri, timp de mulți ani, sume masive de tarife vamale. Gata!!!”, a scris președintele american Donald Trump pe propria rețea de socializare. Canada a anunțat sâmbătă că va impune, începând cu 8 septembrie, tarife pentru o serie de produse importate din Statele Unite. Este răspunsul canadian la impunerea de către Donald Trump a unor taxe vamale de 50%. Acestea au intrat în vigoare sâmbătă și afectează aproximativ 20 de miliarde de dolari din exporturile Canadei către Statele Unite. Premierul Mark Carney a spus că Ottawa va răspunde „dolar pentru dolar”, în contextul deteriorării relațiilor comerciale dintre cele două țări. Noile taxe canadiene vor viza produse precum oțelul, produsele lactate, electrocasnicele, echipamentele agricole, hârtia și celuloza, precum și electronicele. Carney a declarat că măsurile canadiene urmăresc protejarea angajaților, fermierilor, familiilor și companiilor din Canada. „Canada va egala noile tarife ale Washingtonului dolar pentru dolar pentru a proteja muncitorii, fermierii, familiile și companiile canadiene”, a spus premierul canadian, citat de Reuters. Întrebat dacă situația poate fi descrisă drept un război comercial între Canada și SUA, Mark Carney a avut un răspuns tranșant. „Ești în război când ești atacat. Noi am fost atacați”, a afirmat premierul canadian. Tensiunile comerciale complică și mai mult relația dintre cele două state, care sunt de mult timp parteneri comerciali și aliați strategici. Disputa ar putea avea implicații inclusiv asupra viitorului acordului de liber schimb nord-american, cunoscut sub numele de USMCA.
O pastilă pe zi poate reda culoarea pielii. Rezultatele unui studiu sunt promițătoare

Tratamentul ar putea reprezenta o alternativă mai ușor de administrat pentru pacienții cu zone extinse afectate de această boală. Cercetătorii au testat medicamentul upadacitinib pe 614 adulți și adolescenți cu vârsta de cel puțin 12 ani, diagnosticați cu cea mai frecventă formă de vitiligo. Participanții aveau pete depigmentate atât pe față, cât și pe alte zone ale corpului. Studiile au fost desfășurate în 138 de centre medicale din 18 țări. Participanții au primit zilnic fie 15 miligrame de upadacitinib, fie un placebo, timp de 48 de săptămâni, scrie Science Alert. În primul studiu, 25% dintre pacienții care au primit upadacitinib au recuperat cel puțin 75% din culoarea pierdută de la nivelul feței, comparativ cu doar 6% în grupul placebo. În cel de-al doilea studiu, rezultatele au fost similare: 23% dintre pacienții tratați au atins același nivel de îmbunătățire, față de 7% dintre cei care au primit placebo. Tratamentul pentru vitiligo a avut efect și asupra altor zone ale corpului Efectele upadacitinibului nu s-au limitat la nivelul feței. În cele două studii, 19%, respectiv 21% dintre pacienții care au primit medicamentul au recuperat cel puțin jumătate din culoarea pierdută în zonele afectate ale corpului. În grupurile placebo, procentul a fost de doar 6%. Unii pacienți au obținut rezultate și mai bune. În ambele studii, aproximativ 14% dintre persoanele tratate au recuperat cel puțin 90% din culoarea pierdută de pe față, în timp ce acest rezultat a fost observat la doar 2-3% dintre participanții care au primit placebo. Cercetătorii au observat că procesul de repigmentare continua și la finalul celor 48 de săptămâni, ceea ce indică posibilitatea ca un tratament mai îndelungat să producă rezultate suplimentare. Cum acționează pastila pentru vitiligo Vitiligo apare atunci când sistemul imunitar atacă în mod eronat celulele responsabile de producerea pigmentului pielii. Boala nu este contagioasă, însă petele albe pot avea un impact important asupra vieții sociale și asupra sănătății mintale. Upadacitinib face parte din categoria medicamentelor numite inhibitori JAK și acționează prin reducerea unei componente a răspunsului imun care contribuie la apariția vitiligo. Astfel, celulele sănătoase responsabile de pigmentare pot fi protejate, oferind pielii posibilitatea de a-și recăpăta culoarea. Spre deosebire de cremele aplicate direct pe zonele afectate, pastila acționează la nivelul întregului organism. Acest lucru ar putea fi util în special pentru persoanele cu vitiligo extins sau cu pete localizate în zone greu accesibile. Pastila pentru vitiligo are și efecte adverse Rezultatele studiului nu înseamnă însă că tratamentul funcționează pentru toți pacienții. Aproximativ trei sferturi dintre persoanele care au primit medicamentul nu au atins obiectivul principal privind recuperarea culorii la nivelul feței. Printre cele mai frecvente reacții adverse raportate s-au numărat infecțiile tractului respirator superior, acneea, durerile de cap și inflamația nasului și a gâtului. Șapte persoane care au primit upadacitinib au dezvoltat zona zoster. De asemenea, medicamentul este asociat cu avertismente privind infecțiile grave, anumite tipuri de cancer, probleme cardiovasculare și formarea cheagurilor de sânge atunci când este utilizat pentru alte afecțiuni. Studiile au durat 48 de săptămâni, astfel că nu pot exclude riscurile rare sau pe termen lung. Participanții vor fi monitorizați încă 112 săptămâni pentru a se vedea cât de mult poate continua repigmentarea și dacă efectele se mențin după întreruperea tratamentului. Upadacitinib a fost deja aprobat în Uniunea Europeană pentru adulții și adolescenții de cel puțin 12 ani eligibili, diagnosticați cu vitiligo non-segmentar. Studiul a fost finanțat de AbbVie, compania care produce upadacitinib. Cercetătorii au precizat că sunt necesare date suplimentare pentru a determina cât de durabile sunt rezultatele și care sunt pacienții care pot beneficia cel mai mult de tratament.
Riscuri uriașe pe piețele bursiere. Ce strategie atipică adoptă investitorii

Piețele globale au fost volatile în 2026, iar investitorii caută soluții pentru a-și ține banii în siguranță. Potrivit CNBC, un nou episod de turbulențe a lovit piețele de acțiuni și obligațiuni în această săptămână. Șase investitori importanți consultați de jurnaliștii americani au comentat ultimele evoluții și au avut opinii diferite în ceea ce privește riscurile. În schimb, toți au fost de acord asupra unei soluții atipice. Experții recomandă o diversificare a investițiilor mai mare decât cea obișnuită. „Nu muriți încercând să fiți un erou”, a declarat un investitor. Ce domenii recomandă investitorii la bursă Altfel spus, ei recomandă investițiile în diferite domenii și nu concentrarea acțiunilor în activitățile și companiile considerate sigure. Pe listă este investiția în domeniul IA din China, care până acum a fost eclipsat de companiile din Taiwan și Coreea de Sud. De asemenea, fondurile de investiții imobiliare, care „au fost defavorizate ani de zile, acum par din ce în ce mai atractive”. Totodată, investitorii caută să-și lărgească portofoliile cu acțiuni din Marea Britanie, din Asia și de pe piețele emergente. Nu în cele din urmă, investitorii au remarcat că acțiunile din domeniul energetic au fluctuat foarte mult. În acest an au avut cele mai bune și cele mai slabe performanțe de două ori, la fel ca în cazul acțiunilor IT.
Aproape trei săptămâni de stare de alertă energetică. Bogdan Ivan: Deocamdată, nici vorbă de repornirea reactoarelor

Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, transmite sâmbătă că nu se întrevede încă repornirea CNE Cernavodă. Social-democratul anunță însă că de luni ar putea să se repornească Grupul 5 de la Turceni, oprit în această săptămână pentru remedierea unor defecțiuni. „Am vorbit și cu cei de la Turceni, unde, zilele trecute, Grupul 5 de producție a fost oprit din cauza unor defecțiuni tehnice. Dacă lucrările de reparații merg conform planului, de luni ar putea începe din nou să livreze energie în Sistemul Energetic Național”, a transmis Bogdan Ivan. Bogdan Ivan: Energia produsă de termocentrale este esențială Până când România va beneficia din nou de energie produsă nuclear, social-democratul susține că energia pe cărbune rămâne vitală pentru funcționarea sistemului energetic național. „Până atunci, ne bazăm în continuare și pe Termocentrala Rovinari. Avem cărbune, avem capacitate de producție, iar oamenii de acolo, atât cei din centrală, cât și cei de la Cariera Roșia, fac o treabă extraordinară pentru ca România să aibă energia de care are nevoie”, a mai precizat fostul ministru. România rămâne în stare de alertă energetică până la începutul lunii septembrie, iar ANM a transmis deja că ne putem aștepta ca precipitațiile să reînceapă în regiunea Dobrogei.
Cianură într-un fruct de zi cu zi. Când devin periculoase semințele de măr

Semințele de măr, ignorate de obicei atunci când mușcăm din fruct, pot deveni periculoase dacă sunt mestecate în cantități mari. Specialiștii avertizează că, deși o sămânță înghițită întâmplător nu ridică probleme, riscurile cresc odată cu cantitatea consumată. Puțini se gândesc la asta atunci când curăță un măr, dar semințele lui ascund un compus care poate deveni toxic. Potrivit Health, o sămânță sau două, înghițite din greșeală, nu pun probleme pentru majoritatea oamenilor. Coaja lor exterioară împiedică eliberarea de substanțe. Situația se schimbă însă atunci când semințele sunt mestecate, zdrobite sau consumate în cantități mari. Primul risc ține pur și simplu de mărime și textură. Semințele sunt mici, tari și alunecoase, ceea ce le face ușor de inhalat accidental. Copiii mici, dar și persoanele cu dificultăți de înghițire, sunt cele mai expuse pericolului de sufocare. Medicii recomandă eliminarea miezului și a semințelor înainte ca fructul să ajungă la cei vulnerabili. Câte semințe de măr pot deveni toxice pentru un adult. Răspunsul specialiștilor Al doilea risc este mai puțin cunoscut: intoxicația cu cianură. Semințele de măr conțin amigdalină, o substanță care se regăsește și în sâmburii de caise sau piersici. Atunci când sunt mestecate, organismul transformă amigdalina în cianură de hidrogen. Simptomele timpurii includ dureri de cap, amețeli și stare de confuzie, iar în cazurile severe pot apărea convulsii sau pierderea cunoștinței. Specialiștii estimează că un adult ar trebui să mestece aproximativ 150 de semințe pentru a ajunge la o doză periculoasă, deci riscul rămâne redus în viața de zi cu zi. Pe lângă cianură, semințele mestecate în exces pot irita și sistemul digestiv, provocând crampe, greață sau balonare. Persoanele cu afecțiuni intestinale resimt aceste efecte mai puternic. Nu în ultimul rând, unii oameni sunt alergici strict la semințe, chiar dacă tolerează perfect restul fructului. Reacțiile pot varia de la mâncărimi și erupții cutanate până la umflarea gâtului sau dificultăți de respirație, ceea ce necesită intervenție medicală imediată.
O peșteră din Turcia ar putea fi locul de naștere al epopeii homerice Odiseea

Potrivit unui cercetător turc, Odiseea ar fi putut avea originea într-o peșteră cu vedere la dealurile acoperite de măslini din Bornova, în provincia Izmir, pe coasta Mării Egee a Turciei. Autoritățile locale speră la un impuls din cauza interesului reînnoit pentru Homer în urma filmului lui Christopher Nolan, potrivit Le Figaro. „Acest loc a fost întotdeauna numit Valea lui Homer de către localnici. Călători din întreaga lume obișnuiau să vină să vadă peștera unde se spune că Homer și-a compus poeziile”, explică cercetătorul Altan Altin, care tocmai a publicat o carte pe această temă. Totuși, în absența unor dovezi concrete, povestea peșterii lui Homer a rămas mult timp un mit. „Smirneenii au râul Meles, cu apele sale încântătoare, iar la izvorul său se află peștera unde, se spune, Homer și-a compus poeziile”, a scris geograful grec Pausanias în secolul al II-lea, alimentând o dezbatere care continuă până în zilele noastre despre viața lui Homer și locația râului lângă care se presupune că s-a născut poetul în secolul al VIII-lea î.Hr. Originea lui Homer, revendicată și în alte locuri În timp ce alte locuri, în special insula grecească Chios, îl revendică și ele ca loc de naștere, antica Smirna, acum Izmir, și zonele din interiorul ei, unde se află Bornova, sunt strâns asociate cu poetul. „Pentru mine, nu există nicio îndoială, Homer este din Bornova, este din Izmir. Cu siguranță este din Ionia, care include Smirna și Chios. Este din aceste meleaguri”, spune Altan Altin. Pentru a-și susține teza, Altan Altin se bazează în special pe un basorelief din secolul al III-lea î.Hr. care înfățișează divinizarea lui Homer. Potrivit acestuia, scena reproduce peștera Bornova cu o precizie uimitoare. „Acest basorelief era cunoscut, dar nimeni nu observase detalii identice cu peștera lui Homer. Pentru prima dată, o descriere geografică atât de detaliată a ieșit la iveală”, explică cercetătorul. Accesul în peșteră, care este plină de stânci, rămâne dificil. Pereții săi poartă inscripții și graffiti a căror vechime rămâne necunoscută. „Iliada și Odiseea au fost scrise în dialecte ionice și eolice, ceea ce sugerează că antica Smirna și Bornova ar putea fi una dintre patriile lui Homer ”, adaugă el. Autoritățile din Turcia intenționează să renoveze Peștera lui Homer pentru a o deschide vizitatorilor Dincolo de dezbaterea academică, figura lui Homer este omniprezentă în Bornova. La tumulul Yesilova, un sit datând din perioada neolitică și considerat cea mai veche așezare umană din Izmir, un bust al lui Homer, însoțit de o inscripție care proclamă „Am compus Iliada și Odiseea pe acest pământ. Am locuit în Bornova”, îi întâmpină pe vizitatori. Pe lângă Valea lui Homer și un târg de carte dedicat poetului, municipalitatea Bornova a ridicat o statuie a lui Hector, eroul Războiului Troian, într-un parc central al orașului și intenționează să renoveze Peștera lui Homer pentru a o deschide vizitatorilor. „Păstrarea moștenirii lui Homer este o datorie față de umanitate. El este unul dintre părinții fondatori ai literaturii. Poveștile pe care le spune sunt cele ale acestui pământ. Întrebarea nu este dacă să-l revendicăm sau nu pe Homer. Povestea lui este și a noastră”, spune primarul din Bornova, Ömer Eski. Această viziune, însă, nu este unanim acceptată. În 2024, oficialii municipali din partidul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan au propus redenumirea Văii lui Homer după un soldat turc, argumentând că situl nu ar trebui să poarte un nume grecesc. „Ștergerea numelui lui Homer ar fi unul dintre cele mai grave lucruri care i s-ar putea face orașului Bornova”, a replicat primarul, care vrea „să-l facă cunoscut lumii pe Homer ca fiind din Bornova” și să-l transforme într-o atracție turistică. Succesul filmului Odiseea a stârnit un interes reînnoit pentru Homer și a sporit vânzările epopeiilor sale, spune Mustafa Kocyigit de la librăria Gargantua din Izmir.
Canada impune tarife pentru produsele din SUA după ce negocierile comerciale cu Donald Trump au eșuat

Premierul canadian Mark Carney a anunțat sâmbătă că Canada va impune tarife pentru importurile din SUA, după ce negocierile comerciale dintre cele două țări nu au dus la un acord. Noile taxe canadiene vor intra în vigoare pe 8 septembrie și vor viza produse precum oțel, produse lactate, electrocasnice, echipamente agricole, hârtie și celuloză, precum și electronice, scrie Reuters. Decizia vine după ce președintele american Donald Trump a introdus tarife de 50% pentru anumite produse canadiene. Noile taxe americane au intrat în vigoare la miezul nopții și afectează aproximativ 20 de miliarde de dolari din exporturile Canadei către Statele Unite. Carney a declarat că măsurile canadiene urmăresc protejarea angajaților, fermierilor, familiilor și companiilor din Canada. „Canada va egala noile tarife ale Washingtonului dolar pentru dolar pentru a proteja muncitorii, fermierii, familiile și companiile canadiene”, a spus premierul canadian, citat de Reuters. Canada și SUA, în pragul unui război comercial Întrebat dacă situația poate fi descrisă drept un război comercial între Canada și SUA, Mark Carney a avut un răspuns tranșant. „Ești în război când ești atacat. Noi am fost atacați”, a afirmat premierul canadian. Tensiunile comerciale complică și mai mult relația dintre cele două state, care sunt de mult timp parteneri comerciali și aliați strategici. Disputa ar putea avea implicații inclusiv asupra viitorului acordului de liber schimb nord-american, cunoscut sub numele de USMCA. Acordul a protejat în ultimele 18 luni cea mai mare parte a exporturilor canadiene către SUA de tarife suplimentare. Noile taxe americane nu mai oferă însă aceeași protecție pentru produsele vizate. Canada este puternic dependentă de piața americană, aproximativ 70% din exporturile sale fiind destinate Statelor Unite. În acest context, decizia guvernului de la Ottawa reprezintă o schimbare importantă de strategie comercială. Canada respinge noile condiții propuse de Donald Trump Mark Carney a precizat că negocierile dintre Canada și SUA au fost blocate după ce administrația Trump a transmis, în ultimele zile, noi condiții pe care guvernul canadian le-a considerat inacceptabile. Potrivit premierului canadian, propunerile americane au fost „neeconomice” și „nedrepte” și ar fi redus beneficiile unui eventual acord pentru Canada. Printre solicitările Washingtonului s-ar fi numărat și limitarea capacității Canadei de a încheia noi acorduri comerciale cu alte state. „Nu putem accepta ceea ce ne-au oferit și nu vom oferi ceea ce ne-au cerut”, a declarat Carney. Donald Trump sperase ca un acord comercial cu Canada să fie încheiat vineri, însă negocierile s-au încheiat fără un compromis. Canada pregătește ajutoare pentru industriile afectate Guvernul canadian urmează să anunțe săptămâna viitoare măsuri de sprijin pentru industriile afectate de noile tarife americane. Mark Carney a precizat că programele de sprijin ar putea fi menținute timp de mai mulți ani. Premierul canadian a anunțat, de asemenea, că Ottawa intenționează să își consolideze relațiile comerciale și militare cu alte state, pentru a reduce dependența de Statele Unite.