Ce promite Eugen Tomac în programul de guvernare: reformă administrativ-teritorială, ANAF depolitizat, digitalizare și investiții în energie
Documentul, aflat încă în lucru, plasează reforma administrativ-teritorială drept „prioritate zero”. Tomac propune regiuni funcționale cu personalitate juridică, praguri minime de viabilitate pentru comune și orașe și o redistribuire a competențelor și resurselor fiscale. Programul susține că actuala structură administrativă, cu peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale, limitează capacitatea statului de a furniza servicii publice și de a atrage investiții. Tomac promite predictibilitate fiscală În economie, premierul desemnat promite predictibilitate fiscală, tratament diferențiat pentru contribuabilii corecți, precompletarea Declarației Unice pentru toate categoriile de PFA și auditarea companiilor de stat cu pierderi. Programul mai prevede oprirea bonusurilor și salariilor suplimentare nejustificate în companiile deținute integral de stat, precum și o consultare permanentă cu mediul de afaceri înaintea modificărilor fiscale importante. Centru național de răspuns pentru fiscalitate La finanțe publice, Tomac propune un „centru național de răspuns pentru fiscalitate”, extinderea SAF-T și e-Factura B2C, generalizarea e-Sigiliu pentru tranzitul de mărfuri, combaterea evaziunii pe sectoare prioritare și reorganizarea ANAF pe un model centralizat de analiză de risc. Programul vorbește despre un ANAF depolitizat și despre creșterea colectării fără introducerea unor taxe noi. Mari investiții strategice în energie În energie, proiectul promite continuarea marilor investiții strategice: retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, pregătirea reactoarelor 3 și 4, valorificarea gazelor din Neptun Deep, dezvoltarea Coridorului Vertical și operaționalizarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Programul prevede și revizuirea legislației privind consumatorul vulnerabil, precum și dezvoltarea unui registru național al consumatorilor vulnerabili. Identitate electronică pentru toți În zona digitalizării, Tomac promite identitate electronică pentru toți românii, portofel european de identitate digitală, portal unic al statului organizat pe evenimente de viață, cloud guvernamental, interoperabilitate între instituții și folosirea inteligenței artificiale în administrația publică. Salarii predictibile pentru profesori, „masă sănătoasă„ și extinderea programului „școală după școală” În educație, proiectul include salarii mai predictibile pentru profesori, generalizarea programului „masă sănătoasă”, extinderea programelor de tip „școală după școală”, concursuri pentru directori, depolitizarea managementului universitar și o țintă de 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030. Pentru cercetare, documentul propune alocarea a 1% din PIB până în 2030. Dosarul Electronic de Sănătate, operaționalizat În sănătate, programul prevede operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate, conectarea furnizorilor publici la noua platformă informatică, reorganizarea planului național de paturi, finalizarea spitalelor regionale de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova și dezvoltarea unui centru public pentru chirurgie cardiovasculară pediatrică. Guvernul propus de Eugen Tomac nu se bucură însă, deocamdată, de un sprijin parlamentar solid, iar șansele de învestire depind de negocierile politice care vor preceda votul din Parlament. Proiectul programului de guvernare ar urma să fie depus oficial în cursul zilei de duminică, după eventuale modificări.
Pacea dintre SUA și Iran, mai aproape ca niciodată. Pakistanul susține că acordul ar putea fi semnat în 24 de ore
Potrivit acestuia, textul final al înțelegerii ar fi fost deja convenit de cele două părți. Pakistanul se pregătește acum pentru o semnare electronică a documentului, care ar putea avea loc în următoarele 24 de ore, potrivit The Independent. Sharif a afirmat că, după semnare, vor urma discuții tehnice între reprezentanții implicați în procesul de negociere. Surse occidentale citate de presă susțin că acordul ar putea fi oficializat chiar duminică. Geneva este indicată drept una dintre locațiile luate în calcul pentru anunțarea înțelegerii. Trump și Teheranul transmit mesaje contradictorii Anunțul vine într-un context marcat de declarații contradictorii din partea Washingtonului și Teheranului. Președintele american Donald Trump a respins recent informațiile publicate de presa iraniană privind conținutul negocierilor. Liderul de la Casa Albă a susținut că termenii prezentați public de partea iraniană nu corespund documentelor convenite între negociatori. La rândul său, Teheranul a transmis în ultimele zile că un acord nu a fost niciodată mai aproape de concretizare. Presa de stat iraniană a relatat că proiectul de înțelegere ar include redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încetarea războiului din Liban. Informațiile nu au fost confirmate oficial de administrația americană. Vicepreședintele american JD Vance a negat speculațiile privind eliberarea imediată de fonduri către Iran. El a afirmat că eventualele beneficii economice ar urma să fie condiționate de respectarea obligațiilor asumate de Teheran. Negocierile se desfășoară înaintea summitului G7 Potrivit unor surse citate în presa internațională, administrația Trump încearcă să finalizeze acordul înaintea summitului G7, programat luni. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, s-a declarat optimist în privința unei soluții rapide. Oficialul american a sugerat că un acord ar putea fi obținut în acest weekend sau la începutul săptămânii viitoare. Conflictul dintre SUA și Iran durează de peste trei luni și a generat tensiuni majore în regiune. Printre efectele sale s-au numărat perturbarea transportului maritim în Golful Persic, atacuri asupra infrastructurii energetice și creșterea prețurilor la energie pe piețele internaționale. Deocamdată, nici Washingtonul și nici Teheranul nu au confirmat oficial semnarea unui acord de pace.
Vitamina C atacă cancerul? Teoria ridiculizată a unui laureat Nobel revine în atenția cercetătorilor
Pauling, împreună cu medicul scoțian Ewan Cameron, a tratat pacienți cu forme avansate de cancer folosind vitamina C administrată atât intravenos, cât și oral. Cei doi au raportat că pacienții ar fi trăit mai mult și ar fi avut o calitate mai bună a vieții comparativ cu cei care nu au primit tratamentul, scrie SciTechDaily. Ulterior, studiile realizate de Mayo Clinic au infirmat aceste rezultate. Pacienții care au primit vitamina C sub formă de tablete nu au prezentat îmbunătățiri semnificative, iar comunitatea medicală a considerat cazul închis. Diferența dintre perfuzii și tablete Ceea ce cercetătorii nu au observat inițial a fost diferența majoră dintre administrarea intravenoasă și cea orală. Organismul poate absorbi doar o cantitate limitată de vitamina C din tablete, în timp ce administrarea directă în venă poate ridica nivelul vitaminei în sânge de sute de ori mai mult. La aceste concentrații extrem de mari, vitamina C nu mai acționează doar ca antioxidant, ci poate produce peroxid de hidrogen, o substanță care afectează în special celulele canceroase. Acestea sunt deja supuse unui stres oxidativ ridicat și au mecanisme de apărare mai slabe comparativ cu celulele sănătoase. În laborator, cercetătorii au observat că dozele mari de vitamina C intravenoasă pot deteriora ADN-ul și mecanismele energetice ale celulelor tumorale, ducând la distrugerea lor. Din acest motiv, terapia începe să fie privită mai degrabă ca un posibil tratament complementar decât ca un simplu supliment alimentar. Ce arată studiile recente În ultimii ani, mai multe studii clinice mici au analizat efectele vitaminei C intravenoase asupra pacienților cu cancere agresive, inclusiv cancer ovarian, pancreatic sau tumori cerebrale. Rezultatele sunt încă neclare. Unele cercetări sugerează că perfuziile cu vitamina C ar putea reduce efectele adverse ale chimioterapiei, precum greața, oboseala și durerile, iar în anumite cazuri ar putea contribui la prelungirea supraviețuirii. Totuși, specialiștii avertizează că dovezile nu sunt suficiente pentru a considera terapia drept un tratament standard împotriva cancerului. În plus, administrarea unor doze foarte mari poate provoca probleme persoanelor cu afecțiuni renale sau anumite boli genetice rare. Linus Pauling a avut sau nu dreptate? Astăzi, mulți cercetători consideră că Linus Pauling nu a avut complet dreptate, dar nici nu s-a înșelat total. Acesta a exagerat potențialul vitaminei C ca remediu universal și nu a avut dovezi solide pentru a susține utilizarea comprimatelor în tratarea cancerului. Cu toate acestea, cercetările moderne confirmă faptul că vitamina C administrată intravenos are efecte biologice diferite și poate influența comportamentul celulelor canceroase în anumite condiții. În prezent, comunitatea științifică vede terapia cu vitamina C intravenoasă ca pe o metodă experimentală, promițătoare pentru studii viitoare, dar insuficient demonstrată pentru a înlocui tratamentele clasice oncologice.
Trendul ingenios ce ascunde îmbătrânirea, popular în rândul vedetelor. Brad Pitt s-a alăturat tendințelor
Actorul Brad Pitt, în vârstă de 62 de ani, a purtat recent, la o cină în Paris, alături de iubita sa, Ines de Ramon, purtând ochelari de vedere în stil retro și o cămașă, dar și un pardesiu roz. Cu aceiași ochelari a fost văzut și la Roland-Garros, acolo unde i-a potrivit la o cămașă de culoare albă. Ochelarii în stil aviator reprezintă un element destul de nou în look-ul lui Brad Pitt. De regulă, acest tip de ochelari sunt purtați de bărbați mai tineri, dar recent, ochelarii par să fi devenit un element central al modei pentru bărbații „care intră în vârsta a treia”, dar nu sunt dispuși ca stilul lor vestimentar să devină «invizibil» din cauza înaintării în vârstă, potrivit The Guardian. Johnny Davis, directorul departamentului de lux al revistei Esquire, a observat această tendință. Expertul în stil a clasificat strategia drept una „ingenioasă”. „Nu încearcă să ascundă faptul că au ajuns la vârsta la care trebuie să poarte ochelari, ci îi înregistrează în stilul lor vestimentar”, a declarat Johnny Davis. Ochelarii în stil aviator, populari în rândul bărbaților Cu toate acestea, tendința de a alege ochelari „în trend” depășește sfera celebrităților. Jaki Baranski, responsabilă cu achizițiile de rame pentru o cunoscută companie producătoare de ochelari spune că modelul ochelarilor de vedere cu rame de aviator, numit „Glover”, identic cu ceea poartă Pitt este popular în rândul bărbaților cu vârste de peste 50 de ani. Ea spune că bărbații își aleg mai atent ramele de ochelari, la fel cum cineva ar face-o cu un ceas sau cu o pereche de adidași. „Bărbații acordă ceva mai mult timp alegerii unei perechi de rame din punct de vedere estetic. Este mai mult în concordanță cu modul în care cineva își alege un ceas sau o pereche de adidași”, spune Baranski. Brad Pitt et sa compagne Ines de Ramon sont allés dîner au restaurant Le Voltaire avant de rentrer au Bvlgari Hôtel, à Paris, France, le 6 juin 2026. Un mod bun de a evidenția stilul vestimentar Expertul în stil, Johnny Davis spune că ochelarii reprezintă un mod bun de a-ți evidenția stilul vestimentar. „Nu toată lumea se simte confortabil purtând culori vii, ținute la modă sau tendințe mai îndrăznețe, dar o pereche de ochelari deosebiți este altceva”, spune Davis. Acesta precizează că ochelarii îți permit să arăți că îți pasă cum ești îmbrăcat „fără să dai impresia că te străduiești prea mult”. Stilistul cu care a colaborat Brad Pitt, numit Taylor McNeill a creat ținute și pentru artistul Kendrick Lamar sau actorul Timothée Chalamet. În timp ce Brad Pitt ar fi putut primi de la McNeill sugestia de a-și reinventa look-ul, experta în materie de ochelari spune că bărbații de vârsta lui sunt parcă mai siguri de stilul lor vestimentar. „Ei știu cine sunt și ce le place. Toate aceste rame se potrivesc cu asta. Nu sunt extrem de discrete, ci transmit un fel de expresie personală”, spune Baranski. Schimbarea de stil poate fi interpretată greșit Cu toate acestea, în cazul lui Brad Pitt, motivul pentru care poartă ochelari poate fi interpretat greșit. „Oamenii compară genul acesta de lucruri cu clasicul Porsche al crizei vârstei de mijloc”, spune expertul în modă. „Dar eu cred că este aproape opusul. O mașină sport spune: «Uită-te la mine». Ochelarii interesanți spun: «Asta sunt eu»”, a conchis Johnny Davis.
Bolojan: Astăzi ne înclinăm în fața victimelor Mineriadei. Ce spune premierul interimar despre România democratică
„În urmă cu 36 de ani, România a trăit unul dintre cele mai dureroase momente ale începutului său democratic. Mineriada din 13-15 iunie 1990 a însemnat violență împotriva propriilor cetățeni”, a transmis Bolojan, pe Facebook. Premierul interimar a subliniat că persoane care își exercitau dreptul la liberă exprimare și la protest au fost agresate, umilite, arestate ilegal și reduse la tăcere prin forță, iar evenimentele s-au soldat cu morți, răniți și traume „traume care au rămas deschise până astăzi”. Potrivit lui Bolojan, democrația „democrația nu înseamnă doar alegeri, ci și respect pentru libertatea de exprimare, pentru drepturile fundamentale și pentru demnitatea fiecărui cetățean”. „La 36 de ani de la acele evenimente, avem datoria să păstrăm vie memoria victimelor și să transmitem generațiilor tinere că statul trebuie să fie întotdeauna de partea cetățeanului, niciodată împotriva lui. Adevărul, justiția și asumarea trecutului înseamnă respect față de cei care au suferit și despre consolidarea unei democrații în care asemenea abuzuri să nu mai fie posibile niciodată”. În finalul mesajului, Bolojan a spus că „astăzi ne înclinăm în fața victimelor Mineriadei. Într-o Românie democratică, violența și represiunea nu pot fi niciodată instrumente ale puterii”.
Marian Coman: Sunt copii care mor în Ucraina, așa cum mor în poveștile mele. Scriitorul spune că noul roman spune povestea lumii în care trăim, dar filtrată printr-o mască fantastică
Marian Coman a lansat joi seară, 11 iunie 2026, la Heavy Yard București, ultimul volum al trilogiei „Haiganu”, o serie care mută basmul românesc într-o zonă de dark fantasy contemporan. În dialog cu scriitoarea și conferențiara Cristina Bogdan, autorul a vorbit despre blocajul revenirii la propria lume ficțională, despre mitologia locală ca materie literară și despre felul în care conflictele armate din jurul nostru au făcut ca fantasticul să semene tot mai mult cu realitatea. Seara a avut aerul unei întâlniri așteptate îndelung. În fața publicului venit în număr mare, Marian Coman a vorbit despre finalizarea unei serii pe care a purtat-o cu sine ani la rând și despre dificultatea de a reveni într-un univers pe care îl lăsase, pentru o vreme, în urmă. „Întâi de toate vreau să vă mulțumesc că ați venit în seara asta aici, în număr atât de mare. Sunt copleșit și emoționat”, a spus Marian Coman la începutul întâlnirii. Apoi a numit sentimentul care îl însoțește odată cu încheierea trilogiei: „Mă simt eliberat de o mare povară.” O lume dusă până la capăt În fața publicului, Marian Coman a vorbit despre anii în care universul „Haiganu” a rămas neterminat și despre teama că ultimul roman ar putea să nu mai fie scris niciodată. Autorul a mărturisit că, la un moment dat, finalizarea seriei părea improbabilă. „A fost momentul în care, nu vă ascund, am crezut că nu mai e posibil, că nu mai am timp pentru ea și că nu mai pot să termin”, a spus scriitorul. Întoarcerea la „Haiganu” nu a însemnat doar reluarea unei povești. A fost și revenirea la personaje ale căror voci se îndepărtaseră de autor. Marian Coman a povestit că, după ani de pauză, nu mai găsea nici drumul spre lumea ficțională, nici felul în care personajele ar fi trebuit să vorbească și să acționeze. „Nu mai găseam vocile personajelor mele, nu mă mai găseam nici pe mine. Mi-a fost foarte greu”, a spus autorul. În acel punct, a recunoscut el, era pregătit să abandoneze proiectul și să accepte că trilogia va rămâne o poveste neterminată. Blocajul de la Oradea și cheia ultimului roman Eli Bădică a dus discuția spre felul în care Marian Coman s-a întors efectiv la acest univers după ce lucrase în alte direcții literare. Autorul a povestit că se mutase la Oradea pentru o lună, convins că va scrie repede un roman scurt, de cel mult 200 de pagini, prin care să încheie seria. Planul s-a lovit însă de un blocaj total. „M-am așezat la birou, în noua mea cameră din Oradea, și mă uitam la monitor ca broasca la polizor”, a spus Marian Coman. După două săptămâni, nu scrisese niciun rând. Nu mai știa ce vor personajele, încotro trebuie să meargă povestea sau ce gândise cu ani în urmă. Ieșirea din blocaj a venit când a înțeles că ultimul volum trebuia să coboare mai adânc în trecutul propriei lumi. „Mi-am dat seama că trebuie să fac un prequel la povestea lui Haiganu în cel de-al treilea roman. Și, în momentul acela, am găsit cheia”, a explicat scriitorul. Această soluție a complicat însă proiectul. Pe lângă lumea deja construită, autorul a fost nevoit să creeze încă una: lumea zeilor, lumea de dinaintea lui Haiganu. Astfel, ultimul volum a devenit și o explorare a originilor universului ficțional. De la „Harap Alb continuă” la basmul modern Seria „Haiganu” s-a născut în contextul revistei „Harap Alb continuă”, proiect care propunea o continuare modernă, în cheie fantasy, a lumii lui Ion Creangă. Marian Coman a intrat inițial în proiect cu intenția de a scrie o povestire plasată cu sute de ani înaintea basmului „Harap-Alb”. „Trebuia să scriu un short story”, a spus Marian Coman. În timp, acel text s-a transformat într-o trilogie. Autorul a explicat că îl interesa, încă de atunci, ideea de sincronizare a literaturii române cu literatura fantasy mondială. „Noi nu eram sincronizați cu literatura fantasy mondială. Noi nu aveam acest dark fantasy”, a spus scriitorul. Miza seriei a fost, așadar, construirea unui fantasy de extracție românească, nu prin folosirea decorativă a basmelor sau a folclorului, ci prin transformarea lor într-o lume coerentă, întunecată și vie. „Eu nu am dorit să scriu un fantasy de extracție românească doar de formă”, a explicat Marian Coman. Autorul a spus că, așa cum George R.R. Martin și-a sprijinit lumea pe istoria Marii Britanii, iar J.R.R. Tolkien pe mitologia nordică, el a încercat să construiască pornind de la basmele, mitologia locală, cântecele și folclorul românesc. „Am citit ce mi-a plăcut, m-am jucat cu ce-am avut” În discuția despre documentare, Marian Coman a precizat că seria nu trebuie citită ca o lucrare academică, ci ca o poveste modernă ridicată pe o fundație veche. Autorul a folosit basme, cronici, legende, mitologii locale și forme arhaice de limbaj, însă nu a urmărit reconstituirea fidelă a unei tradiții, ci crearea unei lumi proprii. El a vorbit despre dificultatea de a construi un fantasy românesc în lipsa unei tradiții scrise foarte întinse, comparabile cu cele pe care le-au avut la dispoziție alți autori fantasy din spații culturale diferite. „Noi nu avem literatură întinsă pe mii de ani, nu avem texte scrise foarte, foarte vechi”, a spus Marian Coman. De aceea, a adăugat el, a fost nevoie să lucreze cu legende, povești orale, mitologii și reinterpretări. Cronicile i-au fost utile mai ales pentru limbaj. Autorul a folosit ritmul și structura lor pentru a da credibilitate cronicilor ficționale din romane. „A fost un efort de documentare, dar a fost mai degrabă o joacă”, a spus Marian Coman. „Am citit ce mi-a plăcut, m-am jucat cu ce-am avut și din asta au ieșit cărțile.” Când fantasticul se apropie de realitate Marian Coman a legat scrierea ultimului volum de violența lumii contemporane. În timpul lucrului la roman, realitatea din jur – războaiele, imaginile cu oameni uciși, copiii care mor – a început să se suprapună peste întunericul ficțiunii. „Senzația asta că nu mai scriu despre o lume fantastică, ci că scriu despre lumea de lângă noi, doar că cu o
Tineri care fugeau din calea războiului, atrași în capcană în Finlanda
Autoritățile finlandeze investighează activitatea unei agenții educaționale care a intermediat înscrierea a aproximativ 350 de studenți din Myanmar la școli profesionale din Finlanda, între anii 2022 și 2025. Anchetatorii suspectează că unii tineri au fost taxați cu sume exorbitante, fiindu-le promise locuri la studii, permise de ședere și examene de limbă, însă mulți au rămas fără bani și fără posibilitatea de a ajunge în Finlanda, potrivit unei investigații BBC. Cei mai mulți dintre studenți fugiseră din Myanmar după lovitura de stat militară din 2021, care a dus la prăbușirea sistemului educațional și la închiderea sau boicotarea unor școli controlate de junta militară, regimul instalat după preluarea puterii de către armată. Prețul falsului vis finlandez Unii dintre aceștia au ajuns în Mae Sot, un oraș din Thailanda aflat la granița cu Myanmar, unde au aflat despre o agenție care promitea acces la programe de studii în Finlanda. Mai mulți dintre ei au declarat că au plătit în jur de 10.000 de euro pentru cursuri de limba finlandeză, înscriere la școli profesionale și obținerea documentelor necesare pentru mutarea în Finlanda. „Nu conta ce studiam. Știam doar că am nevoie de o diplomă pentru a găsi un loc de muncă bun și pentru a-mi ajuta familia”, a declarat pentru sursa citată o tânără refugiată care spera să studieze în Finlanda. Speranțe transformate în datorii Pentru multe familii, suma a reprezentat economiile strânse timp de aproape un an, în speranța că studiile în străinătate le vor oferi copiilor o șansă la un viitor mai bun. Altele au împrumutat bani de la rude sau cunoscuți. „A fost o sumă uriașă pentru familia mea, dar credeam că ne va schimba viitorul”, a declarat una dintre tinerele refugiate. Însă o parte dintre cererile pentru permise de ședere au fost respinse de autoritățile finlandeze, iar unii studenți nu au mai reușit să ia legătura cu reprezentanții agenției pentru a solicita rambursarea banilor. Infracțiuni grave de extorcare Garda de Frontieră a Finlandei, instituția responsabilă de controlul frontierelor și investigarea unor infracțiuni legate de imigrație, desfășoară o investigație de amploare în acest caz. „Există suspiciuni că cel puțin o parte dintre studenți au plătit sume exorbitante sub pretextul obținerii unor locuri la studii, a permiselor de ședere și a examenelor de limbă”, au transmis autoritățile. Anchetatorii avertizează că situația i-ar putea expune pe studenți la noi forme de exploatare financiară sau de altă natură, mai ales în contextul în care unii dintre ei au rămas îndatorați. Potrivit acestora, cazul ar putea fi încadrat la infracțiuni grave de extorcare, însă identitatea persoanelor și a organizațiilor investigate nu a fost făcută publică. Agenția vizată de investigație avea sedii în Myanmar, Thailanda și Finlanda și promova cursuri profesionale în domenii precum asistența medicală, întreținerea imobilelor și alimentația publică. În Finlanda, instituțiile de învățământ pot colabora cu intermediari externi pentru recrutarea studenților din afara Uniunii Europene și organizarea unor programe adaptate cererii de pe piața muncii. Cazul ridică însă întrebări privind supravegherea acestor mecanisme și protecția studenților străini vulnerabili.
Tomac dezvăluie primele măsuri ale viitorului Guvern. Ce urmează pentru taxe, impozite și pensii
„Nu ne dorim și nu vom majora taxe și impozite în acest an, nici anul viitor”, a afirmat Tomac la România TV. Promisiuni pentru pensionari Premierul desemnat a anunțat că pensiile ar urma să fie indexate începând cu 1 ianuarie 2027. El a precizat că măsura va fi aplicată ținând cont de resursele bugetare și de angajamentele asumate privind reducerea deficitului. „Guvernul pe care îl voi conduce va indexa pensiile de la 1 ianuarie 2027”, a declarat Tomac. Acesta a susținut că, în urma consultărilor cu specialiști, există posibilitatea asumării unor astfel de măsuri fără a pune în pericol echilibrele financiare. „Este esențial să începem să respectăm legile acestei țări, evident, ținând cont de resursele pe care le avem și de obligațiile pe care ne le-am asumat în ceea ce privește deficitul. Dar, discutând cu specialiștii pe care ii avem, înțeleg că putem să ne asumăm aceste angajamente și, prin urmare, exact asta vom face. Trebuie să avem grijă de oamenii care au nevoie de sprijin în această țară, într-un moment extrem de complicat”, a adăugat el. Măsuri pentru economie și energie Tomac a afirmat că una dintre prioritățile sale este relansarea economiei prin reducerea birocrației și susținerea investițiilor private. Potrivit acestuia, sectorul energetic are un rol esențial în dezvoltarea economică și trebuie sprijinit prin măsuri care să ofere mai multă flexibilitate investitorilor. „Vom debirocratiza mult în domeniul energetic”, a spus Tomac. El a subliniat că România dispune de resurse importante și că mediul privat a investit semnificativ în acest sector. Guvern tehnocrat, în Parlament săptămâna viitoare Eugen Tomac a anunțat că viitorul Guvern ar putea ajunge în Parlament săptămâna viitoare pentru procedurile de audiere și vot. Acesta a explicat că a optat pentru o formulă formată din specialiști din afara partidelor politice, pe fondul neînțelegerilor dintre principalele formațiuni parlamentare. „Voi lua în preajma mea cei mai buni specialiști pe care i-are această țară tocmai pentru că suntem hotărâți să facem bine pentru România”, a spus Tomac. „Am optat pentru o formulă care cred că este una sănătoasă, corectă din punct de vedere instituțional”, a afirmat Tomac. Potrivit acestuia, noul Executiv va fi alcătuit din „oameni bine pregătiți”, iar obiectivul este obținerea unei majorități în Parlament pentru învestirea Guvernului.
Nicușor Dan salută decizia UE de a începe negocierile de aderare cu Moldova și Ucraina: Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană
„O zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene!”, a transmis Nicușor Dan, vineri seara, pe Facebook. Potrivit șefului statului, „cele 27 de state membre au agreat să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”. Președintele a subliniat că România a sprijinit cele două state încă de la începutul parcursului lor european și va continua să facă acest lucru. „România a susținut statele vecine încă de la începutul acestui proces și va continua să le stea alături cu expertiză și sprijin multisectorial pe tot parcursul lor europea Șeful statului a apreciat că extinderea Uniunii Europene contribuie la consolidarea spațiului european de democrație, securitate și prosperitate”. În finalul mesajului, președintele a transmis că „o Europă unită, care își extinde spațiul de democrație, securitate și prosperitate, este o Europă mai puternică și mai competitivă. Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană”.
Moldova și Ucraina, pas important către UE. Cum au reacționat Maia Sandu și Volodimir Zelenski
Cei doi lideri au publicat mesaje pe rețeaua X. „Salut decizia de a deschide luni primul grup de negocieri de aderare. Moldova este pregătită să le deschidă pe toate – am depus eforturile și vom continua să implementăm reforme. Aștept cu nerăbdare summitul UE-Moldova din 22 iunie”, a scris Maia Sandu pe rețeaua de socializare. Volodimir Zelenski le-a mulțumit reprezentanților UE, dar și ucrainenilor pentru eforturile făcute și pentru sacrificiile de pe front. „Le mulțumesc tuturor oamenilor noștri care luptă pentru Ucraina, lucrează pentru statul nostru și ajută la apărarea intereselor noastre naționale. Și le mulțumesc tuturor partenerilor noștri din UE și fiecărui lider personal pentru acest pas puternic de dragul Europei. Ucraina se apără pe sine și, făcând acest lucru, apără întreaga Europă -șiideea că națiunile europene pot trăi unite, libere și în pace”, a transmis Zelenski. Președintele Ucrainei a subliniat faptul că începerea negocierilor reprezintă un sprijin politic și moral pentru ucraineni. „După cum am spus, Ucraina face ceea ce este necesar și este important ca UE să își țină și ea cuvântul. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic și moral semnificativ pentru statul și poporul nostru. De asemenea, mulțumim Europei pentru tot sprijinul său – un sprijin care demonstrează o adevărată conducere și ne ajută să protejăm vieți. S-a făcut tot posibilul pentru a deschide următoarele clustere. De asemenea, felicităm Republica Moldova pentru acest pas, pe care îl facem împreună”, a precizat Zelenski. Anunțul UE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că statele membre ale Uniunii Europene au convenit să deschidă primul grup de negocieri de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova. „Toate statele membre au convenit să deschidă primul grup de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova”, a transmis von der Leyen.