Acuzații de hărțuire la Teatrul de Operetă. Președintele comisiei de cercetare disciplinară face dezvăluiri în premieră: Balerinele mergeau ca niște umbre
Au fost audiați victime și martori, însă procedura disciplinară nu a mai putut fi finalizată după încetarea contractului de muncă al celui învinuit, la acea vreme director general adjunct. Acesta și-a dat demisia, iar reprezentanții Comsiei au sesizat organele de cercetare penală. Ulterior, ministrul Culturii l-a „premiat” pe cel acuzat, numindu-l director interimar al Teatrului Național de Operă și Balet din Constanța. Incidentul de la Sebeș Potrivit raportului comisiei disciplinare, unul dintre principalele incidente reclamate s-ar fi produs în mai 2024, în timpul unei deplasări la Sebeș pentru spectacolul „Meșterul Manole”. Practic, în seara de 18 mai, ex-directorul general adjunct (C.A.) ar fi băut exagerat de mult și ar fi propus în holul hotelului „un poker pe dezbrăcate”. Balerinele l-au refuzat și au plecat. Atunci, refuzat și în stare de ebrietate, el ar fi intrat în camerele mai multor angajate și ar fi făcut din nou propuneri cu conotație sexuală. De asemenea, ar fi avut un comportament fizic agresiv față de una dintre balerine peste care a intrat în cameră și, potrivit documentelor, dacă nu ar fi fost ajutată să scape de celelalte fete, cel mai probabil ar fi fost abuzată. Patru persoane vătămate audiate ulterior au descris, în declarații separate, că fostul director s-ar fi aflat în stare de ebrietate în acea seară. Balerină lovită cu biciul Un alt episod adus în discuție datează din iunie 2024, în perioada reprezentațiilor spectacolului „Prințesa Circului”. Mai multe declarații susțin că adjunctul TNOMID de la acea vreme ar fi lovit cu un bici balerine și un balerin peste fese sau coapse, în pofida refuzului acestora. În noiembrie 2024, mai multe angajate au transmis conducerii TNOMID o sesizare colectivă și confidențială privind existența unui climat de hărțuire în teatru și în timpul deplasărilor. Sesizarea, înregistrată cu numărul 4621/15.11.2024, nominaliza mai multe persoane, inclusiv pe C.A. Conducerea teatrului a constituit în decembrie o comisie de cercetare disciplinară, care a audiat separat cele patru semnatare ale sesizării și, ulterior, persoanele care au reclamat incidentele de la Sebeș. Declarațiile victimelor directe au confirmat și detaliat, potrivit raportului, faptele reclamate în timpul deplasării. Alexandru Pătrașcu, director general adjunct al TNOMID și președintele comisiei de cercetare disciplinară, spune acum că a condus audierile în condiții de imparțialitate, întrucât fusese angajat de numai câteva zile și nu îi cunoștea personal pe cei implicați. „Am condus audierile comisiei în condiții aproape ideale de imparțialitate: fusesem angajat abia de câteva zile, nu cunoșteam personal pe nimeni dintre cei implicați. De altfel nici până în ziua de azi nu l-am întâlnit pe domnul acuzat”, afirmă Pătrașcu. Acesta descrie starea în care, potrivit propriilor observații, se aflau angajatele care au reclamat hărțuirea. „În acele zile nu mă puteam abține să nu observ comportamentul fetelor care au denunțat hărțuirea sexuală: mergeau ca niște umbre, scurgându-se pe lângă pereți, incapabile să privească în ochi pe cineva”, spune directorul adjunct. Pătrașcu susține că victimele nu ar fi cerut comisiei pedepse exemplare, ci încetarea comportamentelor reclamate. „De altfel, toate victimele hărțuirii mi-au spus același lucru: că nu vor pedepse exemplare pentru cei care le hărțuiau ci vor doar ca aceste abuzuri să înceteze”, afirmă acesta. Simptome tipice ale unei traume Directorul adjunct Pătrașcu relatează și discuția avută cu una dintre balerine, despre care spune că prezenta simptome pe care le-a asociat unei traume provocate de abuz. „Una dintre balerine prezenta simptomele tipice ale unei traume cauzate de abuz. Țin minte că am întrebat-o cum se simte, privind în urmă episodul și mi-a răspuns că s-a simțit vinovată atunci când a fost abuzată, s-a simțit vinovată când a făcut sesizarea, chiar dacă în jurul ei s-a constituit o solidaritate și a altor victime și că se simte vinovată și acum când vorbea cu mine”, afirmă Pătrașcu. În ceea ce privește finalizarea cercetării disciplinare, Pătrașcu susține că plecarea fostului director adjunct din instituție a făcut ca, din punct de vedere factual, să nu mai existe o sancțiune profesională mai severă care putea fi aplicată. „Legislația referitoare la hărțuirea sexuală condamnă ferm astfel de comportamente și îndeamnă la vigilență maximă a conducerii, la prevenție, dar când vine vorba despre consecințe totul devine ambiguu, sancțiunea maximă fiind aceea că se poate ajunge chiar și până la desfacerea contractului de muncă. Din acest punct de vedere, demisia domnului respectiv, chiar și prin acordul părților, așa cum a solicitat, era echivalentă, factual, cu rezultatul maximum posibil”, spune Pătrașcu. Procedură nefinalizată Procedura disciplinară nu a mai putut însă fi dusă la capăt. La 10 ianuarie 2025, cel acuzat de hărțuite a fost convocat în fața comisiei pentru a-și prezenta apărarea, însă trei zile mai târziu și-a încetat contractul de muncă prin acordul părților. Comisia a consemnat că existau indicii că plecarea ar fi reprezentat o „măsură de protecție” deliberată. Raportul final, întocmit la 20 ianuarie, a stabilit că sesizarea nu mai putea face obiectul unei proceduri disciplinare deoarece persoana cercetată nu mai era angajată a teatrului. Pătrașcu spune că, în urma cercetării, recomandarea sa către conducerea teatrului a vizat prevenirea unor situații similare prin asumarea explicită a Codului Etic al instituției de către angajați. „Recomandarea făcută directorului general a fost aceea de a fi conștientizat Codul Etic al instituției prin semnarea nominală a lui de către fiecare angajat. Am fost uluit când, la o primă iterație, au existat persoane care au refuzat să semneze de luarea la cunoștință a Codului Etic”, afirmă acesta. În martie 2025, TNOMID a transmis Ministerului Culturii sesizarea oficială, împreună cu raportul comisiei, folosind explicit sintagma „hărțuire sexuală”. Sesizarea a fost înregistrată la Ministerul Culturii la 10 martie 2025. În paralel, teatrul a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Ministerul Culturii i-a dat acuzatului altă funcție Pătrașcu critică și modul în care Ministerul Culturii ar fi gestionat ulterior situația. „Nu mă miră că Ministerul Culturii a ascuns sub preș povestea, e un reflex instituțional tipic. Dar chiar dacă nu mă miră, nu înseamnă că e acceptabil”, spune directorul adjunct. El susține, de asemenea, că a fost revoltat de modul în care ministrul Culturii ar fi abordat subiectul hărțuirii în
Maia Sandu condamnă atacul rusesc asupra centrului comercial din Krivoi Rog. Cel puțin 16 persoane au murit și peste 130 au fost rănite
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat sâmbătă atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, în urma căruia un centru comercial a fost lovit, iar cel puțin 16 persoane au murit și peste 130 au fost rănite. „Îngroziți de atacurile barbare ale Rusiei asupra orașului Krivoi Rog și a altor orașe. Gândurile noastre sunt alături de familiile care își plâng apropiații și de toți cei răniți, inclusiv de atât de mulți copii”, a transmis Maia Sandu pe platforma X. Atacul a avut loc vineri, 21 august, în orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit autorităților ucrainene, dronele rusești au lovit centrul comercial în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță. Appalled by Russia’s barbaric attacks on Kryvyi Rih and other cities. Our hearts are with the families mourning their loved ones and with all those wounded, including so many children. — Maia Sandu (@sandumaiamd) August 22, 2026 Al doilea atac a avut loc după sosirea echipelor de intervenție la fața locului. Cele mai recente informații arată că au fost 16 persoane ucise și peste 130 de răniți. Printre victime se află și copii. Alte nouă persoane, inclusiv doi minori, erau date dispărute în dimineața zilei de 22 august. În urma a cele întâmplate, președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul și l-a calificat drept „cinic”. El a spus că cel de-al doilea val de drone, lansat după sosirea salvatorilor, ridică suspiciuni că atacul i-a vizat și pe cei care interveniseră pentru a ajuta victimele. Atacul a fost condamnat și de Uniunea Europeană, pentru că reacțiile au venit imediat după cele întâmplate. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris acțiunea Rusiei drept „teroare prin design”.
Statele NATO din Europa de Est se dau bine pe lângă Trump. I-au pregătit liderului SUA o ofertă financiară
Membrii est-europeni ai NATO se oferă să reducă costurile pentru trupele americane staționate pe teritoriul lor pentru a descuraja administrația Trump să își reducă prezența militară. Informația este prezentată de Bloomberg care citează surse familiarizate cu situația. Aliații estici ai NATO au pregătit o ofertă pentru Trump care va fi prezentată la o întâlnire a alianței la care va participa și subsecretarul american al Apărării pentru Politici, Elbridge Colby. Întâlnirea va avea loc la Bruxelles pe 27 august. Chestionarul i-a speriat pe aliații NATO de pe flancul estic Oferta apare după ce americanii au anunțat un chestionar prin care se evaluează sprijinul aliaților NATO pentru planurile lui Donald Trump. De asemenea, în chestionar se vorbește despre utilizarea bazelor militare de către americani și despre volumul investițiilor realizate în colaborare cu contractori americani în domeniul apărării. Numărul militarilor americani din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții. Cei mai mulți se află în Germania. Europa de Est găzduiește mai puțini militari. Câteva sute se află în țările baltice, peste o mie sunt în România și circa 10.000 sunt găzduiți de Polonia. Țările de pe flancul estic al NATO văd prezența americană ca pe o puternică garanție de securitate.
Un celebru actor român a impresionat juriul Festivalului de Film de la Sarajevo. Ce premiu a primit
Actorul Adrian Văncică a obținut, vineri, o recunoaștere internațională de prestigiu. Juriul Festivalului de Film de la Sarajevo i-a acordat premiul pentru cel mai bun actor pentru rolul său din „Nu e locul tău aici”, o producție regizată de Florin Șerban. Distincția este menționată și pe site-ul oficial al evenimentului, în contextul în care ceremonia de decernare a premiilor a avut loc pe 21 august. „Nu e locul tău aici”, în competiția oficială Lungmetrajul „Nu e locul tău aici”, regizat de Florin Șerban, a fost selectat în competiția oficială a Festivalului de Film de la Sarajevo. Filmul a fost prezentat în premieră internațională în competiția oficială a ediției din 2026 a Festivalului de Film de la Locarno, în Elveția. Din distribuția noului lungmetraj fac parte Adrian Văncică, Teodor Butănescu, Alex Conovaru, Cristina Richter, Janir Izdrăilă și Cosmin Dominte. Filmul spune povestea lui Marius, un chirurg respectat și tată singur, care află că fiul său adolescent este suspectat de crimă și descoperă că acesta face parte dintr-o organizație de tineri rasiști. Rolul este jucat de Adrian Văncică. Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo s-a desfășurat în perioada 14-21 august 2026, în capitala Bosniei și Herțegovinei, și este unul dintre principalele evenimente cinematografice din Europa de Sud-Est. Producția regizată de Florin Șerban a câștigat marele premiu al Festivalului de Film de la Locarno Săptămâna trecută, regizorul român Florin Șerban a câștigat Leopardul de Aur, marele premiu al Festivalului Internațional de Film de la Locarno, cu pelicula „Nu e locul tău aici”. Filmul marchează revenirea cineastului român la lungmetraj după o pauză de opt ani. Juriul a remarcat filmul pentru forța scenariului, caracterul distinct al viziunii regizorale și stăpânirea limbajului cinematografic.
VIDEO | Ambasadorul SUA la București are rădăcini est-europene, dar tot nu s-a putut hotărî: sarmale sau burgeri?
Diplomatul, care a preluat funcția ca reprezentant personal al președintelui Donald Trump, a povestit că, înainte să ajungă la post, a făcut ceva ce puțini s-ar fi gândit: a căutat lista completă a foștilor ambasadori americani în România. Așa a aflat că primul dintre ei, pe atunci trimis diplomatic, venea, la fel ca el, din nordul statului New York. Ce l-a surprins la România Nirenberg spune că bunicii lui aveau rădăcini est-europene și că moștenirea asta i-a transmis din copilărie anumite așteptări despre România, familie, credință, muncă. Ce nu se aștepta să găsească a fost cealaltă latură: căldura oamenilor, reziliența lor și, spune el, energia unei țări aflate în plină ascensiune. „Când americanii aud România, se gândesc la Dracula”, a spus ambasadorul, adăugând însă că țara are mult mai mult de oferit, de la peisaje spectaculoase până la o economie și o societate în plină dezvoltare. Întrebat dacă preferă mâncarea românească sau pe cea americană, Nirenberg nu a ales, a spus că le vrea pe amândouă, cu o singură condiție impusă de soția lui: să nu uite de legume. A fost unul dintre răspunsurile din „Ping Pong„-ul pus la punct special pentru interviu, alături de întrebări despre selfie-uri cu lideri mondiali sau despre statul american cu care ar compara România. 322 de zile dedicate studiului limbii române Ambasadorul a rostit și o propoziție în limba română, direct în fața camerei: „Mi-e foame.” A mărturisit apoi că a ajuns la peste 300 de zile consecutive de exersat limba pe Duolingo și că spune „mulțumesc” din reflex, chiar și atunci când se întoarce în Statele Unite. De ce România ar fi mai multe state americane Pus să aleagă un singur stat american cu care ar compara România, Nirenberg a spus că e imposibil să se limiteze la unul. Ar fi, spune el, o combinație între zonele montane din vestul Statelor Unite, statele agricole din Midwest, ospitalitatea din sud și diversitatea culturală din nord-est, la fel cum România însăși e o îmbinare de regiuni unite sub o singură identitate națională. Mesajul pentru tinerii care vor să ajungă diplomați Întrebat ce sfat ar da unui tânăr care își dorește o carieră diplomatică, ambasadorul a răspuns simplu: să fie el însuși, să muncească din greu și să aibă o pasiune reală pentru serviciul public. Iar despre ce și-ar dori să se spună despre el atunci când nu e de față, a spus că politica lui a fost mereu aceeași, să nu vorbească despre nimeni pe la spate ceva ce nu i-ar spune direct, în față.
Cel puțin 13 tunisieni sunt dați dispăruți după ce o barcă de migranți s-a scufundat în largul Tunisiei
Două persoane aflate la bordul ambarcațiunii au fost salvate în urma naufragiului, însă alte cel puțin 13 persoane sunt în continuare date dispărute. Potrivit informațiilor furnizate de organizația pentru drepturile migranților, barca se afla în largul coastelor Tunisiei și se îndrepta spre Italia în momentul în care s-a scufundat, scrie Reuters Ruta din nordul Africii către Italia este una dintre principalele căi maritime folosite de migranții care încearcă să ajungă în Europa. Traversarea Mării Mediterane este însă extrem de periculoasă, iar ambarcațiunile utilizate în astfel de călătorii sunt adesea supraaglomerate și nu sunt concepute pentru navigație pe distanțe lungi. Doi oameni au fost salvați după ce barca s-a scufundat În urma naufragiului, două persoane au fost salvate, în timp ce soarta celorlalți pasageri rămâne necunoscută. Informațiile despre numărul exact al persoanelor aflate la bord și despre circumstanțele în care s-a produs scufundarea sunt deocamdată limitate. Autoritățile urmează să stabilească detaliile incidentului și să determine dacă operațiunile de căutare și salvare pot identifica și alte persoane aflate la bord.
Locuiești lângă o curățătorie chimică? Ai putea avea un risc mai mare de Parkinson
Cercetătorii au descoperit că oamenii care locuiau la mai puțin de 150 de metri de o curățătorie chimică aveau un risc estimat cu până la 23% mai mare de a dezvolta anumite forme ale bolii, comparativ cu persoanele care locuiau la 6,4-8 kilometri distanță. Studiul, publicat în revista științifică npj Parkinson’s Disease, aduce în atenție posibila legătură dintre expunerea la substanțe chimice din mediul înconjurător și apariția bolii Parkinson, scrie Science Alert. După ce au luat în calcul factori precum vârsta, sexul, rasa, veniturile și alți factori care ar fi putut influența rezultatele, oamenii de știință au identificat o asociere între apropierea de curățătoriile chimice și riscul de Parkinson. Persoanele care locuiau la aproximativ 150 de metri sau mai puțin de o astfel de afacere aveau un risc estimat cu 14% mai mare de Parkinson, comparativ cu cele care locuiau la 6,4-8 kilometri distanță. Pentru cazurile de Parkinson asociate cu probleme de mers și mobilitate, riscul estimat era cu 23% mai mare. În cazul Parkinsonului asociat cu demența, creșterea estimată a riscului ajungea la 25%, deși cercetătorii au identificat o asociere mai slabă între distanță și această categorie de cazuri. Parkinson și substanța chimică folosită în curățătoriile chimice Unul dintre factorii care îi preocupă pe cercetători este tricloretilena (TCE), un solvent chimic utilizat în trecut și în industria curățătoriilor chimice. Legătura dintre expunerea la TCE și un risc mai mare de Parkinson este investigată de mai multe decenii. Cercetătorii consideră că substanțele chimice provenite din curățătoriile chimice ar putea contamina mediul din zonele rezidențiale din apropiere. Neurologul Brad Racette, autor principal al studiului, a subliniat că rezultatele contribuie la dovezile tot mai numeroase potrivit cărora expunerile de mediu ar putea avea un rol în apariția bolii Parkinson. „Identificarea acestor expuneri este un pas important pentru a înțelege cum am putea reduce povara acestei boli în viitor”, a explicat cercetătorul. Riscul de Parkinson poate fi influențat de mediul în care locuim Oamenii de știință au identificat în ultimii ani mai mulți factori de mediu asociați cu boala Parkinson, printre care poluarea aerului și expunerea la pesticide. Alte cercetări au investigat inclusiv posibila legătură dintre microplastice și boală. Noul studiu sugerează că și locul în care oamenii locuiesc ar putea influența nivelul de expunere la anumite substanțe chimice. Cercetătorii au analizat și distribuția curățătoriilor chimice la nivelul Statelor Unite și au observat un tipar care, în multe regiuni, asociază apropierea de aceste unități cu un risc mai mare de Parkinson. Totuși, studiul nu demonstrează că locuirea în apropierea unei curățătorii chimice sau expunerea la TCE provoacă boala Parkinson. Cercetarea identifică o asociere statistică, nu o relație cauză-efect. Studiul despre Parkinson are mai multe limite Autorii cercetării subliniază că studiul are și anumite limitări. Datele despre amplasarea curățătoriilor chimice provin din anul 2013 și includ peste 30.000 de astfel de afaceri, însă nu oferă informații precise despre cantitatea de TCE sau despre alte substanțe chimice utilizate. De asemenea, analiza nu a putut surprinde în detaliu caracteristicile clădirilor, activitatea fiecărei curățătorii sau posibilitatea ca vaporii chimici să pătrundă în clădirile din apropiere. Cu toate acestea, cercetătorii consideră că rezultatele justifică investigații suplimentare privind contaminarea mediului și monitorizarea zonelor în care există o concentrație ridicată de curățătorii chimice.
După Oana Gheorghiu, și Dragoș Pîslaru își asumă public mandatul de președinte al unei filiale PNL din Capitală
Ministrul interimar, Dragoș Pîslaru, și-a adăugat astăzi în portofoliu o nouă funcție. Alături de cea cu care a intrat în PNL la începutul lunii iulie, Oana Gheorghiu, au primit de la Ciprian Ciucu, primarul PNL al Capitalei, câte o funcție de conducere a unei filiale de sector din București. Lui Pîslaru i-a revenit filiala PNL Sector 3. Câte funcții are acum Dragoș Pîslaru Dragoș Pîslaru deține două portofolii în Guvernul interimar Bolojan, cel de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, iar după moțiunea de cenzură care a demis executivul, el a mai primit portofoliul de ministru al Muncii. Acesta a anunțat vineri că liberalii i-au mai acordat o funcție interimară. „Nu privesc acest moment ca pe o distincție, ci ca o responsabilitate în plus față de oamenii în slujba cărora politicienii trebuie să se afle întotdeauna. […] De aceea am ales să mă implic, alături de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și echipa extinsă a PNL care își propune o agendă reformatoare pentru România și în beneficiul fiecărui român”, a transmis Pîslaru, într-o postare pe Facebook. Pîslaru și Gheorghiu, noi funcții în PNL Liberali cu aproape două luni vechime în partid, Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu au intrat în PNL într-o perioadă dificilă, după ce colegul lor cu funcție de prim-vicepreședinte, Adrian Veștea, fusese nominalizat pentru a prelua funcția de premier, în locul lui Ilie Bolojan. Atunci, PNL a decis organizarea unui Congres Extraordinaar, prin care cei doi ar fi urmat să preia funcțiile de conducere, în locul celor considerați trădători. Numai că o decizie a instanței a anulat hotărârile congresului, iar Pîslaru și Gheorghiu au rămas simpli membri ai PNL. Dragoș Pîslaru a fost președintele partidului REPER până în acest an, iar în alegerile pentru primăria Capitalei și-a anunțat public susținerea pentru candidatul PNL Ciprian Ciucu. După câștigarea alegerilor, s-a vorbit despre fuziunea REPER cu PNL.
BBC: Meghan Markle, soția Prințului Harry, poartă discuții pentru un rol în serialul Netflix The Gentlemen
Mai multe publicații internaționale relatează faptul că Meghan Markle, soția Prințului Harry, ar purta discuții pentru un rol în sezonul 3 al serialului Netflix „The Gentlemen”, care nu a primit încă undă verde oficială. Potrivit informațiilor BBC, discuțiile se află într-un stadiu incipient, dar acesta ar fi primul rol important al lui Meghan de la căsătoria ei cu prințul Harry. O mare parte din cele două sezoane anterioare ale serialului „The Gentlemen”, creat de Guy Ritchie, au fost filmate în Cotswolds. Potrivit The Guardian, rolul lui Meghan în serial rămâne deocamdată necunoscut, întrucât contractul nu este semnat și nu există un anunț oficial în acest sens. Informația vine în contextul în care în această săptămână, marile publicații internaționale au relatat că ducele și ducesa de Sussex se vor muta în Marea Britanie din SUA, unde au locuit timp de șase ani. Se crede că se vor întoarce în septembrie, iar primele zvonuri sugerează că acest lucru ar avea legătură cu revenirea lui Meghan la actorie. Meghan Markle, cunoscută în lumea actoriei pentru rolul din serialul „Suits” Soția Prințului Harry a devenit cunoscută în lumea actoriei mai ales datorită rolului său din serialul juridic american „Suits”, în care a interpretat-o pe avocata Rachel Zane timp de șapte sezoane. Ultimul ei episod a fost difuzat în 2018. A apărut în peste 100 de episoade ale serialului înainte de a-și anunța retragerea, odată cu începerea noii sale vieți în cadrul familiei regale. Potrivit The Guardian, într-un interviu din 2022, Meghan a afirmat că o revenire la actorie este puțin probabilă. „Am terminat”, a spus ea. „Presupun că nu trebuie să spui niciodată «niciodată», dar intenția mea este să nu o fac sub nicio formă.”
Volodimir Zelenski a discutat cu secretarul general al ONU despre atacurile rusești și eforturile pentru oprirea războiului
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat vineri, 21 august, cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre atacurile recente ale Rusiei și despre modurile prin care se poate ajunge cât mai repede la încetarea războiului, scrie Kyiv Post. Convorbirea a avut loc după atacul rusesc asupra unui centru comercial din orașul ucrainean Krîvîi Rih, soldat cu cel puțin 14 morți și peste 121 de răniți. Printre victime se află și copii, iar autoritățile continuă verificările pentru a stabili dacă mai sunt persoane prinse sub dărâmături. „L-am informat despre atacurile continue ale Rusiei”, a declarat Zelenski, precizând că „secretarul general al ONU a condamnat atacurile la scară largă ale Rusiei asupra Kievului și a altor orașe și comunități ucrainene”. Potrivit președintelui ucrainean, discuția a vizat și continuarea eforturilor internaționale pentru găsirea unei soluții care să ducă la oprirea războiului. „Am convenit că vom căuta în continuare soluții”, a spus Zelenski, adăugând că „ONU se va alătura efortului comun”. Zelenski, după atacul asupra centrului comercial Atacul asupra centrului comercial din Krîvîi Rih a provocat o reacție dură din partea președintelui ucrainean. El a acuzat Rusia că a lovit în mod deliberat un obiectiv civil. „Rușii au lansat un atac extrem de cinic și abject asupra unui centru comercial obișnuit”, a spus președintele, adăugând că „astfel de atacuri sunt acte de terorism” și cerând partenerilor Ucrainei să răspundă prin „exercitarea unei presiune reale asupra agresorului”. Ulterior, președintele ucrainean a spus că „aceasta este o brutalitate absolută din partea rușilor. Sunt pur și simplu niște animale. Vom riposta”. Potrivit declarațiilor, în timpul discuției cu Guterres, cei doi au discutat și efectele atacurilor asupra infrastructurii portuare și asupra navelor ucrainene. „Efectele se resimt deja în multe țări din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, unde prețurile au început să crească”, a afirmat președintele Ucrainei.