Cina Corespondenților de la Casa Albă a fost reprogramată după atacul din luna aprilie
Asociația Corespondenților de la Casa Albă a anunțat că va organiza pe 24 iulie o nouă ediție a cinei sale anuale. „Această cină nu va fi doar o oportunitate de a ne desfășura programul. Va fi o declarație că violența nu are ce căuta în viața americană și că presa liberă nu va fi intimidată și redusă la tăcere. Nu vom permite unui act de violență să aibă ultimul cuvânt, mai ales într-un an în care reflectăm asupra celei de-a 250-a aniversări a Americii și a tot ceea ce reprezentăm”, a transmis președinta asociației, Weijia Jiang, citată de CBS News. Evenimentul din iulie va avea un format mai restrâns și va beneficia de măsuri de securitate semnificativ consolidate, precum și de proceduri noi de acces. Detaliile privind locul de desfășurare urmează să fie anunțate ulterior. Evenimentul din aprilie a fost marcat de un atac armat în momentul în care un bărbat înarmat a încercat să forțeze un punct de control al securității. În urma incidentului, președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și mai mulți membri ai guvernului au fost evacuați, iar participanții s-au adăpostit sub mese până la securizarea zonei. Suspectul atacului a fost identificat drept Cole Allen, în vârstă de 31 de ani. Acesta a fost pus sub acuzare pentru tentativa de asasinare a președintelui, agresarea unui agent federal cu o armă mortală și încălcarea legislației privind armele de foc. Potrivit procurorilor, bărbatul era înarmat cu o pușcă, un pistol și mai multe cuțite în momentul atacului. În timpul incidentului, un agent al Serviciului Secret a fost împușcat, însă vesta antiglonț pe care o purta a împiedicat rănirea gravă a acestuia. Cole Allen a pledat nevinovat pentru toate capetele de acuzare și va rămâne în detenție până la începerea procesului.
Alexandru Nazare, discuții la Viena cu investitorii: România poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat la conferința CEE Macro & Fixed Income organizată de J.P. Morgan la Viena, unde a purtat discuții cu peste 150 de investitori internaționali, reprezentanți ai agențiilor de rating și ai Fondului Monetar Internațional (FMI). „Astăzi am explicat direct celor care finanțează România statusul la zi al economiei noastre, unde ne situăm în legătură cu țintele de deficit, cum folosim fondurile europene, care sunt riscurile perioadei următoare și care este traiectoria asumată pentru următorii ani. Interesul pentru România este real. Dar la fel de reale şi legitime sunt și întrebările investitorilor”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Nazare. Scădere semnificativă a deficitului în primele patru luni În raport cu interesul investitorilor față de traiectoria fiscal bugetară a României, ministrul Nazare a prezentat rezultatele execuției bugetare a anului curent, subliniind evoluția pozitivă față de 2025. „Deficitul a coborât la 1,17% din PIB, față de 2,92% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Pe partea de venituri, avem o creștere de 12% a veniturilor totale și de 15,5% a veniturilor fiscale. TVA-ul a crescut cu peste 22%, iar contribuțiile sociale cu aproape 9%. Aceste cifre transmit și în extern faptul că ANAF începe să folosească mai bine instrumentele digitale, analiza de risc și mecanismele noi de colectare”, transmite Nazare pe Facebook. Pe partea de cheltuieli, Nazare a explicat că au fost utilizate mai multe fonduri europene: „Am redus presiunea pe cheltuieli curente și am făcut loc pentru fonduri europene și PNRR. Plățile din fonduri europene au crescut puternic, iar investițiile finanțate european sunt esențiale în acest an. Am discutat intens și despre PNRR în dialogurile de azi. Investitorii urmăresc foarte atent acest subiect, pentru că aceasta este una dintre marile mize ale anului”. Un alt punct important abordat a fost programul SAFE, întrucât România a semnat acordul de finanțare în valoare de 16.68 miliarde de euro. Țintele pentru 2026 și obiectivul bugetului pentru 2027 Referindu-se la perspectivele fiscale, ministrul a reiterat că țintele pentru anul 2026 sunt un deficit cash de 6,2% din PIB și un deficit ESA de 6% din PIB. „Sunt realizabile dacă ritmul actual se păstrează şi reuşim să imprimăm continuitate reformelor demarate”, spune Nazare. În ceea ce privește anul 2027, Alexandru Nazare a afirmat că investitorii așteaptă un buget credibil, elaborat din timp și bazat pe surse clare de finanțare, subliniind totodată că este posibilă îmbunătățirea ratingului de țară anul viitor. „România are nevoie de un buget pentru 2027 care să confirme traiectoria de ajustare, nu să o pună sub semnul întrebării. Dacă România reuşeşte să îşi mențină traiectoria fiscal – bugetară, poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară în 2027”, conchide Nazare.
Băuturile și alimentul care nu trebuie să lipsească din dieta femeilor după 45 de ani
Un studiu recent, coordonat de grupul Food&Bioactivity din cadrul Departamentului de Tehnologia Alimentelor, Nutriție și Bromatologie al Universității din Murcia (UMU), în colaborare cu Universitatea din Parma, a arătat că consumul zilnic a două pătrățele de ciocolată neagră 85%, o cană de ceai verde și 100 ml de suc proaspăt de fructe, între 45 și 65 de ani, îmbunătățește semnificativ sănătatea cardiometabolică la femeile aflate în pre și postmenopauză, scrie El Economista. În cadrul studiului s-a demonstrat că, după două luni de consum zilnic al acestor produse în cantitățile indicate, analizele au evidențiat o creștere semnificativă a excreției urinare de metaboliți fenolici, datorită combinației specifice de (poli)fenoli. „Acest lucru demonstrează că metaboliții fenolici sunt biodisponibili și se estimează că sunt responsabili pentru efectele benefice în reducerea riscului cardiometabolic”, a explicat María Jesús Periago, profesor universitar de Nutriție și Bromatologie. Acești compuși au capacitatea de a reduce rezistența la insulină, de a controla tensiunea arterială și de a exercita efecte antioxidante și antiinflamatoare în organism, funcții esențiale pentru femeile aflate în postmenopauză, având în vedere schimbările prin care trece corpul în această etapă. Studiul pornește de la premisa că tranziția către menopauză reprezintă un moment critic pentru sănătatea femeii, din cauza scăderii nivelului de estrogen, ceea ce duce la modificări ale tensiunii arteriale, metabolismului lipidic și distribuției grăsimii corporale. Toți acești factori cresc riscul ca femeile să dezvolte boli cardiometabolice, probabilitatea fiind chiar de două ori mai mare în această perioadă a vieții. De aceea, este esențială înțelegerea simptomelor și reducerea riscurilor asociate menopauzei. Efectele diferă de la o persoană la alta Astfel, simptomele asociate menopauzei pot fi ameliorate prin consumul acestor trei produse, însă efectele pot varia în funcție de fiecare persoană și de contextul individual, potrivit studiului. Descoperirea arată și importanța microbiotei intestinale, care acționează ca un „laborator intern” și determină beneficiile reale obținute din alimentație. Mai exact, fiecare microbiotă influențează eficiența consumului acestor produse. „Chiar dacă două persoane consumă aceleași alimente, beneficiile pot varia considerabil. Cheia stă în microbiota intestinală a fiecărui individ și în capacitatea acesteia de a transforma compușii din alimente în metaboliți benefici pentru sănătate, deschizând astfel calea către nutriția personalizată”, a explicat Rocío González-Barrio, cercetătoarea principală a studiului, în colaborare cu María Jesús Periago.
Șeful New York Times atacă dur industria IA: Inteligența Artificială își construiește imperiul pe un furt fără precedent de proprietate intelectuală
Editorul publicației The New York Times, A.G. Sulzberger, a lansat unul dintre cele mai dure atacuri de până acum la adresa marilor companii de Inteligență Artificială, acuzându-le că-și construiesc produsele pe baza unui „furt fără precedent de proprietate intelectuală” și că pun în pericol însăși existența jurnalismului profesionist, potrivit reutersinstitute. politics.ox.ac.uk. În discursul susținut la Congresul Mondial WAN-IFRA (World Association of News Publishers), Sulzberger a avertizat că profesia jurnalistică a fost „prea tăcută, prea pasivă și prea fragmentată” în fața abuzurilor comise de companiile care dezvoltă modele de IA. În opinia sa, problema nu este tehnologia în sine, ci modul în care aceasta este construită și exploatată. „Păcatul originar” al IA Sulzberger susține că produsele actuale de IA au la bază un act fundamental de însușire ilegală a muncii altora. „Companiile tehnologice jefuiesc site-urile de știri fără permisiune și fără compensații. Reambalează aceste bunuri furate ca fiind ale lor și redirecționează publicul și veniturile care altfel ar merge către organizațiile care au produs conținutul”. „Au folosit conținut de presă, literatură, film, fotografie, teatru, etc., fără a obține acordul creatorilor” Potrivit editorului New York Times, marile firme din domeniu au construit modele de IA folosind milioane de articole, cărți, fotografii, filme și alte opere protejate de drepturi de autor, fără a obține acordul creatorilor. El respinge argumentele companiilor care susțin că folosirea materialelor reprezintă „utilizare loială” sau că este necesară pentru progresul tehnologic. În opinia sa, dacă firmele de IA pot investi sute de miliarde de dolari în centre de date și infrastructură, atunci pot plăti și pentru conținutul care le alimentează produsele. De ce jurnalismul profesionist este atât de valoros pentru IA Una dintre ideile centrale ale discursului este că modelele de IA depind într-o măsură uriașă de jurnalismul profesionist. Sulzberger explică faptul că orice model IA este construit din patru ingrediente esențiale: talentul inginerilor, puterea de calcul, energia și datele. Doar ultimul ingredient – conținutul creat de alții – este preluat adesea fără plată. El atrage atenția că termenul „date” ascunde adevărata natură a acestor resurse. „Datele” nu sunt simple cifre. Sunt cărți, muzică, filme și articole de presă. Sunt produse ale muncii intelectuale și creative. Un singur exemplu de muncă furată de IA Sulzberger amintește că doar în 2025 The New York Times a publicat aproape jumătate de milion de materiale jurnalistice, realizate cu un cost de peste două miliarde de dolari. Publicația a avut jurnaliști în toate cele 50 de state americane și în 155 de țări, inclusiv peste 70 de reporteri și colaboratori în Ucraina. Acest jurnalism este valoros pentru modelele IA tocmai pentru că este verificat, editat, documentat și produs de profesioniști. „Ești ceea ce mănânci”, spune Sulzberger, parafrazând o observație a unui inginer OpenAI, care recunoștea că succesul modelelor depinde în primul rând de calitatea seturilor de date utilizate la antrenare. De ce a dat în judecată OpenAI Sulzberger justifică procesul intentat de The New York Times împotriva OpenAI, Microsoft și ulterior Perplexity. El susține că aceste companii au încălcat în mod repetat drepturile de autor ale publicației și că această practică amenință viitorul jurnalismului independent. Procesul durează deja de peste doi ani și jumătate și a costat peste 20 de milioane de dolari, ceea ce explică de ce multe redacții mai mici nu își permit să se apere în instanță. O amenințare mai gravă decât rețelele sociale Sulzberger consideră că revoluția IA poate provoca daune mai mari decât cele produse de internet, smartphone-uri și rețele sociale. În ultimele două decenii, Statele Unite au pierdut aproximativ 75% dintre jurnaliști și peste 3.000 de ziare. Multe comunități au rămas fără reporteri locali care să urmărească activitatea autorităților sau să informeze cetățenii. Acum, avertizează el, Inteligența Artificială nu doar distribuie conținutul altora, ci îl înlocuiește. Motoarele de căutare și chatboturile răspund direct la întrebări folosind informațiile preluate de la publicații, fără a mai trimite utilizatorii către sursa originală. Rezultatul este o scădere dramatică a traficului către site-urile de știri și, implicit, a veniturilor acestora. Potrivit datelor citate de Sulzberger, marile publicații monitorizate de Comscore (compania americană care măsoară consumul de media) au pierdut în medie peste 45% din trafic în ultimii ani. Problema adevărului Un alt capitol important al discursului privește fiabilitatea informațiilor generate de AI. Sulzberger afirmă că modelele actuale nu produc jurnalism și nu pot înlocui activitatea reporterilor. „Reporterii sunt cei care îmbogățesc arhiva publică cu informații necunoscute anterior”, spune el. Faptele noi, documentele secrete, mărturiile directe și investigațiile nu sunt create de chatboți, ci de jurnaliști. Mai mult, studiile citate de editorul New York Times arată că asistenții IA denaturează frecvent știrile și oferă răspunsuri eronate. Spre deosebire de organizațiile de presă, companiile de IA nu au mecanisme clare de corectare și nu își asumă responsabilitatea pentru greșeli. El observă și o contradicție: firmele promovează produsele ca fiind utile și inteligente, dar evită să garanteze că informațiile furnizate sunt corecte. Unele dintre ele avertizează explicit utilizatorii să nu se bazeze pe răspunsurile oferite. Ce ar trebui să facă presa, în opinia lui Sulzberger În opinia lui Sulzberger, există o strategie simplă, împărțită pe două categorii: editorii și redacțiile. Cum să se apere editorii Editorii trebuie să-și apere ferm drepturile de proprietate intelectuală, să negocieze cu atenție acordurile de licențiere, să facă presiuni asupra legislatorilor pentru reguli clare, să colaboreze între ei și cu alte industrii creative. Cum să se adapteze redacțiile Redacțiile trebuie să folosească inteligența artificială în mod responsabil. Redacțiile trebuie să să construiască relații directe cu publicul, lucru pe care Inteligența Artificială nu-l poate face. Redacțiile trebuie să pună mai mult accent pe reportaje originale. Redacțiile trebuie să explice constant de ce jurnalismul făcut cu oameni adevărați contează. „Jurnalismul este valoros” Mesajul final al lui Sulzberger este unul de mobilizare: jurnalismul profesionist trebuie să reziste cu orice preț. El amintește o idee celebră a lui Stewart Brand, editorul american care a pus la punct, prin 1968, primul „google”: „Whole Earth Catalogue”, care avea să influențeze masiv noua generație de antreprenori ce avea să creeze Sillicon Valley, și autorul citatului celebru,
Șeful armatei franceze avertizează că Germania ar putea deveni principala putere militară a Europei
„Nu am ajuns încă la nivelul necesar pentru a face față pe deplin provocărilor care ne așteaptă”, a spus Mandon despre dimensiunea armatei franceze, în cadrul unei audieri cu ușile închise în Senat, potrivit unor stenograme publicate recent și citate de Politico. Germania, noul reper militar al Europei? Șeful Statului Major al Apărării s-a întâlnit cu senatorii în aprilie și mai. În timpul audierilor, care în mod normal nu sunt publice, el a avertizat și că există riscul real ca Germania să depășească Franța și să devină principala putere militară de pe continent. Generalul a spus astfel, în mod direct, ceea ce în cercurile franceze de apărare se discută de luni întregi. „Am putea rămâne în urmă. Dacă Germania continuă în acest ritm, peste cinci ani argumentul că avem experiență operațională și o anumită cultură nu va mai fi suficient”, a spus generalul francez. „Pentru americani, Germania devine treptat reperul european”. Până în 2029, Germania ar urma să cheltuiască anual 153 de miliarde de euro pentru apărare. Aceasta reprezintă aproximativ 3,5% din PIB și cea mai ambițioasă extindere militară a țării de la reunificare. Prin comparație, Franța intenționează să ajungă la aproximativ 76,3 miliarde de euro până în 2030. Mandon a făcut aceste declarații în timpul audierilor privind actualizarea legii franceze de planificare militară. Documentul prevede încă 36 de miliarde de euro pentru apărare până în 2030, dar nu include achiziții suplimentare de avioane sau nave militare. Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, a susținut în mare parte textul guvernului. Senatul cere însă mai mulți bani și mai mult echipament militar. Senatorii urmează să voteze proiectul de lege în această săptămână. „Legea actualizată privind planificarea militară reprezintă un pas spre mai multă rigoare, profunzime și coerență, dar nu am ajuns încă la modelul potrivit”, a declarat șeful Statului Major al Apărării în fața Comisiei pentru afaceri externe și apărare din Senat. Producția de armament trebuie accelerată Mandon a prezentat provocările cu care se confruntă Franța. În urmă cu opt luni, el le-a spus deputaților că pregătește armata franceză pentru un „șoc” cu Rusia în următorii trei-patru ani. Generalul a lăudat capacitatea Franței de a desfășura rapid trupe și echipamente în zone foarte diferite, de la Groenlanda până în Orientul Mijlociu. Totuși, el a atras atenția și asupra unor probleme importante. Acesta a spus că forțele aeriene franceze sunt prea mici. Deși premierul Sébastien Lecornu și președintele Emmanuel Macron au promis inițial 30 de avioane Rafale suplimentare, planul militar actualizat nu prevede achiziția unor noi avioane de luptă. Șeful armatei franceze a criticat și ritmul producției de armament, la aproape patru ani după ce Macron a cerut companiilor franceze să treacă la o „economie de război”.
Europarlamentar PNL: Guvernul Bolojan a mers în direcția corectă. Deficitul bugetar s-a redus
„De luni de zile, PSD și AUR au vorbit despre colaps economic, blocaje și dezastru bugetar. Datele oficiale spun însă altceva: deficitul a scăzut semnificativ, investițiile au crescut, iar economia a continuat să funcționeze și să se dezvolte”, susține Europarlamentarul PNL. Acesta a precizat că, potrivit datelor oficiale, deficitul bugetar s-a redus de la 56 miliarde lei la 24 miliarde lei. Investițiile publice au ajuns la 31 de miliarde de lei, iar peste 75% din investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR. Buda a mai precizat că plățile pentru proiectele europene au crescut cu 34% față de anul trecut și susține că atât comerțul, cât și consumul continuă să crească. „În doar 10 luni, Guvernul Bolojan a demonstrat că poți reduce risipa și deficitul fără să oprești investițiile și fără să blochezi economia. Mai mult, absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor finanțate prin PNRR au accelerat”, scrie Europarlamentarul PNL. Afirmațiile lui Buda vin în contextul în care PSD a acuzat că reformele Guvernului Bolojan au dus România în recesiune tehnică, în luna februarie, când INS a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului. Printre efectele amintite atunci de deputatul PSD, Mihai Fifor se numărau: comprimarea veniturilor bugetare, dar și prăbușirea consumului.
Un spital vechi de aproape 140 de ani din județul Galați va fi modernizat cu fonduri europene
Un spital din județul Galați va fi modernizat în cadrul unui proiect inițiat de Consiliului Județean Galați. Este vorba despre unitatea din comuna gălățeană Ivești, considerată o secție exterioară a celui mai mare spital din sud-estul țării, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Galați. Spitalul din Ivești are aproape 140 de ani. Investiția depășește 32 de milioane de lei și vizează trei pavilioane, cu o suprafață totală de peste 15.000 de metri pătrați, aflate în clasa I de risc seismic. Spitalul de la Ivești: trei pavilioane vor fi modernizate Vor fi modernizate, consolidate și dotate Pavilioanele Interne, Boli Cronice și Pediatrie. La final, clădirile vor avea chiar și echipamente moderne pentru producerea energiei din surse regenerabile precum panourile fotovoltaice, panourile solare și pompele de căldură. „Am aprobat, în ședința Consiliului Județean Galați, trei proiecte importante de investiții pentru modernizarea, consolidarea și eficientizarea energetică a unor clădiri din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Galați – Secția Exterioară Ivești, un spital vechi de aproape 140 de ani. Pentru mulți locuitori din zonă, spitalul din Ivești este locul în care ajung atunci când au nevoie de ajutor. De aceea, ne ținem de promisiune și investim în modernizarea acestui spital, astfel încât pacienții să fie tratați în condiții mai bune, mai sigure și mai aproape de casă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. În cadrul lucrărilor, clădirile vor fi consolidate pentru a rezista la cutremure.
Sendviș făcut din 1,5 tone de carne de vită. Recordul nu a fost omologat deoarece mulțimea a oprit ceremonia și l-a mâncat
Sendvișul a fost pregătit pe o stradă din orașul Rosario, Argentina. Potrivit NEXTA, organizatorii evenimentului au încercat să prepare un sendviș de 750 de metri lungime și să stabilească un record mondial. Pentru acesta, au folosit aproximativ 1,5 tone de carne de vită și mai mult de o mie de pâini. Evenimentul nu a avut finalul dorit. Mai multe probleme organizatorice și mulțimea înfometată au provocat eșecul ceremoniei. Participanții au rupt gardurile și mâncat o mare parte din șendvișul uriaș. Reprezentanții Guinness World Records nu au putut efectua măsurătorile necesare. Ca urmare, recordul nu a fost înregistrat oficial. A hungry crowd ruined a Guinness World Record attempt in Argentina In the city of Rosario, organizers tried to make a 750-meter-long sandwich and set a new world record. The project used around 1.5 tons of beef and more than a thousand flatbreads. But after delays in… pic.twitter.com/2xLBbvNhL9 — NEXTA (@nexta_tv) June 2, 2026
Donald Trump ajunge la o oră distanță de România. Ce se întâmplă peste 1 lună
Turcia se așteaptă ca președintele SUA, Donald Trump, să participe la summitul NATO de luna viitoare de la Ankara, unde membrii alianței se vor confrunta cu presiuni pentru a demonstra progrese în ceea ce privește o cerere de lungă durată a SUA de a crește cheltuielile pentru apărare. „Din câte știm, da, intenționează să participe”, a declarat ministrul turc de externe, Hakan Fidan, într-un interviu acordat marți pentru Bloomberg TV. Trump și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, au vorbit la telefon „de mai multe ori în ultima lună și, de fiecare dată, el a indicat că va participa”, a spus Fidan. Prezența lui Trump, confirmată în urma discuțiilor telefonice cu Recep Tayyip Erdogan, va pune presiune pe membrii alianței privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. Summit NATO va avea loc în perioada 7-8 iulie 2026 în Ankara, Turcia, la o oră și jumătate distanță de România. Reuniunea oficială se va desfășura la Complexul Prezidențial Beștepe, (Külliye) din capitala Turciei. Evenimentul de nivel înalt va fi prezidat de noul Secretar General al NATO, Mark Rutte. Este cel de-al 36-lea summit oficial al Alianței și a doua oară când Turcia găzduiește un astfel de eveniment, după cel de la Istanbul din anul 2004. Liderii celor 32 de state membre vor discuta adaptarea apărării colective și securitatea transatlantică. Președintele României, Nicușor Dan, va reprezenta și el România, ca stat NATO, la eveniment, prezentând inclusiv poziția statelor membre ale B9 în cadrul Summitului Alianței Nord Altantice.
Raport european: Aceste trei fructe au cele mai multe reziduuri de pesticide
Strugurii, căpșunile și portocalele s-au numărat printre fructele cu cele mai multe reziduuri de pesticide. Raportul EFSA din 2024 este unul dintre cele mai ample realizate în Europa. Specialiștii au analizat produse alimentare destinate consumului uman. Datele provin din probe recoltate în numeroase state europene, notează El Economista. Autorii raportului subliniază că majoritatea produselor respectă limitele legale. Prin urmare, riscurile estimate pentru consumatori rămân reduse. Strugurii s-au aflat printre produsele analizate În cazul strugurilor de masă, numeroase probe au indicat prezența reziduurilor. Datele citate arată că aproximativ 60% dintre probele analizate au conținut urme de pesticide. Acesta este unul dintre cele mai ridicate procente raportate în studiu. Căpșunile au înregistrat cele mai multe reziduuri Căpșunile au prezentat o rată și mai mare. Peste 70% dintre probele analizate au conținut reziduuri de pesticide. Specialiștii explică situația prin modul de cultivare. Fructele se află în contact direct cu solul. Acest lucru poate favoriza acumularea unor substanțe utilizate în agricultură. Portocalele completează topul Portocalele s-au aflat pe locul al treilea în clasamentul prezentat de raport. Și în cazul acestora au fost identificate reziduuri în numeroase probe. Totuși, nivelurile detectate s-au încadrat în general în limitele admise. De ce sunt urmărite aceste substanțe Autoritățile europene monitorizează permanent utilizarea pesticidelor. O atenție specială este acordată substanțelor interzise. Printre acestea se numără clorpirifosul și anumite neonicotinoide. Mai multe cercetări au analizat efectele expunerii prelungite la pesticide. Unele studii au identificat posibile legături cu afecțiuni neurologice și alte probleme de sănătate. Experții recomandă spălarea atentă a fructelor înainte de consum. De asemenea, consumatorii sunt încurajați să respecte o alimentație variată și echilibrată.