Șapte persoane au murit într-un atac armat în Iowa. Autoritățile spun că victimele erau rudele atacatorului
Șeful poliției din Muscatine, Anthony Kies, a descris incidentul drept „un act al răului”, în timpul unei conferințe de presă organizate după atac, scrie Euronews. Primele apeluri la serviciile de urgență au fost primite după ce au fost raportate focuri de armă într-o locuință din Muscatine, oraș situat la aproximativ 80 de kilometri sud-est de Cedar Rapids. Polițiștii ajunși la fața locului au descoperit patru persoane decedate, toate prezentând răni provocate prin împușcare. La scurt timp, autoritățile l-au identificat pe suspect ca fiind Ryan Willis McFarland, în vârstă de 52 de ani. Atacatorul s-a sinucis în fața polițiștilor Potrivit poliției, agenții au reușit să îl localizeze pe McFarland și au încercat să discute cu acesta. În timpul intervenției, bărbatul și-a luat însă viața folosind arma pe care o avea asupra sa. „În timp ce discutam cu Ryan Willis McFarland, acesta s-a sinucis”, a declarat șeful poliției, Anthony Kies. Pe măsură ce ancheta a avansat, investigatorii au identificat indicii privind alte două scene ale crimei. Polițiștii au descoperit ulterior încă doi bărbați decedați în locații diferite din oraș. Ambii prezentau răni provocate de arme de foc. Autoritățile nu au publicat deocamdată identitatea completă și vârsta tuturor victimelor. Atac armat în Iowa, Muscatine. Sursa foto: X Muscatine Community School District a transmis că atacul a avut un impact profund asupra comunității școlare. Potrivit reprezentanților districtului, două dintre victime erau elevi ai sistemului de învățământ local, iar alte două persoane lucrau în cadrul instituției. Mesajul transmis de autorități și reprezentanții școlilor a subliniat șocul produs de tragedie într-o comunitate relativ mică. Atacatorul avea antecedente penale Documentele judiciare arată că Ryan Willis McFarland avea un istoric penal semnificativ. În 2012, el a pledat vinovat într-un caz de punere în pericol a unui copil soldat cu decesul acestuia, incident care i-a adus și pierderea licenței pentru administrarea unui centru de îngrijire. Ulterior, în 2016, a fost inculpat pentru mai multe infracțiuni legate de manipularea odometrelor unor vehicule, fiind obligat de instanță să plătească despăgubiri de peste 58.000 de dolari. Autoritățile din Iowa încearcă acum să stabilească exact succesiunea evenimentelor și motivele care au dus la atac. Primele informații indică faptul că incidentul ar fi fost legat de o dispută familială, însă anchetatorii nu au oferit până acum detalii suplimentare privind circumstanțele tragediei.
Kremlinul anunță că războiul s-ar putea încheia până la sfârșitul zilei. Condiția pusă de ruși
Războiul s-ar putea încheia „până la sfârșitul zilei” dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski ordonă trupelor sale să se retragă din regiunile rusești. Declarația aparține purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov „SVO (operațiunea militară specială n.r.) poate fi încheiată până la sfârșitul zilei, dacă Zelenski va ordona forțelor armate ucrainene să părăsească regiunile ruse”, a anunțat Peskov citat de RIA Kremlinpool pe Telegram. Ce teritorii vrea Kremlinul Oficialii din Rusia numesc regiuni ruse inclusiv teritoriile ucrainene extinse pe care încearcă, fără succes, să le ocupe de la începutul războiului. În timpul negocierilor coordonate de americani, ucrainenii au refuzat să renunțe la teritorii. De altfel, discuțiile s-au blocat din cauza acestor pretenții ale rușilor. Pe front, rușii nu reușesc să avanseze și chiar au pierdut unele poziții în ultima perioadă, așa cum susțin militarii ucraineni. În paralel, ei intensifică atacurile aeriene asupra Ucrainei. Kievul și alte orașe precum Dnipro și Harkov au fost vizate de un atac uriaș al rușilor. Atac uriaș în noaptea de luni spre marți În noaptea de luni spre marți, rușii au lansat către Ucraina 656 de drone și 73 de rachete de diferite tipuri, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Atacul principal a fost asupra Kievului, unde zeci de clădiri rezidențiale și elemente de infrastructură civilă au fost distruse. În total, au murit 13 persoane și peste 100 au fost rănite, conform bilanțului provizoriu al ucrainenilor. Peste 500 de angajați ai Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență sunt implicați în misiuni de salvare și căutare.
Ai trecut de 45 de ani? Motivul pentru care nu mai dormi ca înainte. Explicația unui psiholog
Cantitatea de somn necesară variază în funcție de vârstă, dar și programul de odihnă se modifică odată cu trecerea anilor. Nuria Roure explică mecanismul: ritmul circadian se deplasează treptat, iar melatonina, hormonul care declanșează somnul, începe să acționeze mai devreme, potrivit El Economista. Potrivit expertei, un cronotip „normal” presupune adormirea în jurul orei 23:00 și trezirea la 7:00 dimineața. La adolescenți, somnul vine mai târziu, în jurul orei 00:00–01:00, cu trezire la 9:00. Odată cu înaintarea în vârstă, acest tipar avansează semnificativ. „În jur de ora 9:30 sau 10:00 este posibil să ne vină somnul și, în schimb, la 5:30 să avem deja ochii mari.” De ce forțarea vechiului program înrăutățește odihna Roure avertizează că încăpățânarea de a menține programul de somn din tinerețe poate fi contraproductivă. Dacă ritmul circadian s-a devansat, fie din cauza vârstei, fie genetic, și persoana încearcă să adoarmă la orele obișnuite de altădată, somnul nu va fi odihnitor. Soluția propusă de expertă este adaptarea rutinei de somn la vârsta și la cronotipul actual, pentru ca odihna să fie cât mai eficientă. Consecințele somnului de proastă calitate Somnul insuficient sau de calitate slabă, repetat frecvent, depășește simpla senzație de oboseală. Printre efectele documentate se numără anxietate și iritabilitate crescute, scăderea libidoului, creativitate și productivitate reduse. Pe termen lung, somnul deficitar este asociat cu obezitate, hipertensiune, diabet și un risc crescut de probleme cardiace. Adulții au nevoie, în general, de aproximativ 7–8 ore de somn pe noapte, cu cât mai puține întreruperi posibil, însă ora la care se culcă și se trezesc contează la fel de mult ca durata totală.
Taxiurile fără șofer ajung în Europa. Uber pregătește primele teste în Germania
Planul a fost prezentat în cadrul conferinței tehnologice GTC din Taipei și este dezvoltat în parteneriat cu compania israeliană de inteligență artificială Autobrains. Potrivit Uber, München a fost ales datorită poziției sale de centru european al industriei auto, densității traficului urban și cadrului legislativ german privind conducerea autonomă, scrie Euronews. München, laborator pentru viitorul transportului autonom Dacă va primi undă verde din partea autorităților, proiectul ar putea transforma München într-un teren de testare pentru tehnologiile de conducere autonomă care ulterior să fie extinse și în alte orașe europene. Robotaxi. Sursa foto: X Spre deosebire de alte programe similare, soluția propusă nu este construită pentru un singur model de vehicul. Uber și partenerii săi susțin că platforma poate fi adaptată pentru mai mulți producători auto, ceea ce ar putea reduce costurile și accelera extinderea flotelor autonome. Deocamdată, companiile nu au anunțat ce constructori auto vor participa, câte vehicule vor fi incluse în program și nici data la care primii pasageri vor putea utiliza serviciul. Inteligență artificială de tip agent, în locul unui singur sistem central La baza proiectului se află software-ul dezvoltat de Autobrains. Compania susține că, spre deosebire de multe sisteme concurente, nu utilizează un singur model uriaș de inteligență artificială pentru toate deciziile de conducere. În schimb, sarcinile sunt împărțite între mai mulți agenți AI specializați, fiecare analizând diferite situații din trafic și luând decizii în timp real. Fondatorul Autobrains, Igal Raichelgauz, afirmă că această abordare permite o gestionare mai eficientă a situațiilor complexe și imprevizibile întâlnite pe drumurile publice. Vehiculele vor utiliza platforma Nvidia DRIVE Hyperion, destinată sistemelor autonome de nivel 4. Acest nivel de automatizare permite, în anumite zone și condiții prestabilite, deplasarea fără intervenția unui șofer uman. Uber renunță la dezvoltarea propriilor sisteme autonome Anunțul face parte dintr-o schimbare strategică mai amplă a Uber. Compania nu mai dezvoltă în regie proprie tehnologia de conducere autonomă, preferând să colaboreze cu firme specializate și să integreze vehiculele acestora în rețeaua sa de transport. În ultimele luni, Uber a încheiat mai multe parteneriate similare și lucrează împreună cu Nvidia la planuri care vizează lansarea unor flote autonome în zeci de orașe din întreaga lume. În timp ce taxiurile autonome au devenit deja o prezență obișnuită în orașe precum San Francisco, Phoenix sau Beijing, Europa se află încă într-o etapă incipientă în ceea ce privește implementarea comercială la scară largă. Companii precum Waymo, Tesla, Mobileye și mai mulți dezvoltatori chinezi investesc masiv în acest sector, alimentând competiția pentru piața transportului autonom. În acest context, München este prezentat de Uber drept un posibil punct de plecare pentru extinderea serviciilor robotaxi pe continent. Succesul proiectului va depinde însă de aprobările autorităților, de demonstrarea siguranței tehnologiei și de viabilitatea economică a modelului de afaceri.
Ministrul Apărării respinge acuzațiile privind achiziția blindatelor Piranha: Fals! Nu s-au schimbat criteriile
„Haideți să mai demontăm un alt fake news: cum că Ministerul Apărării nu a vrut să cumpere blindatele Piranha sau că ar fi schimbat criteriile după publicarea acestora pentru a le elimina din procedură. FALS! Cu date si cifre, nu cu burtiere”, a transmis ministrul, marți, pe Facebook. El afirmă că oferta primită a depășit semnificativ nivelul de prețuri avute în vedere de autorități. „Adevărul este că a fost primită o ofertă cu un preț de aproximativ 2,5 ori mai mare decât cel plătit de România în martie 2026 și aproape dublu față de limita maximă aprobată în Parlament. Nu s-a schimbat niciun criteriu pe parcursul procedurii”, a spus Miruță. „Nu implica o creștere a costurilor pentru relocare” Ministrul precizează că în martie 2026 Ministerul Apărării Naționale a plătit aproximativ 3,9 milioane de euro pe un transportor Piranha. Ulterior, Parlamentul a aprobat un plafon de circa 6 milioane de euro pe bucată, „chiar dacă fabrica era deja construită și nu implica o creștere a costurilor pentru relocare”. Potrivit ministrului, oferta primită în cadrul programului SAFE a fost de aproximativ 10 milioane de euro pe bucată, mult peste valorile de referință. „Raportat la prețul plătit de MApN în martie 2026, de aproximativ 4 milioane de euro, și la valoarea aprobată în Parlament, de până la 6 milioane de euro, noua ofertă primită în cadrul SAFE a fost de circa 10 milioane de euro pe bucată”. Comparație cu alte echipamente militare El a adăugat că situația este și mai relevantă în contextul comparării cu alte echipamente militare, „în condițiile în care mașina de luptă a infanteriei, un produs superior, dintr-o categorie complet diferită, are un preț de aproximativ 11,2 milioane de euro”. „Nu, MApN nu a schimbat criteriile operaționale transmise grupului de lucru pentru a elimina Piranha. Acestea au fost transmise de la început, înainte ca eu să ajung la minister, și nu au fost modificate ulterior. Da, avem nevoie de transportoare blindate, dar nu putem plăti 10 milioane de euro pentru ceva ce am achiziționat cu 4 milioane de euro cu doar câteva luni înainte”. Sursa foto: Radu Miruță/Facebook Acesta susține că fondurile au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de Parlament. „Unii ar vrea altceva, dar nu ne permitem să pierdem niciun cent din banii pentru înzestrarea Armatei. Oferta primită pentru Piranha a depășit semnificativ valorile aprobate de Parlamentul României și nu putea fi contractată legal. Pentru a nu pierde fondurile, acestea au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de același Parlament. De verificarea îndeplinirii condițiilor aprobate de Parlament, la MApN s-au ocupat 50 de profesioniști care au ținut piept marilor firme de consultanță. Ei s-au asigurat ca armata primește, cât se poate de repede, ce are nevoie, după criterii clare, operaționale”.
Studiu. Adolescenții dorm tot mai puțin. Care sunt efectele asupra sănătății
Adolescenții din Statele Unite dorm mai puțin ca niciodată, potrivit unui nou studiu realizat de Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota. Cercetarea, publicată în revista Pediatrics, arată o scădere constantă a timpului de somn în toate grupele de vârstă analizate, scrie The Guardian. Cele mai recente date arată niveluri record de lipsă de somn, iar doar 22% dintre adolescenții mai mari spun că dorm cel puțin șapte ore pe noapte. „Unele bariere în calea somnului cu care se confruntă adolescenții au existat de-a lungul generațiilor, cum ar fi creșterea temelor și a cerințelor extracurriculare care vin odată cu liceul, presiunile sociale de a sta treaz până târziu cu colegii și locurile de muncă”, a declarat Rachel Widome, autoarea principală a studiului și profesoară la Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota. Aceasta a explicat că în ultimii ani au apărut și alte probleme, precum utilizarea excesivă a ecranelor și rețelelor sociale, dar și stresul generat de pandemie, tulburările sociale sau „poliția militarizată”. Studiul arată și diferențe tot mai mari între grupuri sociale. Adolescenții de culoare și latino, dar și cei care provin din familii cu un nivel mai scăzut de educație, au șanse mai mici să doarmă suficient comparativ cu alți tineri. Cel mai afectat grup este cel al adolescenților mai mari. Pe măsură ce înaintează în vârstă, durata somnului scade constant, iar sentimentul că sunt odihniți se reduce. Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat datele din Monitoring the Future, un sondaj național desfășurat între 1991 și 2023, la care au participat peste 400.000 de elevi americani din clasele a VIII-a, a X-a și a XII-a. Participanții au fost întrebați cât de des dorm cel puțin șapte ore pe noapte și cât de des simt că se odihnesc suficient. Potrivit cercetătorilor, lipsa somnului afectează funcționarea zilnică și este asociată cu probleme de sănătate mintală și boli cronice mai târziu în viață. Deși timpul petrecut în fața ecranelor pare o cauză evidentă, cercetătorii spun că problema poate avea legătură și cu izolarea socială și epuizarea. Un studiu realizat de elevi de liceu din California a arătat că aproximativ două treimi dintre adolescenți se confruntă cu anxietate și epuizare. Aceeași cercetare a arătat că aproape un sfert dintre elevi consideră că au suficient timp pentru nevoi de bază precum somnul, mâncatul și igiena doar de două ori pe săptămână sau chiar mai rar. Jolie Delja, director executiv al Aim Youth Mental Health, a spus că elevii „au legat acest lucru direct de presiunea academică neobosită”. „Au cerut timp pentru a încetini ritmul și șansa de a învăța și practica abilități de adaptare, cum ar fi respirația și atenția conștientă, în momentele de calm, nu doar în cele de criză”, a declarat Delja. Ea a mai spus că școlile și comunitățile nu trebuie să inventeze soluții noi, ci să ofere elevilor mai mult timp și spațiu pentru activitățile și instrumentele care îi ajută deja să gestioneze stresul. Este demonstrat că nu există o soluție unică la nivel național, însă una dintre măsurile recomandate este începerea cursurilor de liceu după ora 08:30. „Începuturile mai devreme sunt în conflict direct cu ritmurile prestabilite ale biologiei circadiene a adolescenților”, a spus Widome. „O națiune de adolescenți privați de somn nu este inevitabilă. Ar trebui să îmbrățișăm o cultură a somnului, în care somnul este cu adevărat apreciat și în care ne angajăm să adoptăm politici și alte intervenții care promovează un somn sănătos pentru toată lumea.”, a adăugat ea.
Ebola se răspândește necontrolat de luni de zile: pacientul zero, identificat încă din ianuarie
Din anumite motive, informația a fost ascunsă ONG-urilor internaționale de către oficialii din domeniul medical până săptămâna trecută. Medicii locali recunosc că, în opinia lor, focarul din 2026 a început cu un pacient tratat la spitalul din satul Rwampara, conform Mirror. Satul este situat în estul Republicii Democratice Congo, iar medicii spun că pacientul zero a ajuns la spital la sfârșitul lunii ianuarie. Potrivit acestora, pacientul a decedat în februarie, după ce a infectat opt lucrători din domeniul sănătății înainte de moarte. The Telegraph relatează că, în lunile următoare, au fost înregistrate cel puțin 1.077 de cazuri suspecte și 223 de decese. Toate aceste cazuri au fost asociate cu tulpina rară Bundibugyo, care s-a răspândit în Republica Democratică Congo în ultimele luni. Au fost raportate și nouă cazuri în Uganda, țara vecină, ceea ce alimentează temerile privind extinderea epidemiei. Dacă informațiile furnizate de personalul medical local se confirmă, virusul s-ar fi răspândit necontrolat timp de mai multe luni. Epidemia din 2026 este a treia cea mai mare epidemie de Ebola înregistrată vreodată la nivel mondial. Focarul, confirmat oficial abia în aprilie Ministerul Sănătății din Republica Democratică Congo a confirmat oficial focarul abia pe data de 15 mai. Acest lucru ar însemna că virusul a avut la dispoziție luni întregi pentru a circula nestingherit în comunități. Organizația Mondială a Sănătății credea anterior că primul caz a fost un lucrător medical din orașul Bunia. Acesta a prezentat simptome de Ebola pe 25 aprilie și a murit ulterior, potrivit informațiilor disponibile atunci. Printre țările considerate vulnerabile se numără Burundi și Sudanul de Sud, aflate în apropierea zonelor afectate. Dacă epidemia a început într-adevăr în ianuarie, alte câteva mii de persoane ar fi putut fi expuse virusului. Virusul Ebola Bundibugyo este considerat dificil de controlat și nu beneficiază de vaccinuri autorizate sau tratamente cunoscute. Doar 20% dintre persoanele identificate ca fiind contacte apropiate ale pacienților au fost urmărite de autorități. Aceste date se referă la perioada scursă de la data oficială a izbucnirii epidemiei, stabilită în aprilie. Mii de persoane sunt în continuare date dispărute, iar amploarea reală a fenomenului rămâne necunoscută.
Reuniune specială a Consiliului de Securitate al ONU, după incidentul de la Galați / România primește sprijin internațional, Rusia este acuzată de escaladare
UPDATE Oana Țoiu contrazice la ONU narațiunea Rusiei despre drona de la Galați Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat, în Consiliul de Securitate al ONU, că analiza militară și raportul tehnic realizat de autoritățile române arată „fără îndoială” că drona care a explodat la Galați era o dronă Geran-2 de origine rusească. Oana Țoiu a spus că este pentru prima dată în cei 70 de ani de la aderarea României la ONU când Bucureștiul solicită o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate pe o temă care implică direct România. Anteriror în intervenția sa, reprezentantul Rusiei a acuzat România că ar fi convocat „în grabă” reuniunea Consiliului de Securitate și că ar fi formulat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. „Analiza noastră militară arată fără îndoială că drona care s-a prăbușit joi noapte la Galați este un Geran-2 de origine rusească”, a spus Oana Țoiu. UPDATE Reprezentantul Chinei: Criza din Ucraina se extinde peste granițe Reprezentantul permanent al Chinei la ONU, Fu Cong, a declarat în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate, că incidentul de la Galați reflectă extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor vecine. Acesta a făcut apel la calm, dialog și o soluționare diplomatică a conflictului. „China pledează în mod constant pentru calm, reținere și angajare în dialog și comunicare pentru a stabili faptele, a aborda întrebările ridicate și a rezolva disputele, cu scopul de a evita concepțiile greșite, percepțiile greșite și calculele greșite și de a preveni extinderea și escaladarea incidentului”, spune Fu Cong. „Acest incident este rezultatul crizei din Ucraina care s-a extins peste granițe. Dacă situația va continua pe această cale de deteriorare și escaladare sau, mai rău, va scăpa de sub control, va avea cu siguranță consecințe ireversibile”, spune diplomatul Chinei. UPDATE SUA condamnă incidentul de la Galați și transmit că vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO Statele Unite au condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, pătrunderea „imprudentă” a unei drone militare rusești în spațiul aerian al României. Reprezentantul SUA a spus că drona a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit mai multe persoane. „Statele Unite sunt alături de aliatul său NATO, România. Gândurile noastre sunt alături de răniți și de toți cei afectați la Galați”, a transmis diplomatul american. El a reiterat angajamentul Washingtonului față de apărarea Alianței. „Așa cum am mai spus, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a declarat reprezentantul SUA. UPDATE Rusia neagă la ONU responsabilitatea pentru drona de la Galați Reprezentantul Rusiei la ONU a respins, în Consiliul de Securitate, acuzațiile formulate după incidentul de la Galați, susținând că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. (DETALII AICI!) Diplomatul rus a afirmat că scopul principal al reuniunii ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. El a susținut că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene. El a spus că atacurile au vizat inclusiv facilități din portul Reni, în regiunea Odesa, despre care Moscova afirmă că ar fi folosite pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. UPDATE Marea Britanie condamnă incidentul de la Galați: O încălcare gravă a spațiului aerian NATO Marea Britanie a condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, incidentul de la Galați, unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a rănit civili. Reprezentantul britanic James Kariuki a spus că incidentul arată impactul tot mai mare al războiului Rusiei împotriva Ucrainei dincolo de granițele Ucrainei. „Acțiunile Rusiei reprezintă o încălcare gravă a spațiului aerian NATO. Au fost imprudente și o încălcare inacceptabilă a suveranității României”, a declarat Kariuki. El a afirmat că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru escaladare și pentru riscurile tot mai mari la adresa securității regionale și euro-atlantice. „Suntem uniți în angajamentul nostru de a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a mai spus reprezentantul Marii Britanii. UPDATE Danemarca își exprimă solidaritatea cu România după incidentul de la Galați Danemarca a condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, acțiunile „periculoase și nechibzuite” ale Rusiei, după incidentul de la Galați. Reprezentanta Danemarcei a transmis solidaritatea deplină a țării sale cu România, „partener în Uniunea Europeană și aliat în NATO”, și a spus că incidentul reprezintă un nou episod grav al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ea a acuzat Moscova și de campanii de dezinformare și amenințări, afirmând că Rusia trebuie „să pună capăt acestui război lipsit de sens” și să înceteze toate ostilitățile. UPDATE Reprezentantul Franței la ONU: România poate conta pe deplin pe solidaritatea noastră Franța și-a exprimat „cea mai fermă condamnare” a Rusiei, după incidentul cu drone de la Galați. În urma incidentului, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a convocat o ședință a Consiliului de Securitate ONU. „În noaptea de 28 spre 29 mai, în cadrul unui nou atac rusesc în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, o dronă a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o clădire din orașul Galați, rănind mai multe persoane”, a declarat diplomatul francez în cadrul ședinței. Referitor la demersul diplomației de la București, acesta a precizat: „Dorința României de a convoca această reuniune de urgență a Consiliului în urma acestei încălcări intolerabile a integrității sale teritoriale este legitimă și era datoria Consiliului să răspundă”. Oficialul francez a amintit că Franța face parte din batalionul multinațional NATO desfășurat în România și a precizat că Parisul va continua să contribuie la consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței pe flancul estic. „Franța condamnă această incursiune inacceptabilă în termenii cei mai fermi. Franța dorește să exprime autorităților și poporului român, prietenia și solidaritatea sa deplină și neclintită. În calitate de membru al Uniunii Europene și al NATO, România se poate baza pe deplin pe solidaritatea noastră”, a mai declarat Bonnafon. UPDATE Letonia condamnă „în cei mai fermi termeni” incidentul de la Galați și acuză Rusia de escaladare periculoasă Letonia a condamnat,
CNAS: Pacienții din oncologie și alte programe naționale ar putea avea acces mai rapid la servicii prin implicarea sectorului privat
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparență decizională un proiect de ordin care vizează programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de evaluare a situațiilor în care furnizorii publici nu mai pot răspunde cererii de servicii medicale. În astfel de cazuri, colaborarea cu furnizorii privați ar putea fi activată pe baza unor criterii clare și măsurabile. Potrivit CNAS, măsura urmărește să faciliteze accesul pacienților la servicii medicale finanțate din fonduri publice. Instituția susține că noul mecanism ar putea reduce timpii de așteptare și ar permite utilizarea mai eficientă a capacităților disponibile în sistemul de sănătate. Proiectul vizează programe esențiale pentru pacienții cu afecțiuni grave. Printre acestea se numără oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia și investigațiile de înaltă performanță, inclusiv PET-CT. Cum funcționează sistemul CNAS în prezent În prezent, programele naționale de sănătate sunt finanțate de CNAS și sunt derulate prin furnizori aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate. Accesul pacienților depinde de includerea acestora în program și de capacitatea unităților medicale care furnizează serviciile respective. În multe cazuri, serviciile sunt oferite în principal de spitale și centre publice. Atunci când cererea depășește capacitatea disponibilă, pacienții pot ajunge pe liste de așteptare pentru investigații, tratamente sau proceduri. CNAS susține că noul ordin ar urma să stabilească în mod obiectiv momentul în care capacitatea sistemului public este considerată insuficientă. În aceste situații, furnizorii privați ar putea prelua o parte dintre serviciile decontate prin programele naționale. Instituția afirmă că măsura face parte dintr-un proces mai amplu de eficientizare administrativă și de creștere a transparenței în luarea deciziilor. Proiectul se află în prezent în etapa de consultare publică.
Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc la ONU legat de drona din Galați
Diplomatul ucrainean a calificat incidentul drept „alarmant” și a acuzat Rusia de escaladarea conflictului, susținând că drona care a lovit o zonă rezidențială din Galați era una rusească, încărcată cu explozibil. Acesta a transmis urări de însănătoșire celor doi români răniți și a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Când România și poporul ei întâmpină acest incident alarmant, când o dronă rusă de atac cu explozibil încalcă spațiul aerian al României și lovește o zonă rezidențială din orașul Galați, ducând la rănirea civililor și pagube semnificative”, a declarat reprezentantul Ucrainei. De cealaltă parte, reprezentantul Federației Ruse a respins acuzațiile, susținând că afirmațiile Ucrainei sunt „false”. Diplomatul rus a afirmat că, dacă drona ar fi fost de fabricație rusească, acoperișul blocului lovit ar fi fost distrus în întregime. El a cerut o investigație amănunțită asupra resturilor dronei, cu participarea părții ruse. „Circumstanțele obiective ar putea fi stabilite numai printr-o investigație, cu implicarea părții ruse. Suntem gata să participăm la investigație”, a spus reprezentantul Rusiei. Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat, în Consiliul de Securitate al ONU, că analiza militară și raportul tehnic realizat de autoritățile române arată „fără îndoială” că drona care a explodat la Galați era o dronă Geran-2 de origine rusească. Oficialul ucrainean a respins poziția Moscovei, afirmând că autoritățile de la Kiev au încredere în concluziile anchetei românești privind originea dronei. El a acuzat Rusia că promovează „teorii ale conspirației” și că incidentul de la Galați nu trebuie tratat ca unul izolat. Reprezentantul Ucrainei a mai susținut că oficiali ruși au amenințat în repetate rânduri capitale europene, inclusiv Paris, Berlin și Londra, prin declarații privind capacitatea unor rachete de a le lovi în câteva secunde.