Australia va primi submarine americane la mâna a doua în cadrul unui acord simplificat
Ca parte a parteneriatului de apărare Aukus încheiat în 2021, care include și Regatul Unit, Australia este așteptată să primească cel puțin trei submarine nucleare din clasa Virginia din Statele Unite în termen de 15 ani, potrivit Le Figaro. Într-o declarație comună, viceprim-ministrul australian Richard Marles, secretarul american al Apărării Pete Hegseth și omologul său britanic John Healey au confirmat ajustarea acordului privind submarinele. „Viceprim-ministrul și secretarii au salutat abordarea propusă pentru eficientizarea achiziției de către Australia de submarine din clasa Virginia (VCS) prin simplificarea managementului lanțului de aprovizionare, a cerințelor operaționale și de întreținere și optimizarea costurilor”, se arată în comunicat. „ Această abordare ar permite Australiei să achiziționeze trei VCS de serviciu în loc de un amestec de VCS noi și de serviciu.” Programul de submarine este esențial pentru strategia de apărare a Australiei Inițial, Australia se aștepta să primească două submarine din clasa Virginia la mâna a doua și unul nou. Marina SUA are 24 de nave din clasa Virginia, dar șantierele navale americane se luptă să își atingă obiectivul de producție de două submarine noi pe an. În Statele Unite, unii s-au întrebat de ce Washingtonul ar vinde submarine cu propulsie nucleară Australiei fără a-și reconstrui mai întâi propria armată. Programul de submarine Aukus este esențial pentru strategia de apărare a Australiei și ar putea costa până la 235 de miliarde de dolari americani pe o perioadă de 30 de ani, conform proiecțiilor guvernamentale.
Ministrul Economiei, despre politicieni: Sper că majoritatea ar refuza un plic, dar nu sunt sigur (VIDEO)
De la George Simion și Călin Georgescu până la TikTok și educația civică, Irineu Darău răspunde direct la întrebări despre politica românească, clasa politică și economia României. Ministrul vorbește și despre ce diferențiază un politician care merită funcția de unul care doar o ocupă. Ministrul USR susține că ideea că „toți sunt la fel” este una dintre cele mai toxice percepții din politică. Irineu Darău spune și că tinerii ar trebui să intre cât mai repede în politică. INTERVIU Reporter: Numele complet. Irineu Darău: Ambrozie Irineu Darău. Reporter: Studii și funcția actuală. Irineu Darău: Sunt absolvent de licență și master în informatică. Sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Turismului și Antreprenoriatului. Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați. Irineu Darău: Corneliu Coposu, premierul Canadei și Barack Obama. Reporter: Cum convingeți un antreprenor român că statul nu îi este dușman, în 20 de secunde? Irineu Darău: La stat, oamenii au intenții mult mai bune decât pare uneori. Facem o prioritate din a elimina barierele în calea antreprenoriatului. Statul trebuie să nu încurce, nu atât să ajute. „Frankenstein” și politica românească Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată. Irineu Darău: George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă. Reporter: Dacă Ministerul Economiei ar fi un serial Netflix, ce titlu ar avea? Irineu Darău: Frankenstein. Reporter: Ați dat vreodată like la o postare a unui adversar politic și, dacă da, cui? Irineu Darău: Cred că am dat vreodată. Rar mi se întâmplă, nu îmi amintesc cui. Cine merită funcția Reporter: Care este diferența dintre un politician care merită funcția și unul care doar o ocupă? Irineu Darău: Politicianul care merită funcția face ceea ce, în general, se spune în jurământ atunci când este învestit, folosind la maximum capacitățile pe care le are. Cred că se vede cine vine la muncă într-o funcție publică precum într-o vacanță și cine lucrează folosind tot ceea ce știe. Reporter: Dacă ați putea bloca un singur om pe WhatsApp din politica românească, cine ar fi? Irineu Darău: Din fericire, nu mă au mulți pe WhatsApp, probabil George Simion. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează. Irineu Darău: Că toată lumea fură sau trădează. Este una dintre cele mai toxice impresii. Că „toți sunt la fel” înseamnă, de fapt, că nu îi mai diferențiem pe cei, nu perfecți, dar mai buni. Cei care sunt cei mai răi vor să creeze această impresie că toți sunt la fel și este o impresie falsă. Despre a avea caracter Reporter: Ce gest mic al unui om vă spune cel mai mult despre caracterul lui? Irineu Darău: În orice situație de viață personală, profesională sau politică, este foarte relevant felul în care oamenii tratează persoane care, temporar, sunt în funcții inferioare sau în poziții aparent inferioare. Cum vorbești și cum te comporți cu chelnerul, cu vânzătorul, cu omul de serviciu spune foarte multe despre caracterul tău. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Irineu Darău: Einstein. Reporter: Dacă ați descrie economia României în 2026 folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați folosi? Irineu Darău: Cred că aș folosi emoji-ul acela cu dinții, legat de îngrijorare. Suntem într-o perioadă în care așteptăm să vedem ce se întâmplă. Avem și crize la nivel internațional, deci există îngrijorare, dar totuși și ceva optimism. Miniștrii care se străduiesc Reporter: Care este diferența dintre un ministru bun și unul excelent? Irineu Darău: Cred că miniștrii excelenți fac ceva mai mult decât scrie în fișa postului. Sunt deschiși pentru a comunica și cu oamenii, și, de exemplu, cum este aici, și cu antreprenorii și companiile. Nu au oră de început și de sfârșit pentru program și, mai ales, încearcă în fiecare zi sau săptămână să facă un pic mai bine decât înainte, învățând din ceea ce văd în munca de zi cu zi. Reporter: Din 100 de politicieni români, câți credeți că ar refuza un plic? Irineu Darău: Mi-e foarte greu să spun un număr. Eu încă sper că o majoritate ar refuza un plic, dar nu sunt convins. Se poate face educație pe TikTok Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce videoclip ați face? Irineu Darău: Și pe TikTok trebuie videoclipuri educaționale, în care să explicăm democrația, cum funcționează statul, cum se iau deciziile și cum putem fi o societate cu cetățeni informați, care să aleagă în deplină cunoștință de cauză. Chiar cred că, mai ales în aceste medii apropiate de om și în care consumăm rapid conținut, putem face educație. Mesaj pentru tineri Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în politică? Irineu Darău: Să o facă imediat! Pentru că este nevoie de împrospătarea clasei politice, iar tinerii au un mare avantaj în politică, mai ales în aceste vremuri schimbătoare. Pot sta foarte mult timp, pot avea răbdare și cred că pot schimba politica, chiar dacă uneori durează ani sau zeci de ani. Reporter: Ce vreți ca oamenii să spună despre dumneavoastră când nu sunteți în cameră? Irineu Darău: Că sunt sută la sută cinstit și că, exact cum v-am răspuns înainte, depun sută la sută din eforturile și capacitățile mele pentru a produce rezultate. Asta am făcut în mediul privat, asta fac și în politică.
Fragilitatea la bătrânețe poate anunța probleme grave de sănătate. Ce spun specialiștii
Fragilitatea, considerată unul dintre cele mai importante semne ale îmbătrânirii, poate deveni un predictor pentru spitalizare, dizabilitate, recuperare după boală sau operații, internare în aziluri și chiar deces. Specialiștii spun însă că aceasta poate fi încetinită sau chiar ameliorată prin măsuri simple precum mișcarea regulată, alimentația corectă și menținerea legăturilor sociale, scrie Science Alert. Adulții în vârstă care suferă de fragilitate au o rezervă fiziologică redusă, ceea ce înseamnă că organismul lor face mai greu față bolilor, accidentelor sau stresului. Astfel, problemele aparent minore, cum ar fi o infecție pulmonară, o schimbare de tratament sau câteva zile petrecute la pat, pot duce rapid la pierderea independenței. În schimb, o persoană mai robustă se poate recupera mult mai ușor după afecțiuni serioase. Specialiștii spun că îmbătrânirea diferă mult de la o persoană la alta. Un om de 82 de ani poate rămâne activ și independent, în timp ce altcineva de aceeași vârstă poate avea dificultăți chiar și să se ridice de pe scaun. Tot mai mulți medici consideră că fragilitatea, și nu vârsta în sine, influențează felul în care oamenii îmbătrânesc. Din acest motiv, verificarea fragilității a devenit o procedură obișnuită în multe unități medicale pentru persoanele de peste 65 de ani. Cum este evaluată fragilitatea Există două metode principale prin care medicii analizează fragilitatea. Prima o tratează ca pe un sindrom fizic caracterizat prin slăbiciune, oboseală, mers lent, scădere involuntară în greutate și activitate fizică redusă. Persoanele care prezintă unul sau două dintre aceste semne sunt considerate „pre-fragile”, iar cele cu mai multe simptome sunt încadrate ca fragile. A doua metodă privește fragilitatea ca pe o acumulare de probleme de sănătate în timp. Bolile cronice, dificultățile de mișcare, problemele de memorie, pierderea auzului sau a vederii, alimentația slabă și izolarea socială reduc capacitatea organismului de a face față unor situații precum căderile, infecțiile sau internările. Fragilitatea poate fi ameliorată Deși mult timp s-a crezut că fragilitatea este permanentă, cercetările arată că aceasta poate evolua în ambele direcții. Fragilitatea este văzută acum ca un spectru, de la fragilitate ușoară, la moderată sau severă. În unele cazuri, starea se poate agrava, dar în altele poate fi întârziată sau chiar îmbunătățită. O analiză realizată pe peste 42.000 de adulți vârstnici a arătat că, într-o perioadă de aproape patru ani, aproximativ 14% și-au îmbunătățit starea de sănătate, aproape 30% au devenit mai fragili, iar peste jumătate au rămas stabili. Medicii spun că semnele timpurii, precum oboseala, încetinirea ritmului sau pierderea în greutate, reprezintă un moment important pentru intervenție. Activitatea fizică regulată, mai ales exercițiile de rezistență precum greutățile, benzile elastice sau exercițiile cu greutatea corpului făcute de cel puțin două ori pe săptămână, poate ajuta la încetinirea fragilității.
Economia Rusiei, tot mai afectată de sancțiuni. Marile companii intră într-un colaps gestionat
Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare descrisă drept „colaps gestionat”, pe fondul sancțiunilor internaționale și al creșterii taxelor, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Instituția susține că „trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe la sfârșitul anului 2025. Dividendele au devenit un lux pe care majoritatea nu și-l mai pot permite.” Potrivit Ukrinform, datele prezentate arată că 53% dintre companiile rusești se confruntă acum cu probleme de flux de numerar, iar pentru 27% dintre ele aceasta este o situație complet nouă. Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea. Gazprom, care este simbolul puterii economice a Kremlinului, nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv. Ultima plată către acționari a fost făcută în prima jumătate a anului 2022. Situația este similară și la Rusal și Alrosa, companii importante din industria aluminiului și diamantelor. Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nici nu-și propune să facă acest lucru în primul trimestru din 2026. Aceeași situație în industria metalurgică Probleme mari sunt și în industria metalurgică. NLMK și MMK, cei mai mari producători de oțel din Rusia, le-au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În același timp, retailerul pentru copii Korablik este aproape de faliment, din cauza datoriilor. Concedierile au început și în alte companii mari. Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert. Profitul companiei Bork-Retail s-a prăbușit cu 90% față de anul 2024. Una dintre cele mai afectate firme este Volga Avtodor, unde veniturile au scăzut cu 96%. Datoriile au ajuns la 3 miliarde de ruble, de cinci ori mai mult decât venitul anual total al companiei. Mai multe companii importante, printre care Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh, nu vor mai acorda dividende acționarilor. Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. Holdingul VK, controlat de Vladimir Kiriyenko, fiul adjunctului șefului administrației prezidențiale rusești, nu a publicat date privind profitul sau pierderile în ultimul raport financiar, ceea ce înseamnă că rezultatele sunt din nou negative.
Studiu. Dieta keto ar putea proteja creierul împotriva unor boli neurodegenerative
O dietă folosită în mod obișnuit pentru slăbit ar putea avea și un efect neașteptat asupra sănătății creierului, potrivit unei noi analize științifice, scrie Science Alert. Cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia, au analizat mai multe studii anterioare privind dieta ketogenică și posibila ei legătură cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson și boala Huntington. Dieta keto presupune reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi și proteine, iar în acest proces organismul își schimbă modul în care produce energie. Echipa de cercetare a analizat și modul în care această dietă influențează metabolismul glucozei, adică felul în care corpul folosește și stochează zahărul, care este un proces important în funcționarea creierului. Problemele legate de utilizarea glucozei sunt asociate cu mai multe boli ale creierului, iar cercetătorii spun că dieta keto ar putea avea un potențial real în reducerea riscurilor sau încetinirea acestor afecțiuni. Totuși, ei spun că există și limitări importante în ceea ce privește aplicarea ei ca tratament. „Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată. Aceștia adaugă că: „Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al [dietei ketogenice] în contexte clinice.” Cum funcționează dieta keto Dieta keto funcționează prin determinarea organismului să folosească grăsimile ca sursă principală de energie, în locul glucozei provenite din carbohidrați. Acest proces poartă numele de cetoză, o stare metabolică în care corpul produce cetone pentru energie. Mecanismul poate duce la pierdere în greutate și este deja folosit în unele cazuri medicale, de exemplu în tratamentul epilepsiei. Cercetătorii spun că există mai multe mecanisme prin care dieta keto ar putea influența și bolile neurodegenerative, nu doar metabolismul. De exemplu, atunci când creierul are un deficit de energie, cetonele pot funcționa ca sursă alternativă, ceea ce ar putea ajuta la stabilizarea neuronilor, inclusiv în cazuri de Alzheimer. De asemenea, studiile pe animale au arătat că cetonele pot reduce inflamația în boli precum Parkinson sau scleroza multiplă, pot stimula procesul de „curățare celulară” numit autofagie și pot susține bacteriile intestinale asociate cu o funcționare mai bună a creierului. „Dieta ketogenică poate servi ca o intervenție metabolică complementară care susține tratamentele specifice bolii prin creșterea rezistenței metabolice și contribuția la gestionarea simptomelor”, scriu cercetătorii.
Ministra de externe a Regatului Unit urmează să viziteze China și India pentru discuții privind problemele globale
Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, va face în această săptămână vizite oficiale în China și India, unde va discuta o serie de teme internaționale, de la războiul Rusia-Ucraina și situația din Strâmtoarea Ormuz, până la recentele preocupări legate de epidemia de Ebola. Cooper va ajunge mai întâi în China, unde se va întâlni pe 2 iunie cu omologul său Wang Yi și cu vicepreședintele Han Zheng, potrivit Reuters. Ulterior, ea va vizita orașul Shenzhen, care este un important centru tehnologic, pentru discuții axate pe știință și tehnologie, a transmis guvernul britanic. Vizita acesteia vine după ce informațiile despre deplasare au apărut anterior în presă, citând surse diplomatice. Premierul britanic Keir Starmer și președintele Chinei, Xi Jinping, au discutat despre relansarea relațiilor bilaterale în timpul vizitei lui Starmer din ianuarie, când au promis o mai bună cooperare în domeniile comerțului, investițiilor și tehnologiei. Vizită într-un context global tensionat Guvernul britanic a anunțat că această deplasare are loc într-unul dintre cele mai complicate contexte, marcat de tensiuni geopolitice și creșterea prețurilor la petrol, în timp ce economia Regatului Unit este în stagnare. Mai este precizat că Starmer, care se confruntă cu un nivel scăzut de popularitate, a fost primul premier britanic care a vizitat China în ultimii opt ani. Guvernul său încearcă să îmbunătățească relațiile cu Beijingul. Cooper urmează să ajungă în India pe 4 iunie, unde va discuta cu ministrul de externe S. Jaishankar, dar și cu antreprenori, academicieni și oficiali implicați în implementarea inițiativei „Viziunea Regatului Unit-India 2035”. Cele două state au semnat anul trecut un acord de liber schimb care are ca scop stimularea comerțului și accesul pe piețe. Totuși, implementarea acestuia funcționează într-un ritm mai lent, inclusiv din cauza unor noi restricții impuse de Marea Britanie la importurile de oțel, potrivit oficialilor indieni. Guvernul britanic a transmis că discuțiile lui Cooper „cu aceste două mari puteri se așteaptă să se concentreze pe abordarea celor mai semnificative provocări globale”.
MAI cumpără 12 elicoptere Airbus de ultimă generație pentru intervenții de urgență, salvare și ordine publică
Ministerul Afacerilor Interne va achiziționa 12 elicoptere multirol Airbus H160 și H145, destinate misiunilor SMURD, salvare, protecție civilă și ordine publică, a anunțat Inspectoratul General de Aviație. Potrivit MAI, este vorba despre șapte aeronave de tip Airbus H160 și cinci elicoptere Airbus H145. „Ministerul Afacerilor Interne continuă procesul de modernizare și dezvoltare a capabilităților sale aeronautice prin achiziționarea a 12 elicoptere multirol de ultimă generație, respectiv 7 aeronave de tip H160 și 5 aeronave de tip H145, destinate consolidării capacității naționale de intervenție aeriană, protecție civilă și gestionare a situațiilor de urgență, precum și pentru executarea misiunilor din domeniul ordinii și siguranței publice”, a transmis Inspectoratul General de Aviație, într-un mesaj publicat pe FB. Cele șapte elicoptere H160 vor avea o utilizare mixtă. Trei dintre acestea vor fi utilizate pentru misiuni de ordine și siguranță publică, în timp ce alte patru vor fi destinate intervențiilor din domeniul protecției civile. În ceea ce privește cele cinci elicoptere H145, acestea vor fi dedicate în principal misiunilor SMURD și operațiunilor de salvare montană. MAI anunță o gamă largă de misiuni operative Aeronavele vor fi utilizate pentru o gamă largă de misiuni operative, de la intervenții medicale și transport aerian până la operațiuni tactice și supraveghere. „Elicopterele H145 vor fi alocate pentru misiuni SMURD și salvare montană, având rol principal în intervenții medicale de urgență și operațiuni de căutare-salvare. Noile aeronave vor fi operate de Inspectoratul General de Aviație al M.A.I., structură aflată în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, și vor fi utilizate în executarea unei game extinse de misiuni operative, inclusiv în intervenții SMURD, transport de personal și echipamente, evacuare medicală, căutare-salvare, sprijin logistic, intervenții tactice, supraveghere aeriană și sprijin pentru gestionarea situațiilor de urgență și a dezastrelor naturale, precum și pentru misiuni specifice domeniului ordinii și siguranței publice”, au precizat reprezentanții IGAv. Inspectoratul General de Aviație subliniază că elicopterele Airbus H160 vor asigura o capabilitate multirol extinsă, fiind destinate în special misiunilor complexe care necesită autonomie mare de zbor, performanțe ridicate și o capacitate importantă de transport. „Elicopterele H160 vor asigura o capabilitate multirol, fiind destinate misiunilor complexe care necesită autonomie extinsă, capacitate ridicată de transport și performanțe operaționale superioare. Acestea vor putea fi utilizate pentru intervenții SMURD, transport operativ, operațiuni de căutare-salvare și sprijin logistic în zone greu accesibile sau afectate de dezastre, având totodată capacitatea de a transporta doi pacienți”, au explicat reprezentanții IGAv. Cum vor fi folosite elicopterele H145 În același timp, elicopterele H145 vor completa flota aeriană a MAI prin capacitatea de a interveni rapid în misiuni medicale, tactice și de salvare. „Totodată, aeronavele H145 vor completa capabilitatea operațională a Inspectoratului General de Aviație prin flexibilitate ridicată și capacitatea de intervenție rapidă în misiuni tactice, medicale și de salvare. Configurația modernă și performanțele ridicate ale acestui tip de elicopter permit operarea în condiții dificile, inclusiv aterizarea în teren necunoscut și desfășurarea misiunilor în medii urbane sau zone cu acces limitat”, a transmis instituția. Autoritățile afirmă că introducerea noilor aeronave în dotarea MAI va contribui la creșterea eficienței misiunilor aeriene și la reducerea timpilor de reacție în situații de urgență, atât la nivel național, cât și în cadrul mecanismelor europene de cooperare. Totodată, noile capabilități aeriene vor întări sprijinul acordat structurilor de ordine și siguranță publică. Potrivit IGAv, elicopterele vor putea fi utilizate pentru „misiuni de supraveghere aeriană, monitorizare a zonelor cu risc, urmărirea în dinamică a unor situații operative complexe, sprijin pentru echipajele aflate la sol, asigurarea perimetrelor de intervenție, precum și participarea la acțiuni de căutare și localizare în sprijinul structurilor operative”. Reprezentanții Inspectoratului General de Aviație consideră că investiția reprezintă un nou pas în procesul de modernizare a flotei aeriene a Ministerului Afacerilor Interne. „Această investiție reprezintă un pas important în procesul de modernizare a flotei aeriene a Ministerului Afacerilor Interne și reafirmă angajamentul României pentru dezvoltarea unor capabilități moderne, interoperabile și adaptate cerințelor actuale din domeniul siguranței naționale, protecției civile, intervenției aeriene specializate și sprijinului operativ pentru misiunile de ordine publică”, au precizat reprezentanții Inspectoratului General de Aviație.
Nava de croazieră unde a izbucnit focarul de hantavirus este autorizată să se întoarcă pe mare după ce a fost curățată și dezinfectată
Nava de croazieră Hondius, care a stârnit îngrijorare la nivel mondial din cauza unui focar de hantavirus la bord, a primit autorizație de întoarcere pe mare sâmbătă, după ce a fost supusă unei curățări și dezinfecții temeinice, potrivit Le Figaro. „Din perspectiva sănătății publice, nu mai există obstacole pentru revenirea în serviciu a navei Hondius”, a anunțat agenția municipală de sănătate din Rotterdam pe site-ul său web, în urma unei inspecții finale de vineri. În timpul acestor verificări, experții în prevenirea infecțiilor „au stabilit că Hondius a fost curățat eficient și că dezinfecția a fost efectuată în conformitate cu directivele stabilite”, a adăugat agenția de sănătate. La rândul său, linia de croazieră Oceanwide Expeditions, proprietara navei, a declarat săptămâna aceasta că nava va pleca în curând din Rotterdam, odată ce inspecțiile vor fi finalizate, și își va relua programul de croazieră pe 13 iunie. Echipajul navei a fost în carantină Nava MV Hondius, care naviga din Ushuaia, Argentina, către arhipelagul Capului Verde, a avut călătoria întreruptă după moartea a trei pasageri din cauza unui focar de hantavirus, un virus rar pentru care nu există vaccin sau tratament specific. Pasagerii au fost evacuați în Tenerife, în Insulele Canare spaniole, înainte de a fi repatriați cu avionul în țările lor respective. Nava cu pavilion olandez și-a încheiat călătoria pe 18 mai la Rotterdam, cel mai mare port din Europa, unde restul echipajului a fost pus în carantină. OMS a identificat până în prezent 13 cazuri confirmate sau probabile legate de acest focar, inclusiv cele 3 decese.
Concertul lui Kanye West din Italia, anulat din motive de siguranță. Autoritățile au invocat riscul unor probleme de ordine publică
Concertul pe care Kanye West trebuia să îl susțină în Italia a fost anulat de autorități din cauza „problemelor de ordine publică și siguranță”, potrivit The Guardian. Rapperul american, în vârstă de 48 de ani, care și-a schimbat oficial numele în Ye în 2021, urma să cânte pe 18 iulie la festivalul Pulse of Gaia, organizat la RCF Arena din Reggio Emilia. Totuși, prefectul orașului, Salvatore Angieri, a decis oprirea evenimentului după apariția unor „îngrijorări” exprimate de comunitatea evreiască locală în legătură cu declarațiile antisemite făcute anterior de artist. În plus, un alt concert programat pe 17 iulie, susținut de Travis Scott în cadrul festivalului Hellwatt, a fost și el anulat, din motiv că cele două evenimente urmau să aibă loc în zile consecutive. Travis Scott s-a confruntat în trecut cu multe critici după tragedia de la festivalul Astroworld din Houston, Texas, din 2021, unde 10 persoane cu vârste între nouă și 27 de ani și-au pierdut viața după ce mulțimea s-a îmbulzit spre scenă. Potrivit unei declarații oficiale emise de autoritățile din Reggio Emilia după o ședință dedicată analizării concertelor, decizia a fost luată din motive de securitate și ordine publică. În aprilie, și concertul lui Kanye West programat la Marsilia, în Franța, a fost amânat după ce artistului i-a fost refuzată viza pentru Marea Britanie. Din acest motiv, au fost anulate și aparițiile sale ca headliner la festivalul Wireless din Londra, din cauza reacțiilor negative provocate de comentariile sale antisemite. În ultimii ani, West a fost implicat în numeroase controverse. Artistul a lansat în 2025 melodia „Heil Hitler”, a promovat pe site-ul său un tricou cu svastică și a fost criticat pentru mai multe postări antisemite și pentru declarația în care spunea că sclavia a fost „o alegere”. În ianuarie, Kanye West a publicat o reclamă pe o pagină întreagă în Wall Street Journal pentru a-și cere scuze public. Mesajul, intitulat „Celor pe care i-am rănit”, includea declarația: „Nu sunt nazist sau antisemit. Îi iubesc pe evrei.” Artistul a mai spus că tulburarea sa bipolară l-a făcut să aibă un „comportament psihotic, paranoic și impulsiv, care mi-a distrus viața”. Kanye West are în palmares trei single-uri și trei albume ajunse pe locul 1 în Marea Britanie și este cunoscut pentru piese precum Black Skinhead, Gold Digger și Stronger. Travis Scott, la rândul său, a avut cinci single-uri în top 10 britanic și un album numărul unu, Utopia.
Mihai Fifor cere activarea Articolului 4 al NATO după incidentul de la Galați: Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o
Într-o postare publicată pe Facebook, fostul ministru al Apărării a amintit că state precum Polonia și Estonia au recurs la acest mecanism în situații similare și a ridicat semne de întrebare cu privire la reținerea autorităților române de a solicita consultări urgente în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Fifor a făcut referire și la declarațiile ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului dar și al Apărării, Radu Miruță, care a afirmat că România este în urmă în ceea ce privește capabilitățile anti-dronă și că au fost solicitate măsuri suplimentare de sprijin din partea NATO încă din februarie și aprilie. „Dacă România solicită de luni de zile măsuri suplimentare de protecție, dacă admite că amenințarea există și dacă recunoaște că răspunsurile primite până acum sunt insuficiente, atunci de ce nu folosește instrumentul formal pe care îl are la dispoziție?”, a transmis liderul social-democrat. Potrivit lui Fifor, Articolul 4 nu presupune o escaladare militară și nici activarea mecanismului de apărare colectivă prevăzut de Articolul 5, ci reprezintă un instrument politic și strategic prin care un stat aliat poate solicita consultări atunci când consideră că securitatea sa este amenințată. Social-democratul a amintit că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și a susținut că actualul context de securitate justifică o nouă solicitare către Alianță. „După ce o dronă rusească lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4. Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o”, a afirmat Mihai Fifor. În final, acesta a solicitat autorităților să convoace de urgență consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și să utilizeze toate instrumentele pe care Tratatul NATO le pune la dispoziția statelor membre pentru protejarea securității naționale.