Guvernul a analizat stadiul proiectelor nucleare de la Cernavodă împreună cu AtkinsRealis Canada
Guvernul României a avut joi o întrevedere la Palatul Victoria cu reprezentanții companiei AtkinsRealis Canada, în cadrul căreia au fost discutate proiectele majore de la Centrala Nucleară Cernavodă, respectiv retehnologizarea Unității 1 și pregătirea reactoarelor 3 și 4. Potrivit unui comunicat de presă, întâlnirea a vizat stadiul investițiilor și pașii pentru implementarea acestora. Guvernul a transmis că proiectul Unității 1 se desfășoară conform calendarului stabilit, iar partea canadiană a confirmat acest aspect. În cadrul discuțiilor, reprezentanții companiei au vorbit despre cât contează investiția pentru România. Ei au spus că aceasta va contribui la securitatea energetică și la reducerea emisiilor de carbon. În comunicat se arată că proiectul este considerat unul strategic, cu un mare impact pe termen lung asupra producției de energie curată. În același timp, a fost analizat și stadiul pregătirii pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Ministerul Energiei a transmis deja prenotificarea către Comisia Europeană pentru accesarea ajutorului de stat, urmând ca notificarea oficială să fie depusă în perioada următoare. Premierul interimar Ilie Bolojan a dat asigurări că toate instituțiile implicate vor colabora în folosul acestei investiții. Acesta a declarat: „De multă vreme vorbim despre reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă la viitor. Vrem ca acest proiect să fie un succes și să vorbim despre el la timpul prezent”. Guvernul a spus că proiectele de la Cernavodă sunt importante pentru securitatea energetică a țării și producția de energie în bandă. Totodată, se menționează că România are o experiență de peste 40 de ani în domeniul energiei nucleare și ocupă poziții importante la nivel internațional în acest sector. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Mihai Jurca, secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi, consilierul de stat Raul Gutin și secretarul general al Ministerului Energiei Sorin Elisei.
Netanyahu a ordonat armatei israeliene să cucerească 70% din Gaza
În timpul unui interviu acordat la o conferință în Cisiordania ocupată, Netanyahu a declarat că Israelul își „întărește” controlul asupra Hamas. „Acum ne aflăm în 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Eram la 50%. Am trecut la 60%”, a spus el. „Directiva mea este să trecem la – pas cu pas – în primul rând la 70%. Să începem cu asta” , relatează CNN. La sfârșitul lunii aprilie, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au emis hărți grupurilor internaționale de ajutor umanitar care arătau că armata controlează deja aproximativ 64% din Gaza. Confiscarea unei părți mai mari din Gaza ar forța aproximativ 2 milioane de palestinieni să se stabilească într-o fracțiune din ce în ce mai mică din teritoriul distrus al enclavei de coastă. În baza unui acord de încetare a focului din octombrie 2025 între Israel și Hamas, forțele israeliene s-au retras pe o linie de demarcație cunoscută sub numele de „linia galbenă”, care le-a lăsat în aproximativ 53% din Gaza. Israelul a modificat linia de atac în Gaza Hamas a acuzat marți Israelul că a modificat linia de atac, spunând că acest lucru „constituie o subminare explicită și continuă a acordului de încetare a focului, o încălcare gravă a prevederilor sale și o încercare evidentă de a impune noi fapte pe teren prin forță, cu scopul de a consolida controlul militar asupra Fâșiei și de a submina orice șansă reală de a stabiliza situația sau de a face ca eforturile de dezescaladare să aibă succes”. Atât Israelul, cât și Hamas ar trebui să respecte termenii acordului de încetare a focului mediat de SUA, care a intrat în vigoare în octombrie. Însă progresele înregistrate în acest plan, promovat de președintele Donald Trump, au stagnat, riscând un scenariu în care teritoriul Gaza va fi divizat permanent. Liderii Hamas au fost uciși Israelul a efectuat în mod repetat atacuri în Gaza de la încetarea focului, acuzând Hamas că l-a încălcat prin reînarmare și reconstrucție a forțelor sale. Aceste atacuri au ucis peste 850 de persoane în Gaza de la începutul încetării focului, potrivit Ministerului Sănătății Publice din Palestina. La începutul acestei luni, Israelul l-a ucis pe Izz al-Din al-Haddad, liderul aripii militare a Hamas. Unsprezece zile mai târziu, Israelul l-a asasinat pe succesorul său într-un atac ulterior.
Pîslaru, despre reforma salarizării: Sunt pe post de țap ispășitor, în timp ce legea stârnește proteste în sistemul public
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că este asaltat cu critici pentru proiectul legii salarizării unitare, pe care spune că nu el l-a elaborat, ci l-a preluat în forma existentă. Aceste fapte, spune ministrul, au generat tensiuni și proteste în mai multe domenii din sectorul public. Întrebat de ce nu au fost consultate sindicatele înainte de publicarea proiectului, ministrul a spus că documentul a fost preluat din mandatul anterior și a fost pus în dezbatere în forma existentă, urmând să fie corectat ulterior. „Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale”, a spus Dragoș Pîslaru. Proteste în mai multe sectoare după publicarea proiectului Proiectul de lege al salarizării unitare, prezentat luni de Ministerul Muncii, a declanșat reacții puternice în sistemul public. Asistenții medicali au protestat, au existat mișcări de nemulțumire la ANAF și Trezorerie, profesorii au amenințat cu boicotarea examenelor naționale, angajații din vămi au anunțat greve, în timp ce grefierii au spus că ar putea bloca activitatea în instanțe și parchete. În paralel, Ministerul Muncii a început discuții cu sindicatele și reprezentanții diferitelor categorii profesionale pentru a ajusta forma proiectului. După întâlniri cu reprezentanți din educație și Apărare, ministrul a admis că există probleme în document. El a precizat că proiectul nu este final și că au fost identificate „mai multe lacune”. „Este foarte simplu. Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”, a explicat ministrul. „Ofer o șansă acestei legi” Dragoș Pîslaru a declarat că rolul său este să corecteze proiectul și să îl aducă într-o formă funcțională, în limita bugetului. „În acest moment pe mine nu mă mai interesează atât de mult trecutul. Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale. Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem”, a spus acesta. Ministrul a mai precizat că în educație este prevăzută cea mai mare alocare din fondul de salarii, de 1,75 miliarde de lei, și că modificările vor fi făcute în urma dialogului cu sindicatele. „Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul. Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a adăugat Pîslaru. Critici și calendarul reformei Proiectul de lege, aflat în transparență decizională, prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar ar urma să fie de 1 la 8, iar valoarea de referință pentru 2027 este stabilită la 4.100 de lei. Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede 1 iulie 2026. Economiștii critică însă forma actuală, susținând că aceasta ar favoriza în continuare categoriile deja avantajate din sistemul public. În prezent, grila de salarizare prezentată include următoarele valori brute: președintele României – 32.800 lei, prim-ministrul – 30.750 lei, ministru – 26.650 lei, parlamentar – 24.600 lei, șeful Armatei – 20.500 lei, soldat – 4.674 lei și sergent – 5.860 lei. De asemenea, liderii fostei coaliții de guvernare, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, s-au angajat ca în noua lege cheltuielile totale cu salariile din sectorul public să nu depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Franța a abrogat legea care clasifica oamenii drept proprietate, la 178 de ani după ce a abolit sclavia
Timp aproape 180 de ani după ce Franța a abolit sclavia, Code Noir (Codul Negru), care permitea ca sclavii să fie tratați ca proprietate și să fie munciți, bătuți, vânduți, violați sau uciși, a rămas în vigoare. Joi, Adunarea Națională a țării, extrem de divizată, a votat în unanimitate abrogarea acesteia, într-o rară demonstrație de unitate politică, relatează The Guardian. Votul, adoptat cu 254 de voturi la 0, pune capăt unei legi din secolul al XVII-lea, semnată de regele Ludovic al XIV-lea în 1685, care codifica tratamentul sclavilor din coloniile franceze. Este un pas important în recunoașterea rolului Parisului în sclavie și va deschide calea către posibile despăgubiri, o idee lansată de președintele Franței, Emmanuel Macron, săptămâna trecută. Liderul francez a spus că codul „nu ar fi trebuit să supraviețuiască niciodată abolirii sclaviei” în 1848. „Tăcerea, chiar și indiferența, pe care am păstrat-o timp de aproape două secole față de acest Code Noir nu mai este o omisiune. A devenit o formă de ofensă”, a adăugat el. Macron a adăugat că problema despăgubirilor este una pe care „nu trebuie să o refuzăm”, dar țara „nu trebuie să facă promisiuni false”. Parlamentarii, uimiți că legea încă există Emoțiile au fost covârșitoare în camera inferioară a parlamentului în dezbaterea privind votul, mulți fiind uimiți că legea există încă. Steevy Gustave, un deputat din insula franceză Martinica din Caraibe, ai cărui strămoși au fost înrobiți, a declarat cu lacrimi în ochi adunării naționale: „Niciun vot nu poate repara singur secole de vieți distruse.” „Nu suntem descendenți ai sclavilor, suntem descendenți ai ființelor umane născute libere, apoi reduse la ce e mai rău – reduse la sclavie.” Cele 60 de articole din cod cuprindeau fiecare aspect al vieții unui sclav. Articolul 44 declara o persoană „bun mobil”, în timp ce alte clauze decretau că cei care fugeau erau mutilați și că cuvântul unei persoane înrobite nu conta nimic. Franța a fost a treia cea mai mare națiune comercială cu sclavi, după Marea Britanie și Portugalia. Se estimează că a expediat 1,4 milioane de africani către plantațiile de zahăr din coloniile sale. Bogăția pe care a produs-o a construit orașele Nantes și Bordeaux. Cele mai bogate dintre aceste plantații se aflau în Saint-Domingue, o colonie franceză situată în treimea vestică a insulei Hispaniola din Caraibe, înființată în 1687. În 1804, sclavii din colonie s-au revoltat, asigurându-și independența pe teritoriul care a devenit Haiti. Cu toate acestea, Parisul i-a obligat pe sclavii eliberați să plătească despăgubiri pentru a acoperi pierderile proprietarilor lor, o datorie pe care o plăteau încă până în 1947. Franța și-a menținut o serie de colonii După abolirea sclaviei, Franța și-a menținut o serie de colonii. Cele mai vechi patru – Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză de pe coasta de nord-est a Americii de Sud și insula Réunion din Oceanul Indian – au fost transformate în departamente franceze de peste mări în 1946. Populația lor de 1,9 milioane, majoritatea descendenți ai sclavilor, sunt cetățeni francezi și sunt guvernați de la Paris. Deși sunt considerate parte a Franței, acestea rămân unele dintre cele mai sărace teritorii ale sale, cu o rată a șomajului aproape dublă față de cea din Franța continentală, multe gospodării trăind sub pragul național al sărăciei.
Cel mai tensionat moment de la finalul Războiului Rece. Japonia trimite trupe în apropiere de Rusia
Japonia a mutat în regim de urgență trupe în apropiere de frontiera cu Rusia, potrivit NEXTA. Se pare că oficialii japonezi se tem că rușii ar putea porni un conflict în Extremul Orient. Autoritățile de la Tokyo au trimis trupe pe insula Hokkaido, aflată foarte aproape de granița cu Rusia. Decizia a fost luată că răspuns la mișcările din Rusia. Recent, Moscova a amplasat avioane de vânătoare Su-35 și rachete antinavă pe insulele Kurile, un teritoriu disputat de ambele țări. Tensiune mare între cele două țări Experții spun că este cel mai tensionat moment de la finalul Războiului Rece care ar putea duce la o escaladare periculoasă a situației din regiune. În paralel, cele două țări se confruntă la nivel diplomatic. Ambasadorul Japoniei la ONU, Kazuyuki Yamazaki, a respins joi criticile venite din partea Rusiei referitor la consolidarea forțelor armate japoneze, ca urmare a războiului din Ucraina. Reacția oficialului japonez a venit după ce ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat marți, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU că „remilitarizarea” Japoniei și Germaniei este „o amenințare periculoasă la adresa securității globale”.
Trump promitea pace în Gaza, dar Consiliul pentru Pace se prăbușește înainte să înceapă
Deși inițiativa a fost prezentată ca un moment decisiv pentru pacea din Orientul Mijlociu, lipsa finanțării și problemele instituționale întârzie implementarea planurilor anunțate, scrie The Independent. Consiliul pentru Pace a fost lansat în ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate în Elveția, la care au participat reprezentanți din 19 state, inclusiv lideri din Ungaria, Azerbaidjan, Mongolia și state din Golf. Donald Trump a descris atunci proiectul drept un mecanism capabil să „facă aproape orice” în gestionarea crizelor internaționale. Consiliul pentru Pace al lui Trump, criticat pentru lipsa de transparență Încă de la început, proiectul a fost privit cu rezerve de mai multe state occidentale. Unele țări NATO, inclusiv Marea Britanie, au evitat să se implice, invocând temeri legate de extinderea atribuțiilor consiliului și de posibila asociere cu Rusia. Criticii susțin că documentul fondator al organizației este vag și că inițiativa seamănă mai degrabă cu o încercare a lui Trump de a crea o alternativă la Organizația Națiunilor Unite. În plus, mecanismul financiar ridică semne serioase de întrebare. Potrivit Financial Times, fondurile promise pentru reconstrucția Gazei nu au fost transferate în mecanismul oficial gestionat de Banca Mondială și aprobat de ONU. O parte dintre donații ar fi fost direcționate către un cont separat deschis la JP Morgan, fără mecanisme independente de transparență. Consiliul pentru Pace al lui Trump nu a reușit să implementeze proiectele promise Statele participante promiseseră aproximativ 7 miliarde de dolari pentru Gaza, iar Donald Trump anunțase o contribuție suplimentară de 10 miliarde de dolari din partea SUA. Cu toate acestea, până în prezent, proiectele concrete nu au fost puse în aplicare. Printre inițiativele blocate se numără formarea unei noi forțe de poliție în Gaza, finanțată de Emiratele Arabe Unite cu 100 de milioane de dolari, dar și activitatea comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea Fâșiei Gaza. În paralel, negocierile privind conflictul cu Iranul și extinderea Acordurilor Abraham complică și mai mult situația diplomatică. Probleme precum controlul Strâmtorii Hormuz, programul nuclear iranian și relațiile dintre Israel și statele musulmane din regiune rămân fără soluții clare. În acest context, criticii susțin că administrația Trump încearcă să domine scena internațională prin evenimente spectaculoase și declarații ambițioase, însă implementarea efectivă a proiectelor se dovedește mult mai dificilă decât promisiunile inițiale.
Mesajul lui Călin Georgescu înainte de Rusalii. El a anunțat la ce biserică va merge în Duminica Rusaliilor
Călin Georgescu a trimis mesajul pe Facebook. „În zilele acestea, simt mai mult ca oricând că România are nevoie de rugăciune si de oameni puternici, care să nu se prăbușească lăuntric când trec prin nedreptate, presiune sau încercări. Cine poate, să meargă duminica aceasta, de Rusalii, la Sfânta Liturghie. Să-L bucurăm pe Dumnezeu, văzându-Și copiii în Biserica Sa. Este ziua Pogorârii Sfântului Duh, ziua în care ne plecăm genunchii în rugăciune – din smerenia care ridică un neam”, a scris Călin Georgescu pe rețeaua de socializare. Călin Georgescu s-a referit și la problemele prin care trece România. „Știu cât de greu este să rămâi drept când dreptatea întârzie. Știu că e nevoie de curaj și de credință. Tocmai de aceea simt că reconstrucția începe cu suflete întărite. Să ne purtăm unii pe alții în rugăciune: părinții, copiii, familiile, oamenii care duc poveri sau dureri pe care nu le spun… Și România, cu toate rănile și speranțele ei”, a mai scris Călin Georgescu. La final, fostul candida a anunțat că duminică, 31 mai, va fi „la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, la Biserica Sfânta Mare Muceniță Varvara din Buftea – un loc care ne-a adunat de atâtea ori și în care am simțit rodul rugăciunii, unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu”.
Manuscrisul pierdut al Regelui Arthur reapare după 700 de ani. Prețul uriaș cerut pentru relicva medievală
Experții spun că documentul este una dintre cele mai vechi versiuni cunoscute ale legendelor arthuriene și ar putea fi vândut pentru până la 2,7 milioane de dolari, arată CNN. Manuscrisul, cunoscut sub numele de „Clermont-Tonnerre Grail”, a fost scris între anii 1290 și 1310 în franceza veche și face parte din celebrul ciclu medieval „Lancelot-Grail”. Documentul este considerat unul dintre cele mai timpurii texte care povestesc aventurile Regelui Arthur, ale Cavalerilor Mesei Rotunde și căutarea Sfântului Graal. Potrivit casei de licitații Christie’s, manuscrisul nu a fost expus public niciodată și nici studiat în profunzime până acum. Merlin care se transformă în cerb și pagini decorate cu aur Cartea medievală este scrisă pe pergament și conține 126 de ilustrații bogate decorate cu foiță de aur. Printre imaginile cele mai spectaculoase apar scene cu Merlin schimbându-și forma, inclusiv transformarea într-un cerb uriaș, dar și episoade clasice cu Arthur și cavalerii săi. Specialiștii spun că manuscrisul oferă o imagine rară asupra modului în care erau prezentate legendele arthuriene în Evul Mediu, cu mult înainte ca poveștile să fie reinterpretate în literatura modernă și la Hollywood. Un obiect care a trecut prin mâinile cavalerilor și colecționarilor Experții de la Christie’s spun că documentul are o proveniență extrem de bine documentată și a trecut prin mâinile mai multor personaje fascinante de-a lungul secolelor. Printre foștii proprietari s-ar fi numărat un cavaler din secolul al XV-lea, un pasionat colecționar medieval și industriașul francez Jean Lebaudy, decorat pentru fapte de eroism în ambele războaie mondiale. Manuscrisul este păstrat într-o copertă de catifea verde adăugată în secolul al XVII-lea, cu inscripția aurită „Roman de Artus”. Manuscrisul cărții „Clermont-Tonnerre Grail” – Regele Arthur. Foto: Christie’s Images Ltd. 2026 Potrivit lui Eugenio Donadoni, directorul departamentului de manuscrise medievale și renascentiste de la Christie’s, documentul este „aproape necunoscut” chiar și pentru mulți specialiști. Acesta spune că există doar trei manuscrise similare aflate încă în colecții private și că exemplarul scos acum la licitație este cel mai vechi dintre ele. „Este o redescoperire extraordinară a uneia dintre cele mai importante povești medievale occidentale”, a explicat Donadoni. Legenda Regelui Arthur continuă să fascineze și după sute de ani Poveștile despre Regele Arthur, Merlin și Cavalerii Mesei Rotunde rămân unele dintre cele mai influente mituri ale culturii occidentale. De-a lungul secolelor, ele au inspirat cărți, filme, seriale, jocuri video și studii academice, iar interesul pentru artefactele medievale autentice legate de legenda arthuriană continuă să crească în rândul colecționarilor și muzeelor. Licitația organizată de Christie’s va avea loc la Londra pe 8 iulie și este așteptată să atragă atât instituții culturale, cât și colecționari privați din întreaga lume.
Un fermier și-a îmbrăcat oile în armură pentru a alunga lupii. Invenția i-a deranjat pe oameni
Un fermier și un inventator austrieci au ajuns în mijlocul unui scandal din cauza unui costum de protecție neobișnuit pentru oi, potrivit publicației Wochenblatt. Inventatorul a realizat un costum cu țepi metalici care are rolul să apere oile în fața atacurilor lupilor. Bărbatul, în vârstă de 72 de ani, susține că a lucrat ani de zile la dezvoltarea costumului protector. Dispozitivul acoperă mare parte din corpul oilor și este prevăzut cu țepi orientați spre exterior, concepuți pentru a împiedica lupii să provoace răni fatale în timpul atacurilor. El spune că a început să lucreze la costum după ce numărul lupilor a crescut foarte mult în regiunea în care locuiește. Fermierul și inventatorul au provocat un imens scandal Invenția, prezentată drept o soluție pentru coexistența dintre crescătorii de animale și prădătorii sălbatici, a atras atenția autorităților și a organizațiilor pentru protecția animalelor. O sesizare anonimă a semnalat faptul că o oaie a fost „plasată într-o plasă de sârmă ghimpată pentru a nu fi mâncată de lupul cel rău”. Ulterior, a izbucnit un întreg scandal, iar împotriva fermierului și a inventatorului au fost depuse plângeri. Ei sunt acuzați de încălcarea legislației privind bunăstarea animalelor și a prevederilor referitoare la creșterea animalelor. O organizație pentru protecția animalelor a cerut verificarea efectelor pe care costumul le are asupra oilor și a cerut interzicerea utilizării acestuia. Mai mulți experți au respins argumentele inventatorului susținând că prin purtarea costumului se poate provoca suferință inutilă oilor. Cazul a reaprins dezbaterea din Austria privind metodele de protejare a turmelor și echilibrul dintre conservarea faunei sălbatice și interesele crescătorilor de animale.
Nicușor Dan a sesizat CCR. Legea care obligă copiii la consiliere psihologică, contestată dur
Șeful statului susține că actul normativ adoptat de Parlament conține prevederi care încalcă mai multe articole din Constituție și creează conflicte juridice majore. Sesizarea vizează în principal modificările referitoare la participarea obligatorie a copiilor și părinților la programe de consiliere psihologică, introducerea unor sancțiuni penale pentru părinți sau reprezentanți legali și extinderea condițiilor pentru plasamentul minorilor în centre rezidențiale specializate. Nicușor Dan contestă la CCR legea privind protecția copilului și critică sancțiunile penale pentru părinți În documentul transmis CCR, președintele afirmă că legea creează o suprapunere neconstituțională între contravenții și infracțiuni. Mai exact, aceeași faptă – refuzul părinților de a participa la programe de consiliere psihologică – poate fi sancționată atât contravențional, cât și penal. Administrația Prezidențială consideră că această situație încalcă principiul „ne bis in idem”, care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă. Totodată, sesizarea susține că legea nu respectă cerințele de claritate și previzibilitate impuse de Constituție și de jurisprudența Curții Constituționale. Șeful statului atrage atenția și asupra faptului că legea introduce răspunderea penală pentru reprezentanți legali care, potrivit actualelor prevederi, nu au obligațiile stabilite explicit în lege. Nicușor Dan contestă și eliminarea acordului parental Un alt punct criticat este eliminarea acordului părinților pentru participarea copilului la consiliere psihologică. Președintele susține că această modificare reprezintă o ingerință disproporționată în viața de familie și contravine drepturilor constituționale privind protecția familiei și interesul superior al copilului. Potrivit sesizării, legea exclude familia din procesul decizional referitor la copil fără o justificare individualizată și fără respectarea principiului proporționalității. Sunt invocate inclusiv prevederi din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO. Măsurile pentru minorii care nu răspund penal Președintele critică și noile prevederi privind plasamentul copiilor care au săvârșit fapte cu violență, dar care nu răspund penal. Sesizarea arată că noțiunea de „faptă cu violență” este vag definită și poate permite măsuri excesive împotriva unor minori implicați în incidente minore. În plus, Administrația Prezidențială susține că legea reintroduce, indirect, măsuri cu caracter sancționator pentru copiii care nu răspund penal, deși Curtea Constituțională a declarat neconstituționale dispoziții similare încă din 1999. Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan și să decidă dacă legea poate fi promulgată sau trebuie retrimisă Parlamentului pentru modificări.