China ridică unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de inginerie din lume
Complexul Raffles City din Chongqing din China cuprinde opt clădiri. „The Crystal” conectează șase dintre ele. Patru turnuri de peste 250 de metri susțin structura centrală. Alte două clădiri, de peste 350 de metri, flanchează ansamblul. 🇨🇳 Chongqing, China Hongyadun is a famous nighttime scenic area of Chongqing City, located on a hillside by the Yangtze River. pic.twitter.com/eng4abouUg — 𝕏 Ali Al Samahi 🇦🇪علي السماحي (@alsamahi) May 28, 2026 Construcția a fost o provocare inginerească. Cilindrul a fost împărțit în segmente. Patru au fost ridicate direct pe turnuri. Alte trei au fost construite la sol și ridicate printr-un sistem hidraulic complex, conform as.com. 3.000 de panouri de sticlă și 5.000 de piese de aluminiu Acoperirea tunelului a necesitat 3.000 de panouri de sticlă și 5.000 de piese din aluminiu. Interiorul găzduiește o terasă de 1.500 de metri pătrați pentru turism și cultură. Acoperișul de explorare are podea de sticlă. Vizitatorii au senzația că merg în gol deasupra orașului. Spațiul include și zone verzi, o Grădină a cerului, baruri și restaurante. Piscine infinite și club privat la 250 de metri Crystal adăpostește un club privat exclusivist. Are două piscine infinite de 50 de metri cu panoramă completă asupra orașului. O expoziție permanentă National Geographic despre cursa spațială completează oferta. O microcitadelă autonomă Complexul se întinde pe 220.000 de metri pătrați. Include 1.400 de apartamente, un hotel de lux și birouri. Este conectat cu metroul, autobuzul și feribotul. Funcționează ca un oraș în oraș.
Ambasadorul Rusiei, chemat de urgență la MAE. România închide Consulatul de la Constanța și expulzează consulul general
La scurt timp după reuniune, ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat de autoritățile române și informat cu privire la o serie de măsuri cu impact major asupra prezenței diplomatice ruse în România. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că România nu va mai permite funcționarea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța. Totodată, Consulul General al Federației Ruse a fost declarat persona non grata și are la dispoziție 72 de ore pentru a părăsi teritoriul României. „A fost informat de decizia României de a nu mai permite funcționarea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța. Am declarat persona non grata Consulul General al Federației Ruse în România și are 72 de ore pentru a părăsi teritoriul României”, a declarat șefa diplomației române, referindu-se la întâlnirea avută cu ambasadorul rus. Mesajul transmis de București vine într-un context de tensiuni sporite generate de acțiunile Federației Ruse în regiune. Oana Țoiu a subliniat că România condamnă în continuare „gesturile nesăbuite ale Federației Ruse” și susține accelerarea unui nou pachet de sancțiuni la nivelul Uniunii Europene. Autoritățile române au intensificat consultările cu aliații din NATO și cu partenerii europeni Potrivit ministrului de Externe, pe parcursul zilei au avut loc discuții cu omologi din statele aliate, iar mesajele de solidaritate primite au reconfirmat angajamentul comun pentru apărarea flancului estic. „Vom continua consultările în format aliat”, a afirmat Oana Țoiu, precizând că România urmărește consolidarea capacităților de descurajare și apărare la Marea Neagră, pe Dunăre și de-a lungul întregului flanc estic al NATO. Șefa diplomației a amintit că România deține cea mai lungă frontieră cu zona afectată de războiul din Ucraina, ceea ce transformă țara într-un actor esențial pentru securitatea regională. În acest context, Guvernul și Ministerul Apărării accelerează programele de înzestrare a Armatei Române, în paralel cu discuțiile purtate la nivel aliat privind suplimentarea măsurilor de apărare. La finalul declarației, ministrul de Externe a transmis un mesaj de susținere pentru locuitorii din Galați, afectați de evenimentele din ultimele ore, și a dat asigurări că autoritățile fac tot ceea ce este necesar pentru întărirea securității naționale. „Mulțumim partenerilor și aliaților noștri că ne sunt alături”, a conchis Oana Țoiu. Sursa video: Digi24
Guvernul intervine în patrimoniul cultural: Muzeul Național de Istorie are un nou manager, iar clădirile degradate vor fi demolate
Prima măsură marchează o nouă etapă pentru Muzeul Național de Istorie a României, care va avea un manager numit în urma unui concurs, după ani în care instituția a fost condusă de interimari. Această schimbare aduce un nivel crescut de responsabilitate administrativă și deschide calea pentru actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor imobile aflate în administrarea muzeului. Hotărârea de guvern este necesară deoarece inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu mai reflectă situația reală. În acest context, Ministerul Culturii, împreună cu Muzeul Național de Istorie a României, vor actualiza aceste valori în conformitate cu legislația în vigoare. Clarificarea situației juridicevunor imobile din portofoliul INCFC A doua hotărâre adoptată de Executiv vizează clarificarea situației juridice a unor imobile din portofoliul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Măsura presupune actualizarea valorii de inventar și trecerea unor bunuri imobile din domeniul public în domeniul privat al statului. Decizia este motivată de starea tehnică degradată a clădirilor, lipsa utilităților necesare funcționării, încadrarea acestora în clasa de risc seismic I, precum și de recomandările privind desființarea lor. După mai bine de 12 ani în care aceste imobile au generat costuri fără beneficii pentru INCFC, și în urma unor demersuri repetate, inclusiv expertize de specialitate și obținerea autorizațiilor de desființare, hotărârea de guvern vine să rezolve o problemă administrativă veche și să închidă un capitol marcat de litigii și cheltuieli inutile.
Messi a fost convocat în lotul Argentinei. Cu cine se va înfrunta în al șaselea Campionat Mondial
Federația Argentiniană de Fotbal a publicat lista cu 26 de jucători incluși în lotul final pentru Cupa Mondială din 2026. Turneul va avea loc în Statele Unite, Canada și Mexic în perioada 11 iunie – 19 iulie. Atacantul Lionel Messi a fost convocat în echipa națională de mondiale pentru a șasea oară. Anterior, clubul Inter Miami din Liga Majoră de Fotbal din America de Nord (MLS) a anunțat că atacantul în vârstă de 38 de ani a suferit o entorsă musculară la piciorul stâng. Nu a fost anunțat un calendar de recuperare. Următorii au fost, de asemenea, convocați la echipa națională: Portari : Emiliano Martinez, Jeronimo Rulli și Juan Musso; Fundași : Nahuel Molina, Gonzalo Montiel, Cristian Romero, Nicolas Otamendi, Lisandro Martinez, Nicolas Tagliafico, Leonardo Balerdi și Facundo Medina; Mijlocasi : Rodrigo De Paul, Enzo Fernandez, Valentin Barco, Leandro Paredes, Alexis Mac Allister, Giovani Lo Celso, Ezequiel Palacios, Thiago Almada si Nico Paz; Atacanti : Nico González, Julian Álvarez, Giuliano Simeone, Flaco López și Lautaro Martínez. Argentina este campioana mondială en-titre. În faza grupelor viitorului turneu, va înfrunta Austria, Algeria și Iordania. Cu echipa națională a Argentinei, Messi a câștigat Cupa Mondială (2022) și Copa América (2021, 2024), precum și aurul olimpic (2008). Cu 48 de trofee în palmares, Leo Messi este cel mai decorat fotbalist din istorie.
Putin este la curent cu situația din România. Comentează și Medvedev. Ce măsuri anunță Rusia
Președintele Rusiei, Vladmimir Putin, este la curent cu incidentul cu drona din România, a anunțat Peskov, secretarul Kremlinului. În paralel, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, a comentat și el situația din România: „Trebuie să ne dăm seama a cui dronă a căzut pe o casă din România, dar țărilor UE ar fi mai bine să „tacă” despre acest subiect – ele sunt participante directe la războiul cu Rusia. Aparatele de zbor fără pilot europene și alte arme, fără a menționa informațiile de recunoaștere, sunt folosite în atacurile asupra Rusiei în fiecare zi”, a declarat Medvedev. El a arătat că toți liderii UE, „șefii” țărilor din această „uniune neterminată”, știu foarte bine cum să pună capăt războiului din Ucraina. Măsurile Rusiei după declararea consulului general al Rusiei din România ca persona non grata și închiderea consulatului general din Constanța nu vor întârzia să se ia, a declarat Maria Zaharova pentru TASS. Zgomotul creat în jurul dronei din România este folosit de către occidentali pentru a deturna atenția de la uciderea copiilor din Starobilsk de către Zelenski, a declarat Maria Zaharova. Azi noapte, în jurul orei 02:00, o dronă militară rusească cu încărcătură explozivă (cel mai probabil de tip kamikaze Geran-2) s-a prăbușit și a explodat pe acoperișul unui bloc de locuințe cu 10 etaje din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie puternică și de un incendiu violent care a afectat apartamentele de la etajele superioare. Două persoane au fost rănite. Peste 70 de locatari au fost evacuați de urgență de către autorități. Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință de urgență a CSAT. Ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat oficial la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), iar consulatul Rusiei la Constanța a fost închis.
Bulgaria limitează staționarea aeronavelor militare americane, pe fondul blocajului privind Visa Waiver
Rumen Radev a spus, la începutul ședinței de guvern, că a cerut includerea Bulgariei în programul Visa Waiver în timpul unei convorbiri cu președintele american Donald Trump, însă partea americană nu a transmis până acum un răspuns favorabil. „În cadrul ședinței anterioare a Consiliului de Miniștri, am anunțat că, în cadrul discuției pe care am purtat-o cu președintele Statelor Unite, am solicitat eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii bulgari. Până în prezent nu am primit un răspuns pozitiv și înțeleg pe deplin complexitatea procedurilor normative și necesitatea unui interval de timp, însă și noi avem propriile noastre priorități și proceduri și nu putem da un răspuns pozitiv la solicitarea privind prelungirea șederii aeronavelor-cisternă pe Aeroportul din Sofia”, a declarat prim-ministrul Radev, potrivit BTA. Radev a discutat luna aceasta cu președintele american Donald Trump și a cerut eliminarea vizelor pentru cetățenii bulgari care călătoresc în SUA. Radev a spus că a cerut ca subiectul să fie analizat de urgență, dar nu a primit până acum un răspuns pozitiv. Bulgaria găzduiește aeronave militare americane pe aeroportul din Sofia, în baza unui acord valabil până la sfârșitul lunii mai. Premierul bulgar a anunțat că guvernul va aproba vineri prelungirea staționării aeronavelor americane până la sfârșitul lunii iunie, pentru a le da Statelor Unite timp să își regândească poziția. Radev a obținut o victorie clară la alegerile parlamentare din 19 aprilie.
Ce măsuri a luat NATO după ce țările din flancul estic au accesat de 3 ori art. 4 al Tratatului Nord Atlantic din cauza războiul Rusiei în Ucraina
Articolul 4 din Tratatul NATO se activează atunci când un stat membru consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Acesta inițiază consultări oficiale între aliați pentru a evalua riscurile și a decide măsurile necesare, fără a implica automat o intervenție militară. Orice țară membră NATO poate solicita activarea acestui articol atunci când detectează o amenințare directă la adresa securității sale sau în vecinătatea sa (de exemplu, acumulare de trupe inamice, încălcări ale spațiului aerian sau crize regionale). La invocarea articolului, Consiliul Nord-Atlantic (organul politic decizional al NATO) se întrunește de urgență pentru a discuta problema. Scopul este acela de a analiza situația și de a ajunge la un consens privind politicile sau acțiunile comune de descurajare și apărare. Spre deosebire de Articolul 5 (care activează principiul apărării colective și un răspuns militar direct), Articolul 4 este pur consultativ. Nu există o obligație automată de a trimite trupe sau echipamente, ci doar obligația de a purta discuții și de a căuta soluții diplomatice sau strategice împreună. 3 crize majore pe flancul estic De la începutul războiului Rusiei în Ucraina și până în prezent, Articolul 4 din Tratatul NATO a fost invocat în 3 ocazii majore, fiind inițiat de grupuri de state sau de țări individuale de pe flancul estic. 1. 24 februarie 2022 – Invocare colectivă istorică A fost declanșat chiar în prima zi a invaziei ruse în Ucraina. A marcat momentul în care cele mai multe state au semnat simultan o astfel de cerere. Cine l-a invocat: România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia. Motivul: Amenințarea directă la adresa securității regionale din cauza atacului masiv al Rusiei asupra unui stat vecin. 2. 10 septembrie 2025 – Incursiunea masivă de drone din Polonia O nouă activare separată a avut loc după ce un număr record de dispozitive rusești au pătruns pe teritoriul aliat. Cine l-a invocat: Polonia (prin decizia guvernului condus de Donald Tusk). Motivul: Violarea gravă a spațiului aerian polonez de către 19 drone rusești de atac, eveniment catalogat drept o provocare deliberată pe scară largă. 3. 19 septembrie 2025 – Încălcarea spațiului aerian al Estoniei La o diferență de mai puțin de zece zile de la incidentul polonez, o altă țară baltică a apelat la această măsură. Cine l-a invocat: Estonia. Motivul: Intrarea neautorizată și zborul timp de 12 minute a trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 în spațiul aerian estonian, o acțiune considerată de Tallinn o escaladare periculoasă. Ce s-a întâmplat după invocarea articolului 4? Consultările de urgență din cadrul Consiliului Nord-Atlantic în urma activării Articolului 4 au generat măsuri imediate și strategice pentru securizarea flancului estic. NATO nu a trecut la acțiuni militare ofensive, ci a implementat operațiuni stricte de descurajare și protecție aeriană. Rezultatele concrete și deciziile logistice de apărare aeriană au inclus: 1. Lansarea „Operațiunii Eastern Sentry” (Septembrie 2025) Inițiată la doar două zile după pătrunderea în masă a dronelor rusești în Polonia, această operațiune vizează în mod specific securizarea frontierelor aeriene aliate. Doborârea directă a țintelor: Forțele aliate și poloneze au primit autorizația și au doborât o parte din dronele rusești intrate în spațiul NATO, o premieră în gestionarea acestor incidente. Restricții de zbor: Polonia și statele baltice au instituit coridoare speciale și restricții stricte de spațiu aerian de-a lungul granițelor estice. 2. Activarea scuturilor aeriene și dislocări de tehnică militară Sistemul NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD) a fost plasat în stare de alertă maximă. Trimiterea de avioane de vânătoare: State precum Olanda, Germania, Italia și Franța au trimis de urgență escadrille suplimentare de avioane pentru a intercepta și escorta aeronavele rusești (așa cum s-a întâmplat în cazul celor trei avioane MiG-31 din Estonia). Baterii antiaeriene temporare: S-au suplimentat temporar sistemele de rachete Patriot și NASAMS în punctele critice de pe flancul estic. 3. Implementarea „Zidului European de Drone” și a rețelei „Eastern Flank Watch” Provocările repetate au forțat trecerea de la măsuri temporare la soluții tehnologice permanente. Integrare radar și război electronic: S-a aprobat accelerarea rețelei Eastern Flank Watch, un program care combină senzori avansați, sisteme de supraveghere maritimă și echipamente de război electronic (EW) capabile să bruieze dronele înainte ca acestea să treacă granița. Zidul de drone (Drone Wall): Proiectul coordonat de Polonia, țările baltice și Finlanda folosește inteligența artificială pentru a detecta și neutraliza de la sol sau din aer dispozitivele autonome ghidate de Rusia. 4. Modificarea structurii de comandă (Mai 2026) Cea mai recentă decizie majoră este reorganizarea lanțului de comandă militar pentru a asigura o viteză de reacție sporită. Corpul germano-olandez de la Münster a preluat direct sectorul de apărare din Letonia și Estonia, permițând trimiterea instantanee de trupe și sprijin logistic în caz de escaladare fără a mai trece prin comandamente intermediare. Potrivit oficialilor români, incidentele cu drone, ca cel din Galați, sunt integrate în apărările colective.
Pe teritoriul UE. Reacția Ursulei von der Leyen după incidentul cu drona de la Galați
Într-o postare publicată pe platforma X, Ursula von der Leyen a declarat că incursiunea unei drone rusești într-o zonă dens populată din România, soldată cu rănirea unor civili, reprezintă un nou episod grav al conflictului declanșat de Moscova. „O incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili. Pe teritoriul Uniunii Europene”, a scris șefa Comisiei Europene. Oficialul european a transmis solidaritatea instituțiilor europene cu România și cu cetățenii afectați de incident. Bruxelles anunță noi presiuni asupra Rusiei Von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană va continua să își consolideze măsurile de securitate și descurajare, în special pe flancul estic. „Suntem pe deplin solidari cu România și cu poporul român. Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm securitatea și capacitatea de descurajare, în special la frontiera noastră estică, vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei”, a transmis aceasta. Russia’s war of aggression has crossed yet another line. A Russian drone incursion struck a densely populated area in Romania, injuring civilians. On EU territory. We stand in full solidarity with Romania and its people. As we continue strengthening our security and… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 29, 2026 În același mesaj, președinta Comisiei Europene a anunțat că Bruxellesul pregătește cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Reacția vine în contextul în care incidentul de la Galați a atras atenția mai multor lideri europeni, fiind unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene de la începutul războiului din Ucraina.
Președintele Nicușor Dan a convocat CSAT după drona rusească prăbușită la Galați
„Caracterul fără precedent al evenimentului impune un răspuns ferm, coordonat și pe măsură — la nivel național, aliat și internațional. Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse”, a spus președintele Nicușor Dan. El spune că ceea ce s-a petrecut la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional: „Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni”. Șeful statul a adăugat că Forțele Armate Române au acționat respectând procedurile care au fost stabilite pentru astfel de situații. „Decizia de a nu angaja ținta a fost luată pentru că nu au existat condițiile care să permită distrugerea ei fără riscul periclitării accentuate a siguranței populației civile”, spune președintele. Măsuri anunțate El arată măsurile luate luate de autorități: 1. Informarea aliaților – Toți aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană au fost informați despre incident. Comunicarea cu structurile militare aliate este în desfășurare în timp real. 2. Capabilități antidrone aliate suplimentare – România a solicitat formal ca aliații să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare, pentru consolidarea apărării noastre și a Flancului Estic al Alianței, în conformitate cu instrucțiunile SACEUR. 3. Sesizarea Consiliului de Securitate al ONU – România va informa oficial Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la această încălcare brutală și repetată a dreptului internațional de către Federația Rusă. Sprijinul pentru Ucraina, neclintit Nicușor Dan susține că la fața locului a fost declanșată o anchetă completă privind împrejurările căderii dronei și au fost dispuse expertize tehnice pentru recuperarea fragmentelor în vederea identificării precise a tipului de armament și a traiectoriei. „Am cerut Ministerului Afacerilor Externe să prezinte neîntârziat o serie de măsuri de luat în privința relației cu Federația Rusă, proporționale cu această situație atât de gravă. România este un stat membru al NATO și nu va accepta, sub nicio formă, ca războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei să se transfere asupra cetățenilor săi. Apărarea teritoriului național și a cetățenilor României rămâne datoria mea supremă, prevăzută de Constituție. Este o datorie a cărei îndeplinire o asumăm împreună cu aliații noștri, iar astăzi, ca în fiecare zi, suntem mai puternici împreună”, transmite șeful statului. El arată că sprijinul României pentru Ucraina rămâne neclintit: „Cu cât Rusia continuă acest război, cu atât mai limpede devine necesitatea ca el să fie încheiat printr-o pace justă și durabilă, care să respecte suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei”.
O rachetă Blue Origin a explodat în timpul unui test în Florida
O transmisiune în direct postată de NSF, o organizație de știri aerospațiale, a surprins pana de foc. Casele s-au cutremurat în apropiere de Cape Canaveral și Cocoa Beach în jurul orei 21:00, ora locală, locuitorii apelând la rețelele de socializare pentru a întreba ce s-a întâmplat, potrivit The Guardian. Complexul de lansare 36 al Stației Forțelor Spațiale Cape Canaveral este vizibil de pe plajă, iar internetul s-a umplut rapid cu fotografii ale mingii de foc portocalii. Oficialii responsabili de situații de urgență au declarat că nu există nicio amenințare din cauza gazelor de eșapament sau a altor potențiale pericole. Este cel mai recent eșec pentru Blue Origin, companie deținută de fondatorul Amazon, Jeff Bezos. Racheta New Glenn a fost imobilizată la sol în aprilie, deoarece Administrația Federală a Aviației (FTA) ar fi solicitat companiei Blue Origin să investigheze un accident la motor. NASA a ales Blue Origin în locul SpaceX La începutul acestei săptămâni, NASA a anunțat că a ales Blue Origin în locul SpaceX, compania lui Elon Musk, pentru a efectua prima dintre cele trei misiuni lunare fără echipaj uman din acest an, menite să demareze construcția unei baze lunare în valoare de 20 de miliarde de dolari. Blue Origin și SpaceX concurează pentru a furniza module de aselenizare pentru echipajele care vor urma o serie de misiuni Artemis, inclusiv întoarcerea oamenilor pe Lună, planificată pentru 2028, la bordul navei Artemis IV. Ambele companii au construit noi facilități mari în sau în apropierea Centrului Spațial Kennedy din Cape Canaveral pentru a sprijini misiunile cu echipaj și de transport marfă, în parteneriat cu NASA. Musk s-a grăbit să-și ofere punctul de vedere despre explozia Blue Origin de joi. „Foarte regretabil”, a scris el pe X, pe care îl deține. „Rachetele sunt tari.”