Dormi 8 ore și tot te trezești obosit? Explicația specialiștilor
Un material publicat de Cleveland Clinic, realizat cu contribuția unui specialist în medicina somnului, explică de ce unele persoane se trezesc obosite după o noapte lungă. Printre factorii care pot influența starea de dimineață se numără tulburările de somn, stresul, mediul în care dormim, alimentația și anumite probleme medicale. Nu contează doar câte ore dormim Pentru majoritatea adulților, recomandarea generală este de aproximativ 7-9 ore de somn pe noapte, însă numărul de ore petrecute în pat nu garantează automat un somn odihnitor. Sleep Foundation explică faptul că o persoană poate sta opt ore în pat, dar să nu beneficieze de opt ore de somn de calitate. Trezirile frecvente, chiar și cele de care nu suntem conștienți, foiala sau dificultatea de a adormi pot fragmenta somnul. În aceste situații, dimineața poate veni cu aceeași senzație de oboseală cu care ne-am culcat. Stresul poate „fura” din calitatea somnului O altă explicație poate fi stresul. Chiar dacă adormim la o oră rezonabilă și respectăm un program aparent normal, stresul și grijile pot afecta calitatea odihnei. Potrivit Sleep Foundation, somnul de slabă calitate poate fi asociat cu stresul, obiceiurile de somn nepotrivite, anumite medicamente, afecțiuni medicale sau tulburări de somn. Unul dintre semnele unui somn de calitate redusă este tocmai trezirea cu senzația că nu ne-am odihnit suficient. Și mediul în care dormim poate avea un rol important. Lumina, zgomotul sau o temperatură nepotrivită pot provoca micro-treziri pe parcursul nopții, fără ca persoana să-și amintească dimineața că s-a trezit. Cleveland Clinic atrage atenția inclusiv asupra meselor consistente luate prea aproape de ora de culcare, care pot afecta procesul de adormire și calitatea somnului. De ce te simți „buimac” imediat după trezire Uneori, problema nu este că ai dormit prost, ci momentul în care te-ai trezit. Inerția somnului este starea de amețeală, dezorientare sau lipsă de energie care poate apărea imediat după trezire. Fenomenul este normal și poate fi mai pronunțat atunci când alarma întrerupe anumite etape ale somnului. De aceea, senzația de oboseală din primele minute după trezire nu înseamnă automat că somnul a fost insuficient. Dacă însă starea persistă și apare constant pe parcursul zilei, situația merită analizată mai atent. Când oboseala poate ascunde o problemă Dacă o persoană se trezește în mod repetat obosită, deși doarme suficient, cauza poate fi uneori o tulburare de somn. Apneea obstructivă de somn, de exemplu, poate împiedica obținerea unui somn cu adevărat odihnitor și este asociată cu somnolență și oboseală în timpul zilei. Insomnia, sindromul picioarelor neliniștite și alte tulburări pot afecta, la rândul lor, continuitatea și calitatea somnului. Mayo Clinic enumeră printre tulburările de somn frecvente insomnia, apneea de somn și sindromul picioarelor neliniștite. Oboseala persistentă nu este însă întotdeauna legată exclusiv de somn. Potrivit Mayo Clinic, aceasta poate fi asociată și cu anumite medicamente, stilul de viață, lipsa activității fizice sau unele afecțiuni medicale. Ce poți face dacă te trezești constant obosit Un program de somn cât mai regulat, un dormitor întunecat, liniștit și confortabil și evitarea obiceiurilor care perturbă somnul pot contribui la îmbunătățirea odihnei. Specialiștii recomandă să fie urmărită nu doar durata somnului, ci și felul în care ne simțim după trezire și pe parcursul zilei. Dacă oboseala sau somnolența se repetă în ciuda unui program suficient de somn și începe să afecteze activitățile de zi cu zi, este recomandată discutarea problemei cu un medic pentru identificarea cauzei.
Actrița Hayden Panettiere a încetat din viață la doar 36 de ani. Artista era cunoscută pentru rolurile din serialele Heroes și Nashville
„Cu profundă tristețe, anunțăm trecerea în neființă, în împrejurări tragice, a iubitei noastre Hayden”, a transmis tatăl actriței, citat de NBC News. Cauzele morții nu au fost anunțate, iar reprezentanta sa, Kasey Kitchen, a menționat că o anchetă privind decesul este în desfășurare. „Este în curs o anchetă. Ar trebui să aflăm mai multe mâine”, a declarat Kitchen. Sănătate mintală și pierderile unor apropiați În ultimii ani, Panettiere a vorbit public despre problemele sale legate de depresia postnatală și dependență. Ea a explicat că aceste dificultăți au contribuit la decizia de a renunța, în 2018, la custodia fiicei sale, Kaya Evdokia Klitschko, pe care o avea împreună cu fostul boxer ucrainean Wladimir Klitschko. De asemenea, în cursul acestui an, actrița a publicat volumul de memorii, „This Is Me: A Reckoning”, în care a făcut dezvăluiri despre viața personală și relațiile sale. Panettiere a vorbit, de asemenea, despre pierderea fratelui său mai mic, Jansen, care a murit în mod neașteptat în 2023, în urma unei afecțiuni cardiace nediagnosticate. În 2024, actrița descria durerea provocată de moartea acestuia și impactul pe care l-a avut asupra sa. Carieră de peste trei decenii Născută și crescută în Palisades, New York, Hayden Panettiere și-a început cariera artistică încă din copilărie. A apărut în reclame de televiziune de la vârsta de 11 luni, iar la patru ani a început să joace în seriale precum „One Life to Live” și „Guiding Light”. Panettiere a avut apariții în producții precum „A Bug’s Life”, „Remember the Titans” și „Bring It On: All or Nothing”. A devenit cunoscută publicului larg prin rolul Claire Bennet din serialul „Heroes”, iar unul dintre cele mai importante roluri ale carierei sale a fost cel al cântăreței Juliette Barnes din serialul „Nashville”. „Ea a fost o lumină incredibilă și o forță a naturii care a adus iubire și bucurie incomensurabile tuturor celor care au cunoscut-o și milioanelor de oameni care au urmărit-o pe ecran”, mai spunea tatăl ei.
Înalta Curte, mesaj dur după întâlnirea șefei CCR cu Ilie Bolojan: Situația nu poate rămâne fără consecințe instituționale
Înalta Curte de Casație și Justiție a intervenit luni în controversa provocată de întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, susținând că explicațiile oferite până acum nu clarifică pe deplin circumstanțele întrevederii și nu înlătură îngrijorările apărute în sistemul judiciar. Instanța supremă vorbește despre o situație de o „gravitate instituțională aparte” și invocă direct faptul că Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale. „Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător”, arată ÎCCJ. ÎCCJ: Arbitrul constituțional trebuie să fie în afara oricărei aparențe de influență Înalta Curte susține că problema nu este numai existența unei eventuale influențe, ci și aparența pe care o asemenea întâlnire o poate crea. „Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, transmite instanța supremă. ÎCCJ critică și condițiile în care a avut loc întrevederea, arătând că, potrivit informațiilor disponibile public, aceasta nu s-a desfășurat la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi și nu fusese anunțată anterior. Instanța supremă consideră că această conduită poate afecta încrederea publică în imparțialitatea viitoarelor soluții ale CCR. Finlul comunicatului este formulat în termeni deosebit de duri. Înalta Curte afirmă că situația „nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale” și susține că responsabilitatea funcției presupune „asumarea consecințelor necesare” atunci când apar îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate. Comunicatul nu cere explicit demisia Simonei Tănăsescu, însă formularea referitoare la „consecințe instituționale” și la „asumarea consecințelor necesare” ridică presiunea asupra conducerii Curții Constituționale. De ce întâlnirea Tănăsescu-Bolojan a provocat controverse Controversa a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu fusese anunțată public și a avut loc cu numai câteva zile înainte ca CCR să reia dezbaterile asupra unor dosare cu miză politică și instituțională, inclusiv Legea integrității. CCR a răspuns criticilor susținând că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții Executivului au ca obiect exclusiv chestiuni privind „buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”. Curtea a mai precizat că nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara cadrului procedural și legal. Explicațiile nu au stins însă controversa. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut la rândul său clarificări despre împrejurările întâlnirii, motivele pentru care aceasta a avut loc în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a amintit inclusiv precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia în urma controverselor provocate de o întâlnire cu un judecător al CCR. Conflictul de miliarde dintre Guvern și Înalta Curte, aflat chiar pe masa CCR Un element central al intervenției ÎCCJ este faptul că instituția este ea însăși parte într-un conflict constituțional cu Guvernul, conflict declanșat prin sesizarea făcută de Ilie Bolojan. Disputa privește plata restanțelor salariale ale magistraților. Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata unor drepturi restante de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea. Guvernul a susținut că o instanță nu poate obliga Executivul să redistribuie bani din buget și că puterea judecătorească s-ar fi substituit astfel puterii executive și legislative. CCR a dezbătut conflictul în luna iulie, dar a amânat pronunțarea pentru 23 septembrie. În aceste condiții, ÎCCJ consideră că întâlnirea dintre persoana care a declanșat conflictul constituțional și președinta instituției care trebuie să îl arbitreze necesită un standard de transparență și imparțialitate deosebit de ridicat. Noua poziție a Înaltei Curți amplifică astfel disputa instituțională începută la finalul săptămânii trecute: după CSM și conducerile instanțelor din țară, chiar una dintre părțile conflictului aflat pe masa CCR reclamă acum riscul ca asupra viitoarei decizii să planeze o „suspiciune rezonabilă” de influență sau lipsă de imparțialitate.
Economia Japoniei încetinește, dar un sector explodează: creștere de 19,3% într-un an
Produsul Intern Brut (PIB) al celei de-a patra economii mondiale a crescut cu 0,3% în perioada aprilie-iunie față de trimestrul precedent, potrivit datelor oficiale publicate luni, arată Le Figaro. Este însă o încetinire față de creșterea de 0,5% înregistrată în primul trimestru și față de așteptările analiștilor consultați de Bloomberg, care anticipau o creștere stabilă de 0,5%. Impactul prăbușirii yenului Economia niponă „a rezistat bine, chiar dacă perturbările aprovizionării cu țiței provocate de conflictul care implică Iranul au afectat conjunctura economică”, nota acesta. Inflația, excluzând produsele alimentare proaspete, a accelerat din nou, ajungând la 1,6% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, alimentată de creșterea puternică a prețurilor la energie. Japonia este extrem de dependentă de importurile de hidrocarburi. În plus, prăbușirea yenului, care a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani față de dolar înaintea recentei intervenții comune a Statelor Unite și Japoniei pentru susținerea monedei nipone, crește costurile importurilor. Yenul slab reprezintă însă un avantaj pentru companiile japoneze exportatoare, care au devenit mai competitive pe piețele internaționale și beneficiază, de asemenea, de explozia cererii pentru componente electronice destinate inteligenței artificiale. Astfel, exporturile Japoniei au înregistrat în iunie cea mai rapidă creștere din noiembrie 2022, avansând cu 19,3% într-un an, susținute atât de vânzările de echipamente pentru producția de semiconductori, cât și de deprecierea yenului. Măsuri de sprijin Pe plan intern, Tokyo a încercat să contracareze presiunile inflaționiste. După un amplu plan de relansare adoptat la sfârșitul lui 2025 și reduceri fiscale importante pentru energie, guvernul premierului Sanae Takaichi a adoptat în primăvară noi măsuri de sprijin pentru consumul gospodăriilor. Takaichi a anunțat, de asemenea, la sfârșitul lunii iulie, că guvernul său va reduce drastic taxa pe consum pentru produsele alimentare, de la 8% la 1%, începând din aprilie anul viitor, pentru a combate și mai mult inflația. Un alt factor favorabil în al doilea trimestru a fost creșterea susținută a salariilor, sprijinită de rezultatele solide ale companiilor și de o piață a muncii tensionată. Salariile nominale au crescut cu 3,4% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut, după un avans de 3,3% în mai, cu mult peste rata inflației. „Efectele nefavorabile ale prețurilor ridicate ale țițeiului ar trebui să se estompeze, iar cercul virtuos dintre venituri și cheltuieli ar trebui să se consolideze treptat”, a estimat la sfârșitul lunii iulie Banca Japoniei.
Copacii bătrâni ar putea proteja sănătatea mai mult decât cei nou plantați. Ce arată un studiu din Chicago
Cercetătorii au analizat suprafața acoperită de coroanele copacilor și peste 220.000 de decese, iar rezultatele indică o legătură între evoluția vegetației urbane și rata mortalității. Cercetarea, publicată pe 5 august în revista „GeoHealth”, a urmărit cartierele din Chicago între 2011 și 2021. Oamenii de știință au constatat că nu numărul de copaci dintr-o zonă era cel mai important indicator, ci modul în care suprafața acoperită de coroanele acestora se modifica de la un an la altul. Legătura observată de cercetători Cartierele în care suprafața acoperită de copaci a scăzut constant au înregistrat, în general, o creștere a ratei mortalității. Efectul a fost mai pronunțat în zonele cu temperaturi ridicate, scrie Live Science. În schimb, în cartierele în care suprafața acoperită de coroane a crescut, rata mortalității a avut tendința să scadă. Fiecare creștere anuală cu un punct procentual a suprafeței acoperite de coroanele copacilor a fost asociată cu o reducere de aproximativ 10% a mortalității. Cele mai importante asocieri au fost observate în cazul deceselor provocate de boli cardiovasculare și respiratorii, dar și al unor afecțiuni de sănătate mintală. Cercetătorii au combinat datele obținute prin satelit privind suprafața acoperită de coroanele copacilor cu peste 220.000 de certificate și înregistrări de deces. Analiza statistică a ținut cont și de factori precum temperatura din timpul verii, poluarea aerului, veniturile populației și segregarea rezidențială. De ce copacii maturi ar putea fi mai importanți pentru sănătate Copacii contribuie la răcirea orașelor prin umbrirea asfaltului și a clădirilor, dar și prin eliberarea vaporilor de apă, care contribuie la reducerea temperaturii aerului. Cercetătorii consideră însă că beneficiile arborilor pentru sănătate ar putea depăși protecția împotriva căldurii. Pierderea suprafeței acoperite de coroane a fost asociată cu o mortalitate mai ridicată din mai multe cauze, nu doar din cele asociate direct temperaturilor extreme. Zonele South Side și West Side din Chicago au înregistrat unele dintre cele mai mari pierderi ale suprafeței acoperite de copaci, dar și temperaturi mai ridicate și rate mai mari ale mortalității. Cartierele de lângă lac au rămas, în schimb, mai răcoroase și au avut rate mai reduse ale mortalității. Copacii bătrâni ar putea salva vieți în orașele aglomerate Cercetătorii au realizat și o simulare în care suprafața acoperită de coroanele copacilor din Chicago ar crește anual cu 0,03%, un ritm apropiat de cel actual, în condițiile în care orașul plantează aproximativ 14.000 de copaci pe an. Modelul a estimat că o asemenea creștere ar putea preveni aproximativ 105 decese în fiecare an. Cercetătorii subliniază însă că această cifră reprezintă o estimare statistică și nu o predicție exactă. Studiul nu demonstrează că pierderea copacilor provoacă în mod direct creșterea mortalității, ci identifică o asociere între cele două fenomene. De asemenea, datele satelitare pot omite copacii foarte tineri, ale căror coroane sunt încă mici. Concluzia cercetării este că protejarea copacilor maturi deja existenți ar putea fi cel puțin la fel de importantă ca plantarea unora noi, deoarece arborii tineri au nevoie de timp pentru a dezvolta coroane suficient de mari pentru a produce aceleași beneficii.
Radu Miruță: Intervenția pe Dunăre a prelungit cu 7 zile funcționarea reactorului 2 de la Cernavodă
„Cifrele arată un singur lucru. După soluția propusă de Apele Române și pusă în practică de AFDJ și de Apărare, reactorul 2 de la Cernavodă a funcționat încă șapte zile”, a spus Radu Miruță, duminică, la B1 TV. „S-a prelungit funcționarea unui reactor nuclear care injectează 680 de megawați-oră în bandă, încă o săptămână. (…) Șapte zile este un câștig enorm pentru un reactor nuclear”, a afirmat el. Miruță a respins însă ideea că intervenția ar fi rezolvat definitiv problema nivelului Dunării și a subliniat că acțiunea a fost una punctuală, menită să ofere timp suplimentar. „Nu se joacă în nicio țară cu reactoare nucleare. Se știe la milimetru când se oprește și cum se oprește. Sitația era ca el să fie oprit joia trecută. A funcționat în urma măsurilor luate punctual încă o săptămână”, a spus ministrul. „Gvernul României a fost pus în situația în care, în lipsa proiectului de la Ministerul Transporturilor, pe care unii foști miniștri l-au ținut blocat, (…) să se intervină punctual nu pentru a se rezolva problema, ci pentru a se prelungi funcționarea prin aceste puncții care s-au întâmplat în câteva locații indicate de specialiști. Și da, șapte zile este un câștig enorm pentru un reactor nuclear”, a adăugat el. Ministrul consideră un succes intervenția. „A fost o acțiune necesară, gândită de specialiști și, din punctul meu de vedere, în urma ei s-a obținut un succes, dacă șapte zile reactorul a putut funcționa”, a spus Miruță. Ministrul a mai dat exemplul și posibilitatea unor măsuri similare pe care le are în plan Ungaria. „Pare că și specialiștii de acolo găsesc soluții în aceeași zonă pentru că tehnica spune clar care sunt variantele de a se întâmpla aceste lucruri”, a încheiat ministrul.
Lovitură pentru Trump: americanii spun că economia și situația lor financiară s-au înrăutățit
Sondajul, realizat pentru publicația Financial Times, a evaluat starea de spirit a americanilor în privința controlului republican asupra Washingtonului, în contextul în care alegerile de la jumătatea mandatului se apropie rapid. În ansamblu, americanii, indiferent de orientarea lor politică, spun că se află într-o situație financiară mai proastă decât pe 19 ianuarie 2025, când Joe Biden și-a încheiat mandatul prezidențial și se pregătea să predea puterea, potrivit The Indepedent. Aproximativ 53% dintre alegătorii înregistrați, inclusiv aproape 25% dintre republicani, au declarat că situația lor este mai proastă acum, în timp ce războiul cu Iranul și alte probleme continuă să ducă la creșterea costurilor pentru consumatori, inclusiv a prețurilor la combustibil. Un avantaj pentru democrați în intenția de vot Sondajul a arătat, de asemenea, un avantaj clar pentru democrați în intenția de vot pentru alegerile legislative de la jumătatea mandatului. 51% dintre americani au spus că ar vota pentru un democrat, față de 45% care ar prefera un republican la alegerile din noiembrie. Este o serie de semnale de alarmă pentru Trump și partidul său, care încearcă să își păstreze majoritățile în ambele camere ale Congresului în această toamnă. În privința locurilor de muncă și a economiei, mai mulți alegători au spus că au mai multă încredere în democrați decât în republicani – posibil cel mai prost semnal din sondaj pentru GOP, care a atribuit sprijinului pe aceste teme victoria lui Trump în fața Kamalei Harris în 2024. Cota de aprobare a președintelui rămâne slabă Sondajul arată că 55% dintre americani dezaprobă modul în care își exercită funcția, iar sprijinul în rândul republicanilor începe, de asemenea, să se erodeze. Unul din cinci republicani dezaprobă acum modul în care Trump și-a exercitat funcția până în acest moment al celui de-al doilea mandat. Cota sa de aprobare în rândul republicanilor a scăzut cu opt puncte între acest cel mai recent sondaj, publicat duminică, și studiul anterior realizat de Financial Times în iulie. Democrații trebuie să câștige patru mandate în Senat și alte patru în Camera Reprezentanților pentru a obține majorități în ambele camere ale Congresului anul viitor. Câștigarea uneia dintre camere ar bloca practic orice legislație partizană pentru următorii doi ani și ar neutraliza agenda republicanilor, cu excepția măsurilor pe care președintele și membrii cabinetului său le pot adopta la nivel executiv. Calea către procedura de destituire a lui Trump Preluarea ambelor camere ar deschide, cel puțin teoretic, calea către posibilitatea unei a treia proceduri de destituire a lui Trump. Liderii democrați s-au distanțat însă public de astfel de intenții în declarațiile și interviurile lor pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului. Mai probabil este ca democrații să încerce să provoace prejudicii politice administrației prin investigații ale Congresului dacă vor recâștiga Camera Reprezentanților sau Senatul. Democrații s-au angajat deja să investigheze afacerile financiare ale familiei Trump, care au inclus profituri record în timpul celui de-al doilea mandat al său. Cel mai recent sondaj realizat de Financial Times vine după un sondaj Reuters/Ipsos care a arătat că sprijinul pentru războiul SUA cu Iranul este extrem de scăzut, o largă majoritate a americanilor considerând că Trump nu și-a prezentat clar obiectivele sau strategia.
Cristian Mungiu, despre noul său film Fjord: Lumea nu este binară, iar cinematografia nu trebuie să fie nici ea
„Lumea nu este binară, iar cinematografia nu trebuie să fie nici ea. Consider important să continuăm să producem filme care solicită spiritul critic, care îl fac pe spectator să conștientizeze că adevărul său nu este neapărat și al celorlalți”, a declarat regizorul Cristian Mungiu într-un interviu publicat duminică de publicația franceză Madame Figaro. Filmul „Fjord”, inspirat de un caz real petrecut în Norvegia, explorează confruntarea dintre valori culturale și norme sociale diferite. Mungiu spune că a ales Norvegia, țară deseori prezentată drept un model de progres social, tocmai pentru a pune sub semnul întrebării anumite certitudini. „Și aceste țări pot fi convinse că modul lor de funcționare, atât de des elogiat, este singurul care merită, uitând să țină cont de diferențele culturale”, afirmă regizorul. Migrație și stereotipuri Cineastul vorbește și despre propria experiență ca român și despre stereotipurile cu care se confruntă culturile din Europa de Est. „Când vii dintr-o «țară mică», lumea capitalistă occidentală are tendința să te trateze ca pe un cetățean de categoria a treia, fără să știe nimic despre cultura ta”, spune Mungiu. Mungiu subliniază că migrația nu înseamnă doar mutarea fizică într-o altă țară. „Nimeni nu a anticipat în asemenea măsură efectele nocive pe termen lung ale globalizării. Este minunat să le permitem oamenilor să trăiască în afara țării lor, dar nu călătorim doar cu valizele. Ducem cu noi și un sistem de valori, uneori foarte diferit de normele societăților care ne primesc. Ce facem cu asta: trebuie să-i obligăm să se conformeze sau, dimpotrivă, să acceptăm diversitatea? Nu există un răspuns simplu la această întrebare. Particularitățile noastre sunt o bogăție, dar este imposibil să facem abstracție de legile și codurile care guvernează societățile în care evoluăm”, a afirmat el. „Fjord” i-a adus lui Cristian Mungiu anul acesta cel de-al doilea Palme d’Or din carieră, după trofeul câștigat în 2007 pentru „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.
CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Se impun clarificări / Reacția CCR: Nicio cauză nu se discută informal
UPDATE: Reacția CCR, după controversele privind întâlnirea cu Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal” Curtea Constituțională a României (CCR) transmite, în urma solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, că întâlnirile președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte administrative și organizatorice ale instituției. Precizările vin în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Potrivit CCR, funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR. Președinta Curții Constituționale reafirmă că nicio cauză aflată pe rolul CCR nu poate face obiectul unor discuții în afara procedurilor legale. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul transmis duminică seara. CCR mai susține că modul de exercitare a funcției, precum și reperele etice și profesionale ale președintei instituției exclud orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative. „Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, precizează Curtea. Știre inițială: CSM: Informațiile au generat „întrebări legitime” CSM afirmă că informațiile au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi avut loc într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. „Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit CSM, independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare și funcționare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate. CSM: Hotărârile CCR au efecte asupra întregului sistem judiciar Consiliul subliniază că aceste exigențe sunt cu atât mai importante în cazul Curții Constituționale, întrucât hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și sunt aplicate direct de instanțele judecătorești. În numeroase situații, deciziile CCR vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească. CSM amintește și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității CCR să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. „Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, afirmă CSM. Ce clarificări solicită Consiliul CSM apreciază că sunt necesare explicații publice privind: – împrejurările în care a avut loc întrevederea; – natura întâlnirii; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – temele care au făcut obiectul discuțiilor. Potrivit Consiliului, clarificările sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. CSM reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate. Președinții Curților de Apel, ai tribunalelor și judecătoriilor din țară au cerut clarificări urgente în legătură cu întâlnirea dintre șefa CCR, Elena-Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan.
Îmbătrânirea ar putea începe în măduva osoasă. Cercetătorii au descoperit cum celulele stem din sânge influențează întregul organism
Un nou studiu realizat pe șoareci arată că celulele stem hematopoietice îmbătrânite pot produce mai multe celule imunitare care favorizează inflamația cronică și afectează organe aflate la distanță. Cercetarea, publicată în revista Nature Aging, indică un rol important pentru proteina SIRT3, care pare să ajute celulele stem din sânge să își mențină funcționarea într-un mod mai sănătos pe măsură ce organismul îmbătrânește, scrie Science Alert. Îmbătrânirea celulelor stem din sânge poate afecta întregul organism Măduva osoasă nu are doar rolul de a susține structura oaselor. În interiorul oaselor se află un țesut viu care produce în permanență celulele din sânge și o mare parte dintre celulele sistemului imunitar. Aceste celule ajung apoi în circulația sanguină și se deplasează către mușchi, plămâni, creier și alte organe. Cercetătorii au vrut să afle dacă îmbătrânirea celulelor stem care produc aceste celule poate contribui, la rândul său, la deteriorarea unor țesuturi aflate în alte părți ale corpului. Studiul sugerează că răspunsul ar putea fi afirmativ. Inflamația este un mecanism normal de apărare împotriva infecțiilor și rănilor. Atunci când persistă însă la niveluri scăzute timp de ani de zile, poate contribui la deteriorarea țesuturilor sănătoase și la apariția mai multor probleme asociate îmbătrânirii. Celulele stem îmbătrânite pot produce mai multe celule care favorizează inflamația Pentru experiment, cercetătorii au modificat genetic celule stem hematopoietice de la șoareci astfel încât acestea să producă mai multă SIRT3. Ulterior, celulele modificate sau celule stem obișnuite au fost transplantate în șoareci tineri al căror sistem imunitar fusese afectat. Transplanturile au refăcut sistemul sanguin și imunitar al animalelor, iar cercetătorii le-au urmărit până la vârsta de aproximativ doi ani, considerată înaintată pentru șoareci. Animalele care au primit celule stem cu un nivel crescut de SIRT3 aveau mai puține celule imunitare care favorizau inflamația. Diferențele nu s-au limitat însă la sânge. Șoarecii respectivi au prezentat o serie de rezultate mai bune la testele fizice și cognitive. Aceștia au alergat pe distanțe mai mari, au rezistat mai mult timp agățați de o suprafață inversată, au obținut rezultate mai bune la un test de memorie și au avut un control mai bun al glicemiei. De asemenea, cercetătorii au observat o structură pulmonară mai sănătoasă. Proteina SIRT3 ar putea proteja celulele stem de un proces asociat îmbătrânirii Pentru a verifica dacă efectele observate erau transmise către alte organe prin intermediul celulelor imunitare, cercetătorii au realizat un al doilea experiment. Celule imunitare produse de celulele stem cu nivel crescut de SIRT3 au fost transferate către alți șoareci tineri. Și aceste animale au prezentat îmbunătățiri în ceea ce privește funcția musculară, controlul glicemiei și structura plămânilor. Potrivit cercetătorilor, rezultatele celor două experimente sugerează că modificările apărute la nivelul celulelor stem din sânge pot ajunge să influențeze organe aflate la distanță prin intermediul celulelor imunitare pe care acestea le produc. Analizele suplimentare au indicat că SIRT3 poate împiedica celulele stem hematopoietice să intre într-un tipar în care produc în exces celule imunitare care favorizează inflamația. Descoperirea adaugă noi dovezi potrivit cărora sistemul responsabil de producerea celulelor sanguine ar putea avea un rol mai important în procesul de îmbătrânire decât se credea anterior. Cercetătorii avertizează însă că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Experimentele au fost realizate pe șoareci, folosind celule stem modificate genetic, iar procedura de pregătire pentru transplantul de măduvă osoasă ar fi putut influența, la rândul său, rezultatele. Studiul nu demonstrează că stimularea SIRT3 poate încetini îmbătrânirea, poate prelungi viața sau poate îmbunătăți starea de sănătate a oamenilor. Următorul pas este să se stabilească dacă mecanismul identificat la șoareci există și la oameni. Cercetătorii trebuie să afle în special dacă scăderea activității SIRT3 determină celulele stem hematopoietice umane îmbătrânite să producă mai multe celule imunitare care stimulează inflamația. Dacă mecanismul va fi confirmat și la oameni, celulele stem din sânge ar putea deveni, în viitor, o posibilă țintă pentru reducerea inflamației asociate îmbătrânirii. Deocamdată, însă, SIRT3 rămâne un subiect de cercetare și nu reprezintă un tratament împotriva îmbătrânirii.