Friedrich Merz, sub presiune în Germania. Ce politician din CDU este văzut ca posibil înlocuitor al cancelarului
Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, are 50 de ani și seamănă în unele privințe cu Merz: este înalt, poartă cravată și vine din zona conservatoare a vestului Germaniei. Spre deosebire de cancelar, însă, Wüst se bucură de mai multă popularitate, scrie Financial Times. Wüst nu a spus că își dorește funcția lui Merz. Însă o vizită în Polonia, cu aer de lider de stat, la care au participat jurnaliști din Berlin și care a inclus o oprire atent pregătită la Auschwitz, a fost suficientă pentru a declanșa un val de comentarii despre o posibilă schimbare la vârful puterii. „Dintr-odată, Hendrik Wüst este prezentat drept înlocuitorul cancelarului”, a scris revista de centru-stânga Stern. „Wüst împotriva lui Merz: pare inevitabil”, a scris și Frankfurter Allgemeine Zeitung, publicație conservatoare. „Se pregătește o schimbare de cancelar?”, a întrebat tabloidul de dreapta Bild pe prima pagină. „Întrebarea este: mai este Friedrich Merz omul potrivit?”, s-a întrebat joi un prezentator al Tagesschau, cel mai urmărit program de știri din Germania. Presiune tot mai mare în CDU Dezbaterea a devenit suficient de vizibilă încât mai mulți lideri din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul lui Merz, au intervenit. Oameni apropiați cancelarului au descris discuțiile drept „absurde” și „periculoase”. Discuțiile reflectă îngrijorarea tot mai mare din CDU față de scăderea sprijinului electoral, înaintea unor alegeri regionale dificile programate în estul Germaniei, în septembrie. Susținerea pentru CDU a coborât la aproximativ 23%, în timp ce formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat la 28%, în pofida promisiunii lui Merz de a-i opri ascensiunea. Prețurile ridicate la energie, pe fondul războiului din Iran, și blocajul negocierilor cu partenerii social-democrați din coaliție privind reformele sociale au accentuat nemulțumirea alegătorilor. Merz, care nu a fost niciodată foarte popular, pare să fie cel mai afectat. Mai puțin de o cincime dintre germani se declară mulțumiți de activitatea sa, iar cancelarul este acum mai puțin popular decât predecesorul său social-democrat, Olaf Scholz. Merz, în vârstă de 70 de ani, s-a clasat pe ultimul loc într-un top al popularității publicat săptămâna aceasta de Bild. Wüst, în schimb, s-a clasat pe locul al treilea, cel mai bun rezultat pentru un politician CDU. Merz, puternic pe plan extern, vulnerabil acasă Merz a încercat să transmită forță pe plan extern. A relaxat restricțiile privind datoria publică pentru a investi 1.000 de miliarde de euro în infrastructura și armata Germaniei și a transformat Berlinul în cel mai mare susținător al Ucrainei. Pe plan intern însă, Merz nu are o bază solidă de putere. A avut nevoie de trei încercări pentru a deveni lider al partidului și de două încercări pentru a fi ales cancelar în Bundestag. După perioada de guvernare centristă a Angelei Merkel, Merz a promis că va readuce partidul la rădăcinile sale conservatoare și că va atrage alegători de la AfD. Această strategie a inclus înăsprirea regulilor privind imigrația și relaxarea unor reglementări ecologice. CDU a câștigat alegerile de anul trecut cu 28%, mai puțin decât sperase Merz, în timp ce AfD a obținut un scor record de 21% și a devenit al doilea cel mai mare partid din parlament. Pe măsură ce CDU a scăzut în sondaje, atenția s-a îndreptat către „modele alternative”, precum Wüst. Surse din CDU, comentatori și analiști politici sunt de acord că înlocuirea lui Merz la jumătatea mandatului este puțin probabilă. Cum ar putea fi schimbat cancelarul german Constituția permite schimbarea cancelarului fără alegeri anticipate printr-o moțiune de cenzură constructivă, prin care majoritatea parlamentară nu doar retrage sprijinul pentru cancelar, ci se pune de acord și asupra unui succesor. În 1966, cancelarul CDU Ludwig Erhard a demisionat după ce partenerul său liberal de coaliție a părăsit guvernul. Succesorul său, Kurt Kiesinger, a evitat alegerile anticipate prin formarea unei noi coaliții cu SPD. În 1982, cancelarul SPD Helmut Schmidt a fost înlocuit de liderul CDU Helmut Kohl, după ce partenerul liberal a schimbat tabăra. Un scenariu asemănător ar presupune, probabil, ca Merz să accepte să se retragă, Wüst să intre în cursă, iar SPD să îl susțină pentru funcția de cancelar. „Oricum ai privi lucrurile, acest scenariu nu are sens. Este posibil doar dacă Merz vrea asta. Toate celelalte scenarii sunt excluse”, a declarat pentru FT Roland Koch, fost premier CDU al landului Hessa și aliat al lui Merz. Koch a dat vina pe SPD pentru lipsa unor reforme curajoase. „Sunt uimit de cât de puține lucruri pot conveni cele două partide de coaliție în plan economic”. AfD complică situația pentru Merz Alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, land din fosta Germanie de Est, unde sondajele arată că AfD s-ar putea apropia de o majoritate absolută, apasă tot mai mult asupra dezbaterii. Dacă AfD devine primul partid de extremă dreapta care câștigă alegeri într-un land în Germania postbelică, presiunea asupra lui Merz ar crește puternic. Merz a abordat indirect dezbaterea săptămâna aceasta. El le-a spus alegătorilor din circumscripția sa că este „personal hotărât” să relanseze cea mai mare economie a Europei și a promis un pachet amplu de măsuri înainte de vară. Mai devreme în aceeași zi, Wüst le-a spus reporterilor că Merz are „sprijinul său deplin”.
Donald Trump s-a îngrășat. Ce i-au spus medicii
Conform examinării medicale anuale, Donald Trump s-a îngrășat cu 6 kilograme și a ajuns la 108 kilograme, anunță NEXTA. Ca urmare, medicii i-au recomandat lui Trump să mănânce mai puțin fast-food, să facă mai multă mișcare și să slăbească. Totuși, acest lucru ar putea fi dificil pentru Trump ajuns la vârsta de 79 de ani. Recent, ministrul Sănătății, Robert Kennedy Jr., a dezvăluit că Trump nu se desparte de McDonald’s și Coca-Cola. Donald Trump este sănătos tun În schimb, celelalte analize ale președintelui american sunt bune. Casa Albă a dezvăluit rezultatele examenului medical pentru a infirma zvonurile privind starea de sănătate a lui Trump. Medicii au confirmat că președintele SUA are o ușoară umflare a picioarelor, iar vânătăile de pe mâini au fost explicate de strângerile frecvente de mână și de administrarea unui medicament banal. De asemenea, Trump a obținut un scor maxim de 30 din 30 la testul cognitiv. Trump însuși a descris rezultatele testelor cu o singură propoziție: „Totul este minunat”. În concluzie, medicii au spus că președintele SUA este pe deplin capabil să-și îndeplinească îndatoririle de șef de stat.
Numele lui Trump, scos de pe o instituție americană. Cum a reacționat președintele SUA
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că intenționează să-și retragă conducerea de la Centrul John F. Kennedy pentru Artele Spectacolului, după ce un judecător federal a decis că nu mai poate avea numele său pe clădire. Concret, judecătorul a respins propunerile lui Trump de a-și adăuga numele pe clădire și de a închide instituția timp de doi ani pentru modernizări. Într-un mesaj lung, publicat pe TruthSocial, Trump l-a criticat pe judecătorul care a luat decizia. De asemenea, el a descris centrul cultural din capitala americană ca pe o structură dărăpănată pe care doar el ar putea să o restaureze. „Din păcate, judecătorul Cooper și stânga radicală ar prefera să-l vadă murind în loc ca președintele Trump să-l transforme în ceva de care toată lumea ar putea fi mândră”, a scris Trump pe propria rețea de socializare. Ce s-a întâmplat cu clădirea în al doilea mandat al lui Trump Intervențiile lui Trump la Centrul Kennedy, un centru național de arte spectacolului din Washington DC, au fost controversate de la început. Construcția clădirii a început în 1964, la scurt timp după asasinarea președintelui John F. Kennedy. În acel an, succesorul său, Lyndon B. Johnson, a promulgat o lege a Congresului, prin care a stabilit că imobilul va fi un „memorial viu” al liderului ucis. La începutul celui de-al doilea mandat, Donald Trump a căutat să remodeleze Washingtonul DC după propria sa imagine, inițiind proiecte de construcție, inclusiv unul care vizează centrul cultural. Trump i-a concediat pe membrii democrați ai consiliului bipartizan al Centrului Kennedy și i-a înlocuit cu oamenii săi. Aceștia au votat pentru redenumirea clădirii în „Centrul Memorial Donald J. Trump și John F. Kennedy pentru Artele Spectacolului”. În doar o zi, echipe de muncitori au instalat noul nume pe clădire ceea ce a atras numeroase critici. Mulți au vorbit despre o încălcare a legii din 1964 și de lipsă de respect față de Kennedy. Pe fondul presiunilor publice, inclusiv din partea artiștilor, Trump a anunțat în februarie că va închide centrul de arte timp de doi ani, începând din iulie, pentru renovări. Centrul Kennedy în procese Joyce Beatty, care este administrator al Centrului Kennedy, a intentat un proces pentru a împiedica închiderea. De asemenea, ea a solicitat eliminarea numelui lui Trump. În decizia de vineri, judecătoarea a fost de acord cu cererile lui Beatty. El a ordonat ca numele lui Trump să fie eliminat de pe fațada clădirii și din materialele oficiale, în termen de 14 zile. „Congresul a dat Centrului Kennedy numele său și numai Congresul îl poate schimba”, a precizat judecătorul.
Ce spune favoritul alegerilor prezidențiale din Franța despre Trump, Putin și țările europene
Favoritul alegerilor prezidențiale din Franța a dezvăluit o parte dintre pozițiile pe care le-ar putea adopta dacă va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. Într-un interviu acordat LCI, liderul francez de extremă dreapta, Jordan Bardella, a spus despre Trump că își schimbă frecvent opinia. Bardella a mai arătat cum ar trebui să arate, în viziunea sa, relația Franța-SUA. „Văd un președinte american care își schimbă părerea constant. În cazul președintelui Trump, ceea ce este adevărat luni nu este neapărat adevărat marți… Franța trebuie să fie un aliat al Statelor Unite, dar nu unul subordonat… Dacă Statele Unite intră într-un conflict care nu servește intereselor franceze, Franța nu are niciun motiv să se alăture acestui conflict”, a explicat Jordan Bardella. Liderul francez de extremă dreapta s-a referit și la Rusia spunând că Putin are ambiții imperiale la marginile Europei, iar prezența lui la G8 ar ridica întrebări. Favoritul alegerilor prezidențiale din Franța vrea ca europenii să cumpere avioane Rafale Totodată, Jordan Bardella a spus că țările europene trebuie să înceteze să cumpere avioane F-35 americane și să achiziționeze avioanele Rafale franceze înainte să poată beneficia de umbrela nucleară a Franței. Bardella conduce în unele sondaje, dar partidul său trebuie să aștepte o decizie a justiției în cazul lui Marine Le Pen. Dacă instanța îi va interzice acesteia să candideze, Jordan Bardella ar urma să intre în cursa prezidențială.
Japonia oferă 14,7 milioane de dolari pentru sprijinirea Ucrainei prin programul NATO PURL
Japonia a anunțat o contribuție de 14,7 milioane de dolari la inițiativa NATO „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), în demersul lor de a sprijni Kievul, scrie Kyiv Post. Potrivit Ministerului de Externe al Japoniei, suma se ridică la 2,2 miliarde de yeni și provine din bugetul suplimentar al Japoniei pentru anul fiscal 2025. Reprezentanții politici din Tokyo au precizat că banii vor fi folosiți exclusiv pentru echipamente neletale, iar detaliile pachetului vor fi stabilite împreună cu NATO. Autoritățile japoneze au transmis că echipamentele finanțate vor fi în conformitate cu sprijinul anterior oferit prin Fondul fiduciar NATO pentru Pachetul de asistență cuprinzător pentru Ucraina, care a inclus tot ajutor neletal. Ministerul japonez de Externe a mai transmis că Japonia „va continua să sprijine Ucraina pentru a realiza o pace justă și durabilă” și că își dorește să întărească în continuare cooperarea cu NATO. Reacțiile au venit rapid din partea Kievului. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a salutat decizia și a spus că „sprijinul principial și consecvent al Japoniei transmite un mesaj puternic de solidaritate”. Și președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Japoniei pentru contribuție, adăugând că țara asiatică sprijină Ucraina încă de la începutul invaziei rusești la scară largă. „Mulțumesc Japoniei pentru contribuția sa la inițiativa PURL”, a scris Zelenski pe X. „Încă de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, Japonia a ajutat foarte mult Ucraina și poporul nostru. Și apreciem profund tot sprijinul pe care l-am primit.” Tot el a transmis mulțumiri și altor state care au contribuit la program în acest an, inclusiv Norvegia, Olanda, Canada, Bulgaria, Belgia, Regatul Unit, Spania, Suedia, Lituania, Estonia, Letonia și Islanda. Președintele a mai precizat că unele contribuții nu au fost făcute publice, doar că totalul ajutorului din acest an a ajuns la aproximativ 1,5 miliarde de dolari. Sunt 28 de țări implicate în inițiativa PURL până acum.
Ministerul Sănătății prelungește termenul pentru proiectele PNRR din Sănătate până în august 2026
Ministerul Sănătății, condus de ministrul Cseke Attila, a anunțat vineri seară că termenul de implementare pentru proiectele finanțate prin PNRR în domeniul Sănătății a fost prelungit până la data de 15 august 2026. Instituția a precizat că măsura a fost oficializată printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial. „În această seară a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila care stabilește un termen extins, respectiv 15 august 2026, pentru finalizarea investițiilor finanțate din PNRR pe componentele de Digitalizare și Sănătate”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Sănătății. Actul normativ prevede și o excepție pentru beneficiarii care au nevoie de timp suplimentar pentru finalizarea proiectelor. Aceștia vor putea cere, conform legii, o prelungire a activităților până la data de 31 august 2026. Reprezentanții ministerului au declarat că autoritățile încearcă să asigure un cadru predictibil pentru derularea investițiilor aflate în desfășurare. „Ministerul Sănătății depune toate eforturile pentru a asigura un cadru unitar, predictibil și coerent în derularea contractelor de finanțare, astfel încât toate cele 1.200 proiecte de investiții în spitale, echipamente medicale și sisteme digitale pe care le gestionează în protofoliu să fie finalizate cu succes și la timp, în beneficiul direct al pacienților”, a mai transmis ministerul.
Președintele Rusiei anunț- surpriză: „Războiul din Ucraina se apropie de sfârșit”. Ce spune de negocieri
„Situația de pe câmpul de luptă dă Rusiei dreptul să spună că conflictul se apropie de sfârșit”, a declarat Putin. Putin a spus că a făcut declarația privind apropierea sfârșitului conflictului din Ucraina bazat pe situația de pe câmpul de luptă. Exact politica UE a dus la ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, a declarat Putin citat de Interfax. „Ar fi imprudent să numim termene concrete pentru sfârșitul operațiunii speciale în condițiile luptelor”, a declarat Putin. Forțele armate ale Rusiei avansează zilnic pe toate fronturile, a declarat Putin. „Contactele cu Ucraina sunt menținute, dar nu au loc negocieri. Federația Rusă este pregătită pentru negocieri privind Ucraina și nu refuză să le inițieze.Federația Rusă a încercat întotdeauna să rezolve conflictul din Ucraina în mod pașnic și dorește să facă acest lucru și acum”, a declarat președintele Rusiei. Rusia are mijloacele necesare pentru a nimici pe toți cei care vor să distrugă bazele de pe teritoriul său, a declarat Putin. Rusia nu numește negociatori pentru Uniunea Europeană, este o chestiune care ține de UE însăși, a subliniat președintele Federației Ruse.
Ambasada Rusiei ironizează România: doboară ținte mult dincolo de granițele ei, dar nu și în țară
Ambasada Rusiei în România a trimis mesajul după vizita ambasadorului la sediul MAE. „Pe data de 29 mai 2026, Ambasadorul Rusiei, Vladimir Lipaev, a fost convocat la MAE al României în contextul prăbușirii a unui vehicul aerian fără pilot presupus a fi rusesc asupra unui bloc din Galați. Fără niciun temei, i s-a comunicat decizia de declarare persona non grata a consulului rus la Constanța și de închidere a Consulatului General al Federației Ruse”, au transmis rușii. Reprezentanții ambasadei au respins acuzațiile care li se aduc. „Grăbindu-se să formuleze acuzații nefondate și lipsite de obiectivitate la adresa Rusiei, partea română, în cadrul întrevederii, la fel ca și în situațiile similare anterioare, nu a fost în măsură să răspundă la niciuna dintre întrebările concrete referitoare la incident. Diplomații români au refuzat să furnizeze informațiile standard în asemenea cazuri privind coordonatele punctului de pătrundere a dronei în spațiul aerian românesc, traiectoria, altitudinea și viteza de zbor, precum și durata aflării acesteia în spațiul aerian al României”, au scris rușii. Ambasada Rusiei, ironii și acuzații În plus, ei au ironizat partea română și au aruncat aacuzații asupra ucrainenilor. „Nu au fost explicate în mod convingător motivele pentru care Forțele Aeriene Române, care doboară cu succes ținte mult dincolo de granițele țării, conform unei practici deja consacrate, nu au întreprins nimic pentru neutralizarea dronei pe propriul teritoriu. De asemenea, nu au fost oferite clarificări cu privire la modul în care experții români au stabilit apartenența națională a aparatului fără pilot. Toate acestea indică faptul că, în realitate, a avut loc o nouă provocare a regimului de la Kiev, care încearcă prin toate mijloacele să atragă NATO într-un război cu Rusia și să distragă atenția de la crima barbară comisă de forțele armate ale Ucrainei la Starobelsk, unde, în urma unui atac aerian asupra căminului unui colegiu pedagogic, au fost uciși 21 de studenți”, au transmis rușii. La final, rușii au amenințat cu măsuri diplomatice împotriva României. „Ambasadorul a subliniat că incidentul din Galați nu poate fi interpretat nici măcar aproximativ drept o acțiune ostilă a Rusiei împotriva României, iar orice alte afirmații care provoacă alimentarea isteriei anti-ruse în spațiul politic și mediatic local nu pot fi considerate decât propagandă manipulatoare, menită să complice și mai mult relațiile ruso-române, deja complexe. Părții române i s-a adus la cunoștință faptul că decizia sa privind Consulatul General al Rusiei la Constanța va fi urmată de măsuri de răspuns”, a precizat Biroul de Presă al Ambasadei Rusiei.
„Ucraina este pregătită să apere România”. Anunțul lui Zelenski după discuția cu Nicușor Dan
„Am avut o conversație cu Nicușor Dan, președintele României. Din partea tuturor ucrainenilor, i-am exprimat sprijinul pentru România și am dorit o recuperare cât mai rapidă a victimelor atacului cu drona rusească asupra unei clădiri rezidențiale din Galați. Este important că România are o reacție principială, promptă și puternică la ceea ce s-a întâmplat. Ucraina este pregătită să sprijine securitatea României, care ne ajută de cinci ani la rând să ne apărăm de atacurile rusești. Începând din această noapte, militarii noștri sunt în contact și am discutat despre o colaborare ulterioară la nivelul echipelor noastre. Vom păstra o comunicare constantă cu România și vom continua să lucrăm împreună pentru a proteja viețile oamenilor de toate potențialele amenințări rusești”, anunță Zelenski. Zelenski și Nicușor Dan au discutat la telefon după incidentul cu drona de la Galați. „Am convenit, împreună cu Președintele Zelenski, să accelerăm cooperarea dintre România și Ucraina privind producția în comun de drone care pot fi desfășurate rapid. Experiența pe câmpul de luptă și tehnologia dronelor Ucrainei sunt atuuri strategice pentru apărarea întregului Flanc Estic”, a spus președintele României, Nicușor Dan. Legat de incidentul cu drona rusă de la Galați, Nicușor Dan a explicat faptul că din roiul de 43 de drone ale Rusiei, mai multe au fost interceptate pe teritoriul Ucrainei iar una lovită cinetic, la Reni în Ucraina, a deviat pe teritoriul României, spre Galați, unde a fost interceptată cu doar 4 minute de a lovi blocul și nu a putut fi doborâtă.
Concluzia lui Nicușor Dan după vizita la Galați: Rusia nu va reuși să dezbine societatea noastră
Mesajul a fost trimis vineri seara pe Facebook. „M-am întâlnit azi, la Galați, cu persoanele afectate de explozia dronei, cărora le-am transmis compasiune și solidaritate în urma celor întâmplate. Am mulțumit autorităților locale și centrale implicate pentru reacția promptă. Mi-au comunicat măsurile următoare pentru persoanele afectate”, a explicat Nicușor Dan. El a făcut comentarii despre incident. „Evenimentul de la Galați este mai mult decât un incident de securitate. Federația Rusă a comis un act grav, care a pus în pericol viețile cetățenilor români pe pământ românesc. Este o escaladare care nu poate fi acceptată, nu va fi tolerată și nici nu va rămâne fără răspuns. Este consecința iresponsabilității cu care Rusia folosește diverse tactici, în total dispreț față de viața civililor. Toate fac parte din arsenalul Moscovei pentru a induce frică, pentru a submina încrederea, pentru a face rău”, a adăugat Nicușor Dan. Concluzia președintelui a fost că Rusia nu va reuși să-i dezbine pe români. „De aceea, vreau ca mesajul meu să fie înțeles foarte clar: indiferent cât de mult încearcă să ne dezbine, indiferent de opiniile noastre diferite pe diverse teme, Rusia nu va reuși să dezbine societatea noastră când este vorba despre integritatea României, despre democrație și libertate în România. Sunt valori pe care societatea noastră și le-a asumat în momente istorice și în jurul cărora suntem uniți”, a precizat președintele. Președintele Nicușor Dan a fost huiduit la Galați în timp ce vizita blocul avariat de o dronă rusească.