Donald Trump pierde unul dintre cei mai apropiați oameni de la Casa Albă. Karoline Leavitt pleacă la finalul lunii
Donald Trump a confirmat plecarea lui Karoline Leavitt printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, precizând că aceasta a decis să acorde mai mult timp familiei și copiilor săi, relatează CNN. Președintele Statelor Unite a descris-o drept unul dintre consilierii săi de cea mai mare încredere și a transmis că înțelege și respectă decizia acesteia de a renunța la poziția de la Casa Albă. Despărțirea nu va fi însă una completă. Potrivit lui Trump, Leavitt va continua să colaboreze cu el în calitate de consilier extern, ceea ce sugerează că aceasta va rămâne în cercul politic apropiat al președintelui american. Schimbare importantă înaintea alegerilor din SUA Plecarea lui Karoline Leavitt produce o schimbare semnificativă în aparatul de comunicare al Casei Albe cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite. Scrutinul este important pentru administrația Trump deoarece americanii vor decide componența Congresului, iar rezultatele pot influența capacitatea președintelui de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului. Secretarul de presă al Casei Albe are un rol central în comunicarea administrației, fiind principala interfață publică între președinție și jurnaliști. Briefingurile organizate la Washington sunt urmărite inclusiv în Europa, în special în perioadele marcate de dosare internaționale majore. Leavitt va rămâne consilier extern Donald Trump nu a anunțat, în mesajul citat, cine îi va lua locul lui Karoline Leavitt la conducerea operațiunilor de presă ale Casei Albe. Plecarea sa este programată pentru sfârșitul lunii august. Până atunci, administrația americană urmează să clarifice modul în care va fi reorganizată echipa de comunicare și cine va deveni noua voce publică a Casei Albe într-o perioadă electorală intensă.
Eurovision își modifică regulamentul: țările aflate în război nu vor mai putea găzdui concursul
„Regulamentul concursului prevede acum că postul de televiziune câștigător va fi automat ineligibil pentru a găzdui concursul dacă un conflict armat, o situație geopolitică delicată sau orice altă situație afectează în mod semnificativ securitatea sau stabilitatea statului său sau a regiunii înconjurătoare”, au transmis organizatorii Eurovision, potrivit Le Figaro. Aceștia au adăugat că „dacă este necesar, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) poate comanda o evaluare independentă a situației de securitate din regiune”. Prin urmare, dacă Israelul ar câștiga următoarea ediție, țara nu ar putea organiza concursul în anul următor pe teritoriul său din cauza conflictului din Gaza. Aceeași soartă ar fi rezervată și Ucrainei, aflată în război cu Rusia. Tocmai din acest motiv, în ciuda victoriei sale din 2022, Ucraina nu a organizat evenimentul în anul următor. Prin decizia EBU, ediția din 2023 a fost găzduită de Regatul Unit, la Liverpool. Bulgaria a câștigat ediția din 2026 Eurovision 2026 a fost câștigat de Bulgaria. Cântăreața Dara și-a condus țara spre victorie cu piesa „Bangaranga”, care a obținut 516 de puncte. O dublă victorie, întrucât artista a câștigat atât voturile publicului, cât și pe cele ale juriului. Noam Bettan, reprezentantul Israelului, cu piesa sa „Michelle”, s-a clasat pe locul al doilea cu 343 de puncte. Pe treapta a treia a podiumului s-a clasat România, cu 296 de puncte. În 2026, participarea Israelului a fost din nou controversată. Cinci țări au boicotat concursul. Spania, Irlanda, Țările de Jos, Slovenia și Islanda nu au trimis niciun reprezentant la Viena.
Conflict de interese cât clădirea ministerului. Raluca Turcan, atac dur la ministrul Culturii
Fosta ministră susține că, în cazul unui concurs de la Oficiul de Film și Investiții Culturale, în comisie s-ar fi aflat persoane cu legături profesionale cu ministrul și vorbește despre un posibil conflict de interese. „Demis și demisionar, ministrul Culturii continuă epurările în instituțiile de cultură și concursurile asupra cărora planează suspiciuni grave că sunt făcute cu dedicație. Ultimul caz: Oficiul de Film și Investiții Culturale. Același proiect primește 7,92 la proba scrisă și 5,99 la interviu. Rezultatul final: 6,95. Exact cu cinci sutimi sub pragul de promovare. Iar comisia? Oameni din cercul profesional al ministrului: doi l-au regizat, unul i-a scris un rol, iar cu unul dintre evaluatori joacă și astăzi într-un spectacol. Un conflict de interese mare cât clădirea ministerului Culturii, cu o regie de-a dreptul dubioasa a concursurilor cu dedicație. Și nu este un caz singular. În ultimele luni, schimbări sau evaluări controversate au vizat Teatrul Național București, Opera Națională Română Cluj-Napoca, Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul „Ambasadorii”. Cultura nu poate fi moșia unui ministru. Si demis si demisionar. Iar concursurile publice nu pot fi transformate în concursuri cu dedicație. Nimic bun nu poate urma pentru Cultura cu astfel de apucături de anii 90”, transmite Turcan.
Un aliment pe care îl avem aproape zilnic în farfurie ar putea proteja ficatul
Boala hepatică asociată cu disfuncția metabolică (MASLD) presupune acumularea de grăsime în ficat. Pentru diagnostic, este necesar și cel puțin un factor de risc cardiometabolic, precum obezitatea sau hipertensiunea. Studiul, publicat în revista Nutrients, a analizat dacă roșiile aduc beneficii persoanelor cu această afecțiune. Cum a fost organizat studiul La cercetare au participat 79 de adulți cu MASLD. Au fost excluși cei cu un consum ridicat de alcool sau cu un indice de masă corporală peste 30. Participanții au fost împărțiți în două grupuri, timp de șase săptămâni. Un grup a urmat o dietă fără roșii. Celălalt a consumat zilnic 200 de grame de roșii crude și 50 de grame de sos de roșii. Rezultatele Steatoza hepatică a scăzut în ambele grupuri, dar mai pronunțat la cei care au mâncat roșii. Cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative între grupuri, la final. Este vorba despre lipide, enzime hepatice și indicele de masă corporală. Autorii susțin că roșiile pot reduce grăsimea din ficat independent de schimbările în greutatea corporală. Limitările studiului Studiul are și limitări. Intervenția a durat doar șase săptămâni, iar majoritatea participanților au fost bărbați. Endocrinologul Randa Abdelmasih, de la Universitatea din Texas Medical Branch, a atras atenția că eșantionul a fost foarte selectat. „Majoritatea pacienților pe care îi vedem în practica clinică suferă de obezitate, diabet de tip 2 sau boli metabolice mai avansate, astfel încât generalizabilitatea acestor rezultate este limitată.” Medicul internist Jonathan Jennings a remarcat că studiul a tratat toți factorii de risc cardiometabolic drept egali. „Diabetul de tip 2 are o probabilitate mai mare de a duce la MASLD decât hipertensiunea arterială, dar studiul le evaluează ca factori de risc egali”, a subliniat el. Autorii recomandă ca rezultatele să fie privite ca generatoare de ipoteze, nu ca dovezi definitive.
Studiu: Cum va afecta inteligența artificială salarizarea. Cine riscă tăieri de venituri și cine va câștiga mai mult
Institutul Ifo a realizat un studiu pe 3.000 de companii germane care au integrat deja inteligența artificială în activitatea lor. Cercetarea, citată de AFP arată diferențe importante în ceea ce privește impactul tehnologiei asupra salariilor. „Din perspectiva multor companii, inteligența artificială nu va afecta salariile în același mod pentru toți angajații. Cel mai adesea, acestea anticipează o scădere a salariilor pentru lucrătorii mai puțin experimentați”, a explicat cercetătoarea Ifo Anna Ruffert. Reduceri salariale pentru debutanți Aproximativ jumătate dintre companiile participante consideră că angajații cu mai puțin de cinci ani de experiență în câmpul muncii ar putea suferi reduceri de venituri ca urmare a integrării inteligenței artificiale. Angajații fără studii universitare, care au mai puțin de cinci ani de experiență profesională, sunt considerați printre cei mai vulnerabili la efectele automatizării. Doar 5.9% dintre companiile analizate consideră că AI ar putea duce la creșterea salariilor pentru această categorie de angajați. Majorări pentru specialiștii cu experiență În paralel, lucrătorii cu studii superioare și experiență profesională îndelungată ar putea beneficia de pe urma creșterii productivității generate de I.A. Peste un sfert dintre companiile chestionate anticipează majorări salariale pentru angajații cu studii universitare și mai mult de cinci ani de experiență. Diferențe apar și în funcție de domeniul de activitate. În sectorul serviciilor, 53.3% dintre companii estimează o scădere a salariilor pentru angajații fără studii universitare și cu mai puțin de cinci ani de experiență. În comerț este estimată o scădere cu 47.9%, iar în industrie, 46.5. În sectorul construcțiilor proporția este mai redusă, de 39%. Studiul a fost efectuat în contextul intensificării dezbaterilor la nivel internațional privind efectele integrării inteligenței artificiale asupra economiei globale. Pe fondul acestei dezbateri, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a subliniat că beneficiile de productivitate obținute prin tehnologie ar trebui să ajungă la toți lucrătorii.
Sir Rod Stewart își anulează restul turneului de adio după o intervenție la inimă
Artistul a anulat deja mai multe concerte în ultimele luni, inclusiv spectacole programate la Las Vegas și San Diego. Potrivit NBC News, în această săptămână, el a renunțat și la concertele din Cincinnati și Cleveland, inițial fiind anunțat că acestea au fost amânate sau anulate din cauza unei proceduri medicale care necesita atenție rapidă. 16 ianuarie 2025, Cumnock, Regatul Unit: Regele Charles al III-lea se întâlnește cu Penny Lancaster și Sir Rod Stewart, alături de prezentatorul TV Alan Titchmarsh (stânga), în cadrul unei recepții. Sursă imagine: Pool/i-Images via ZUMA Press. Conform unui comunicat transmis de reprezentantul lui Stewart, procedura coronariană a fost realizată cu succes, iar medicii sunt mulțumiți de evoluția sa. „Se simte foarte bine și a revenit la activitățile sale obișnuite”, se mai arată în comunicat. Totuși, medicii i-au recomandat să ia o pauză de patru săptămâni pentru a se recupera complet și a-și recăpăta condiția fizică înainte de revenirea pe scenă. Turneul de adio este afectat de anulări Stewart urma să susțină concerte în America de Nord până pe 3 septembrie. Programul includea și o serie de șase spectacole la The Colosseum de la Caesars Palace, în Las Vegas, precum și mai multe concerte în Mexic. Informațiile privind spectacolele afectate de anulări urmează să fie comunicate de organizatorii și sălile de concerte. Artistul le-a transmis fanilor că este dezamăgit că nu își poate respecta programul. „Sunt deja mai bine și mă recuperez”, a spus Stewart, mulțumindu-le medicilor, asistentelor și tuturor celor care l-au îngrijit. Cântărețul și-a exprimat regretul că trebuie să renunțe la spectacole, dar a transmis că așteaptă cu nerăbdare să revină pe scenă. O carieră de zeci de ani, o adevărată legendă Rod Stewart este una dintre figurile importante ale rockului britanic, iar vocea sa distinctivă l-a transformat într-unul dintre cei mai cunoscuți artiști ai ultimelor decenii. Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numără „Maggie May” și „Tonight’s the Night”. De-a lungul carierei, Stewart a vândut milioane de albume și a primit numeroase distincții. Artistul britanic a fost inclus de două ori în Rock & Roll Hall of Fame, atât pentru activitatea sa solo, cât și ca membru al formației Faces. Actualul turneu „One Last Time” a fost prezentat drept un turneu de adio, însă Stewart nu a oferit un termen precis pentru revenirea sa pe scenă după perioada de recuperare.
Primarul Slatinei, Mario De Mezzo, a devenit inculpat în dosarul Cimitirul Strehareți. Șeful Poliției Locale și trei agenți, puși și ei sub acuzare
Mario De Mezzo a ajuns miercuri dimineață la sediul Parchetului, însoțit de avocata sa. Potrivit presei locale, primarul a rămas în sediul instituției aproximativ zece minute, iar la plecare a confirmat că are calitatea de inculpat în dosarul cunoscut drept „Cimitirul Strehareți”. Ancheta a fost extinsă și în cazul unor angajați ai Poliției Locale. Șeful instituției, Cristinel Rădoi, și alți trei polițiști locali au devenit la rândul lor inculpați, potrivit informațiilor publicate miercuri de Gazeta Nouă și Reporter24 și relatate ulterior și de alte publicații. Dosarul vizează incidentele de la Cimitirul Strehareți Dosarul a fost deschis după evenimentele de la sfârșitul lunii ianuarie, când reprezentanți ai Primăriei Slatina, alături de polițiști locali, au mers la Cimitirul Strehareți în contextul conflictului dintre municipalitate și societatea Ecumenic Funerar, care administra obiectivul. În luna martie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina a transmis, potrivit presei locale, că fuseseră înregistrate mai multe sesizări împotriva unor funcționari ai Primăriei și că cercetările se desfășurau atunci in rem, adică asupra faptelor, pentru șapte posibile infracțiuni: abuz în serviciu, purtare abuzivă, hărțuire, lipsire de libertate în mod ilegal, violarea vieții private, furt calificat și violarea sediului profesional. Procurorii anunțau totodată că dosarul fusese preluat în urmărire penală proprie. Faptul că Mario De Mezzo și ceilalți au devenit acum inculpați reprezintă o schimbare importantă față de faza inițială a anchetei. Informațiile publice disponibile miercuri nu indică însă în mod complet care dintre cele șapte infracțiuni cercetate în dosar sunt imputate individual fiecăruia dintre inculpați. Gândul relatează că De Mezzo este pus sub acuzare pentru abuz în serviciu. Conflict juridic de mai multe luni pentru administrarea cimitirului Separat de ancheta penală privind modul în care s-a acționat la începutul anului, Primăria Slatina și Ecumenic Funerar sunt implicate în mai multe litigii privind administrarea Cimitirului Strehareți. În aprilie, Curtea de Apel Craiova a respins definitiv un demers al municipalității formulat pe calea ordonanței președințiale. Situația judiciară a evoluat ulterior. La 30 iunie 2026, Judecătoria Craiova a admis în parte o cerere a Municipiului Slatina și a dispus evacuarea Ecumenic Funerar din terenurile și clădirile de la Cimitirul Strehareți. Hotărârea a fost declarată executorie, însă putea fi atacată cu apel. Ancheta penală în care Mario De Mezzo și ceilalți funcționari au devenit inculpați privește însă faptele reclamate în legătură cu intervenția de la cimitir de la începutul anului, anterior acestei hotărâri civile din iunie. Calitatea de inculpat nu echivalează cu stabilirea vinovăției, persoanele vizate beneficiind de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Anestezia cu ketamină produce schimbări surprinzătoare în creier. Efectul apare doar la femele, într-un studiu pe șoareci
Studiul, publicat în revista Science Advances, arată că efectele ketaminei asupra creierului sunt mai complexe decât se credea. Cercetătorii au urmărit activitatea cerebrală a șoarecilor după administrarea anestezicului și au observat modificări importante la nivelul microgliei, principalele celule imunitare ale sistemului nervos, scrie Science Alert. La aproximativ o oră după administrarea ketaminei, microglia a început să intre într-un contact mai strâns cu neuronii la femele. Aceste celule, care au numeroase prelungiri asemănătoare unor brațe, au interacționat mai intens cu neuronii, favorizând formarea de noi sinapse. Sinapsele sunt conexiunile prin care neuronii transmit semnale chimice și electrice. Creșterea numărului acestora este asociată cu neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a se modifica și adapta. Cercetătorii estimează că procesul de remodelare cerebrală poate continua în perioada de recuperare după anestezie, care poate dura până la 48 de ore. Anestezia cu ketamină activează un mecanism hormonal diferit la femele Pentru a înțelege mecanismul din spatele efectului, cercetătorii au analizat aproape 37.000 de celule cerebrale și modificările activității a aproximativ 2.000 de gene. Analiza a indicat un rol important al corticosteronului, hormonul de stres produs în principal de glandele suprarenale la șoareci. În timpul recuperării după anestezie, nivelul acestui hormon crește. La femele, corticosteronul activează în microglie gena Fkbp5, care produce proteina FKBP51. Aceasta pare să determine microglia să interacționeze mai intens cu neuronii și să contribuie astfel la modificarea conexiunilor dintre celulele nervoase. Ipoteza a fost susținută și prin experimente suplimentare. Atunci când cercetătorii au îndepărtat glandele suprarenale ale șoarecilor, răspunsul microgliei la ketamină a fost redus. Administrarea ulterioară de corticosteron a restabilit efectul. Anestezia cu ketamină are efecte diferite în funcție de sex Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării este diferența dintre femele și masculi. Plasticitatea cerebrală observată după administrarea ketaminei nu a fost identificată la șoarecii masculi. Cercetătorii nu știu deocamdată dacă masculii au un mecanism diferit de remodelare cerebrală sau dacă răspunsul lor apare mai târziu. Hormonii sexuali par să contribuie la fenomen, însă nu explică în totalitate diferența. Rezultatele sunt importante și pentru cercetările privind utilizarea ketaminei în tratamentul depresiei. Plasticitatea cerebrală poate avea efecte benefice, dar modificările excesive sau insuficiente ale conexiunilor neuronale pot fi asociate și cu tulburări neuropsihiatrice. Un studiu anterior pe șoareci a indicat, de asemenea, că anestezia cu ketamină poate induce trăsături asociate anxietății, efect observat tot la femele. Cercetătorii subliniază că rezultatele provin din experimente pe șoareci și nu demonstrează că același mecanism apare la oameni. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă există diferențe similare între femei și bărbați și dacă acestea pot influența efectele terapeutice sau reacțiile adverse ale ketaminei. „Este important să știm cum diferă efectele medicamentelor între bărbați și femei pentru a putea oferi cel mai bun tratament”, a explicat Sandra Siegert, cercetătoare la Institute of Science and Technology Austria și coordonatoare a studiului.
CCR dezbate astăzi sesizările la noua lege ANI. Nicușor Dan, PNL și USR au contestat-o
CCR se reunește miercuri, la ora 12:00, pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate față de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii. USR și PNL au atacat la CCR Legea Integrității Actul normativ a fost atacat la Curte printr-o acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL. Sesizarea vizează cele două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, serioase suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală. „Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR. Nici nu mai știi când e PSD mai rău: când era pe cai mari, cu procente aproape majoritare, sau acum, când se apropie fundul sacului cu voturi și se agață disperat de putere”, a afirmat Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, potrivit unui comunicat de presă emis de formațiune. PSD atacă USR și PNL după sesizarea CCR: „Au pus în pericol 771 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz” Ulterior, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene alocate României, prin contestarea la Curtea Constituțională a Legii Integrității. Social-democrații susțin că demersul celor două partide urmărește să îl protejeze pe liderul USR, Dominic Fritz, de sancțiunile generate de constatarea definitivă a unui conflict de interese. „PSD denunță acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”, se arată într-un comunicat transmis joi de social-democrați. Și președintele Nicușor Dan a atacat legea În paralel, și șeful statului, Nicușor Dan, a sesizat CCR în privința modificărilor aduse noii legi ANI, contestând mai multe prevederi referitoare la declarațiile de avere și de interese. Potrivit sesizării, actualizarea legislației privind integritatea este necesară și reprezintă inclusiv un angajament al României prin PNRR, însă forma adoptată de Parlament este arbitrară și contravine Constituției. Una dintre principalele modificări contestate extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentari, premierul, membri ai Guvernului și alte categorii de demnitari și oficiali. Președinția reclamă în special lipsa unei definiții clare pentru relațiile „asemănătoare acelora dintre soți”. În sesizarea adresată CCR se arată că legea nu stabilește criterii obiective precum durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a acesteia. Șeful statului a invocat, în sesizare, și dreptul la viață privată, argumentând că persoanele respective nu ocupă o funcție publică și nu exercită prerogative de autoritate. Nicușor Dan a contestat și pierderea automată a mandatului În plus, Nicușor Dan a contestat și sancțiunile aplicabile persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese. Potrivit sesizării, noua lege transformă interdicția de până la trei ani de a ocupa o funcție publică, care producea efecte pentru viitor, într-un mecanism care poate conduce la încetarea unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare. Președinția susține că o asemenea soluție încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. Sesizarea argumentează că unei situații juridice stabilite definitiv sub vechea legislație i-ar fi atașată, prin noua lege, o consecință care nu exista anterior. Legea integrității, jalon din PNRR Legea integrităţii reprezintă un jalon important din PNRR şi trebuie promulgată până la 31 august. Ea a fost adoptată săptămâna trecută de Senat, Cameră decizională. Au fost 105 de voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, iar doi senatori nu au votat. Legea, care modifică mai multe acte normative referitoare la ANI, incompatibilități, conflicte de interese și declarațiile de avere și de interese, fusese transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august.
Pista unui mare aeroport european va fi închisă pentru reparații până la Crăciun. Mii de curse sunt afectate
Pista 4 a aeroportului Paris-Orly va fi închisă până pe 17 decembrie pentru a permite renovarea pavajelor, modernizarea iluminatului și îmbunătățirea locurilor de parcare pentru aeronave, potrivit The Sun. Închiderea pistei din august până la jumătatea lunii decembrie va duce la anularea sau devierea a aproximativ 3.000 de zboruri către aeroportul Paris Charles de Gaulle. Asta înseamnă aproximativ 750 de zboruri afectate pe lună. „În timpul lucrărilor la pista de la Paris-Orly, unele zboruri vor fi transferate către Paris-Charles de Gaulle între 10 august și 17 decembrie 2026. Înainte de a călători, verificați informațiile despre zboruri furnizate de Paris Aéroport și vizualizați actualizări în timp real pe terminalul de plecare sau sosire”, se arată într-un comunicat oficial de pe site-ul aeroportului. Închiderea pistei afectează traficul. Ce variante au călătorii Aeroporturile Paris-Orly și Paris Charles de Gaulle sunt situate în părți opuse ale capitalei franceze. Călătoria de la un aeroport la altul durează aproximativ 45 de minute cu mașina sau peste o oră cu trenul. Cele mai afectate de închiderea pistei sunt companiile aeriene Air Algérie, KM Malta Airlines, RAM, Pegasus, Iberia și Tunisair. Companiile au anunțat că pasagerilor li s-au oferit zboruri alternative.