Meta lansează abonamente plătite pentru Instagram, WhatsApp și Facebook
Denumite simplu Instagram Plus și Facebook Plus, acestea oferă funcții suplimentare de analiză statistică și acces la un public mai larg. Este necesar un abonament lunar de 3,99 USD, potrivit Le Figaro. Pentru 2,99 dolari pe lună, WhatsApp Plus se concentrează pe personalizare, inclusiv stickere premium, tonuri de apel personalizate și teme pentru aplicație. Obiectiv pe termen lung Potrivit lui Naomi Gleit, obiectivul pe termen lung al grupului este de a consolida aceste oferte într-un singur produs numit Meta One. Această lansare vine în contextul în care Meta se confruntă cu o atenție deosebită din partea investitorilor în ceea ce privește cheltuielile sale masive pentru inteligența artificială (IA). Compania intenționează să cheltuiască între 125 și 145 de miliarde de dolari în acest an, în principal pe centre de date dedicate inteligenței artificiale. Acțiunile sale au crescut cu peste 3% pe Wall Street miercuri. În 2023, Meta a lansat versiuni plătite și fără reclame ale Facebook și Instagram pentru utilizatorii europeni, pentru a respecta legislația UE privind protecția datelor, oferind utilizatorilor posibilitatea de a alege între o experiență gratuită, susținută de reclame, și o experiență plătită, fără reclame.
Ilie Bolojan s-a întâlnit cu Nadia Comăneci: A fost un ambasador al României în lume
Întâlnirea a avut loc în contextul organizării Galei „50 de ani de la prima notă de 10.00”, programată pe 29 mai la Palatul Parlamentului, precum și a „Galei Campioanelor”, care va avea loc pe 31 mai, la Onești. Evenimentele sunt incluse în calendarul manifestărilor dedicate Anului Nadia Comăneci și marchează performanțele excepționale obținute de legenda gimnasticii românești. „Numele Nadiei Comăneci este asociat cu performanța, indiferent de generație. Drumul spre succes a fost posibil doar prin muncă, seriozitate și talent. Întreaga carieră a Nadiei Comăneci inspiră și motivează. Îi mulțumesc pentru ceea ce a făcut pentru România și pentru că a fost un ambasador al țării noastre în lume”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Totodată, Guvernul României a aprobat recent modernizarea și extinderea bazei sportive a Clubului Sportiv Municipal Onești, locul unde s-a antrenat Nadia Comăneci. Investiția, propusă de Ministerul Dezvoltării, depășește 122 de milioane de lei și are ca scop revitalizarea infrastructurii sportive din orașul simbol al gimnasticii românești.
Alexandru Rogobete, mesaj despre finanțarea spitalelor din PNRR și dezinformare: Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă este transferat către mediul privat
Fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut o serie de precizări pe pagina sa de Facebook despre finanțarea spitalelor din PNRR și plățile făcute de stat pentru proiectele de investiții în sănătate. Acesta a declarat că informațiile false sau prezentate trunchiat circulă frecvent în spațiul public și pot crea confuzie în legătură cu proiectele de infrastructură medicală. „Dezinformarea este de multe ori insidioasă, prezentă în zonele în care te aștepți mai puțin, cu informații prezentate trunchiat sau date false livrate pe post de certitudini, fără dileme.”, a scris Rogobete. El a oferit ca exemplu afirmația potrivit căreia „spitalele din PNRR sunt blocate”, despre care a precizat că o consideră un fake news alimentat de lipsa de informații corecte. Explicații despre finanțarea spitalelor Fostul ministru al Sănătății a explicat că Ministerul Finanțelor a transferat contribuția națională pentru proiectele de spitale finanțate din fonduri europene și bugetul de stat. „Astăzi s-a primit confirmarea că Ministerul Finanțelor a efectuat transferul contribuției naționale pentru proiectele de spitale pe care le construim din bani europeni (deci nu numai PNRR). Este vorba despre cca. 1.2 miliarde de lei – contribuția noastră națională – din bugetul de stat”, a precizat el. El a adăugat că România a folosit deja fondurile europene disponibile pentru aceste proiecte, iar diferența este acoperită din bugetul național. „Adevărul (pe care dl. Ministrul Cseke l-a marcat foarte bine) este că noi, România am absorbit banii europeni din fondurile disponibile pentru proiectele din PNRR, urmând ca restul să fie plătit din bugetul de stat (cofinanțarea de care se știa din 2022).”, a transmis el. O altă precizare pe care Rogobete a mai făcut-o este că o parte din investiții sunt finanțate direct din bugetul de stat. „Adevărul care nu a fost spus public (până acum) este că cca. 20% din investiții au totuși o sursă națională, adică bugetul național de stat.”, a spus fostul ministru PSD. Critici și explicații politice În același mesaj, Alexandru Rogobete a mai spus că a făcut demersuri încă de la începutul anului pentru obținerea banilor necesari, susținând că aceștia au fost aprobați abia după o perioadă lungă. „Am făcut personal tot ce a ținut de mine pentru a obține acești bani de la buget la timp, încă de începutul anului. După aproape jumătate de an, văd că s-a întâmplat.”, a spus el. Fostul ministru a criticat, totodată, modul în care sunt prezentate uneori datele financiare și a spus că acestea nu arată care este impactul real asupra proiectelor. „Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă deficitul este transferat către mediul privat, constructori, contractori și subcontractori.” „Viața oamenilor nu se calculează în deficit și sper ca «mesia politică» să înțeleagă asta, măcar acum!”, a adăugat acesta. Rogobete a transmis, în același timp, că banii necesari pentru cofinanțarea națională au fost alocați, după solicitări făcute încă din luna februarie. „În loc de concluzii vreau să îi mulțumesc ministrului Nazare cu care am discutat chiar aceste zile despre nevoia de injectare a componentei naționale de plăți pentru proiectele de spitale.” „Păcat că vuvuzelele de propagandă au criticat și împins informații false peste tot! Important este că azi, Ministerul Sănătății a primit banii solicitați de mine încă din luna februarie pentru cofinanțarea națională pentru cele 8 spitale din PNRR!”, a precizat Rogobete.
Hamas confirmă că noul său lider militar a fost ucis în atacurile aeriene israeliene din Gaza
Conform unei declarații a Hamas, Mohammed Odeh a murit într-un atac aerian de marți, împreună cu soția sa și doi dintre copiii săi. Anterior, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunțat că armata israeliană l-a vizat și l-a ucis pe Odeh, relatează AP. Cel puțin cinci persoane, inclusiv Odeh și membrii familiei sale, au fost ucise și 12 au fost rănite în atacul de marți asupra unei piețe din orașul Gaza, au declarat spitalele locale. Atacul a avut loc în ajunul Eid al-Adha, o importantă sărbătoare musulmană. Alte atacuri au avut loc miercuri seara în oraș și au ucis cel puțin șapte persoane, inclusiv doi copii și o femeie. Peste 20 de persoane au fost rănite, inclusiv mai mulți copii, potrivit spitalului Shifa. Militanți Hamas, vizați de atacurile israeliene Armata israeliană a anunțat miercuri seară că a lansat atacuri în nordul Fâșiei Gaza, vizând doi militanți Hamas. Mii de oameni s-au adunat miercuri pentru înmormântarea comună a familiei lui Odeh în orașul Gaza. Participanții la înmormântare au acoperit cele patru cadavre cu steaguri verzi Hamas și au mărșăluit de la o moschee prin oraș, scandând și trăgând focuri de armă în aer. Unii purtau postere cu fotografia lui Odeh, inscripționate cu cuvintele „unul dintre șefii de stat major ai Brigăzilor Qassam”, referindu-se la aripa militară a Hamas. Hamas a condamnat atacul și a declarat că Odeh a fost activ în cadrul grupării timp de mai bine de trei decenii și a făcut parte din prima generație care a contribuit la înființarea aripii militare și armate a mișcării. Katz l-a numit pe Odeh „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, care a declanșat războiul de peste doi ani din Gaza. El a spus că este a patra oară când Israelul îl ucide pe șeful aripii militare a Hamas de la începutul războiului. Izz al-Din al-Haddad , fostul șef, a fost ucis pe 16 mai.
Bolojan, după analiza investițiilor din Energie: Vom modifica indicatorii de performanță pentru companiile care nu îşi realizează investiţiile
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat miercuri, prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că investițiile de miliarde de euro din sectorul energetic avansează cu mari întârzieri, deși finanțarea este deja asigurată prin Fondul de Modernizare. El a subliniat că reducerea prețului energiei electrice depinde de accelerarea investițiilor în producție, stocare și modernizarea rețelelor energetice. „Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani. Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată”, a scris Bolojan pe Facebook. Implementarea proiectelor, întârziată Potrivit acestuia, România are aprobate investiții nerambursabile de aproximativ 12 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare, iar 7,7 miliarde de euro din acești bani sunt destinați sectorului energetic. Cu toate acestea, implementarea proiectelor este întârziată. „Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate. În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice”, a explicat Bolojan. Premierul, care este și ministru interimar la Energie, a subliniat că una dintre cauze este lipsa unor criterii de performanță clare pentru conducerile companiilor de stat din energie. „Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. (…) Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță”, a spus Bolojan. Care este situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare El a analizat situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030, și a subliniat stadiul redus al acestora, oferind câteva exemple. La Complexul Energetic Oltenia, unde sunt aprobate 11 investiții de aproape 900 de milioane de euro pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz, lucrările decontate reprezintă sub 10% din valoarea proiectelor. Bolojan a avertizat că există „un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate”. În cazul Transelectrica, compania are contracte de peste 530 de milioane de euro pentru linii electrice și interconexiuni, însă după patru ani au fost decontate lucrări de sub 4% din valoarea totală. Totodată, la ELCEN București, proiectele de modernizare a CET-urilor din Capitală, în valoare de peste 360 de milioane de euro, sunt încă în faza de licitație, fără sume decontate până în prezent. „Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României”, a conchis Bolojan.
Europa riscă să devină un focar pentru virusul chikungunya, pe fondul extinderii habitatelor țânțarilor
Europa și America de Nord ar putea deveni noi zone de risc pentru virusul chikungunya, pe măsură ce schimbările climatice și temperaturile tot mai ridicate favorizează extinderea habitatelor țânțarilor, arată un nou studiu publicat în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology. Cercetarea, realizată de oameni de știință din China, arată că 139 de țări și regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru această boală virală transmisă de țânțari. Asta reprezintă peste 21% din suprafața terestră a lumii. „Dar arătăm că, conform modelelor de schimbări climatice, virusul se va extinde în continuare spre nord în regiunile temperate, în special nord-estul Americii de Nord, Europa Centrală și Asia de Est”, a declarat Dr. Ye Xu, coautor al studiului. Cum modifică clima comportamentul țânțarilor? Cercetătorii explică faptul că virusul chikungunya era transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, prezent în zonele tropicale și în apropierea așezărilor umane. În ultimii ani, însă, schimbările climatice și mobilitatea populației au favorizat răspândirea altor specii de țânțari purtători ai virusului. În timpul epidemiei din Oceanul Indian din 2005-2006, specialiștii au identificat o mutație care a făcut virusul mai adaptabil la țânțarul tigru asiatic. „Deoarece acest țânțar poate tolera condiții mai reci mai bine decât țânțarul febrei galbene, încălzirea i-ar putea permite să se stabilească în locuri care înainte erau prea reci”, a spus Dr. Yang Wu, coautor al studiului. Potrivit cercetării, temperaturile cuprinse între 18 și 28 de grade Celsius accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarilor de patru până la cinci ori. Cât de departe se pot răspândi țânțarii? Studiul arată că transmiterea locală a chikungunya a fost raportată deja în 114 țări, iar peste trei sferturi din populația lumii este expusă riscului. Rata mortalității este estimată la aproximativ 1,3 la mie. Pentru a evalua evoluția viitoare a bolii, cercetătorii au analizat zeci de mii de date geo-localizate și au folosit 16 scenarii climatice elaborate de Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) al ONU. Concluzia a fost că Europa centrală și de nord-est, nord-estul Americii de Nord și Asia de Est ar putea deveni principalele puncte fierbinți pentru răspândirea virusului până în anul 2100. În prezent, virusul nu este endemic în Europa sau America de Nord, iar cazurile raportate sunt asociate în principal călătoriilor din zone tropicale și subtropicale. În 2025, la nivel mondial au fost raportate peste 502.000 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății. „Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească din timp”, a avertizat Dr. Xu. Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea țânțarilor, pregătirea personalului medical pentru recunoașterea rapidă a virusului, creșterea măsurilor de control al țânțarilor și elaborarea unor planuri de intervenție înainte de apariția focarelor.
Fabuloasa Fantoma de la operă a Operei din București, sold-out în câteva ore / Biletele pentru septembrie au dispărut la fel de fantomatic cum au apărut
Devine deja ritual ca minunata reprezentație a „Fantomei de la operă” să fie sold-out la doar câteva ore de la punerea în vânzare a biletelor. Opera Națională București anunțase ieri seară punerea în vânzare a biletelor pentru noile spectacole din septembrie. Asta după ce cele 14 reprezentații din ianuarie, spectacolul în regia lui Răzvan Ioan Dincă, în scenografia lui Gary McCan au fost, de asemenea, sold-out. Fantomaticele bilete ale „Fantomei…”. Aproape ca un blestem E foarte greu să găsești bilete la „Fantoma de la operă”, iar asta te obligă la disciplină și o adevărată strategie (dacă nu vrei să pierzi bilete și pentru următoarele spectacole). Dar de ce această reprezentație este atât de vânată de public? Pentru intensitatea interpretării, pentru maturitatea viziunii unei producții clasice, pentru că nu are briz-brizuri inutile, pentru că, la un moment dat, după cum spunea și protagonista, soprana Irina Baianț, „publicul nu te privește, te urmărește”. Succesul colosal al „Fantomei de la operă” nu este marketing și nu este nici de departe noroc. Este o emoție pe care publicul o „vânează” avid în această lume a artificialității și banalului ridicat la rang de senzațional, în această lume în care sensul se pierde dacă nu ții cu dinții de el. Oameni, nu personaje Soprana Irina Baianț și Adi Nour conturează nu neapărat personaje puternice, cât oameni. Oameni întregi, vii, profunzi, vulnerabili, fragili, capabili să exprime emoții ce te iau pe sus. „Fantoma de la operă” nu este un spectacol care se urmărește abstras, din fotoliu, ci cu tot ce are ființa umană mai profund și mai nebun. La toată intensitatea de pe scenă se adaugă eleganța costumelor și scenografia fără amețeli inutile. O viziune care nu-și dă ochii peste cap, ba dimpotrivă, te cucerește fără să te anunțe: aproape ca un atac cu drone noaptea. Maestrul Jinga – la butoane Orchestra impresionantă, de 70 de membri, este condusă de maestrul Daniel Jinga, directorul ONB. Ce să faci ca să nu mai pierzi bilete data viitoare Cine a pierdut momentul să-și cumpere bilete pentru reprezentațiile din septembrie are o singură soluție, singura viabilă, singura care îl protejează de „țepe” – semnul pervers, dar cert că până și hoții apreciază o producție de calitate: setarea unei alerte pe telefon. Setarea se face la acest link: thephantomoftheopera.ro/alerta. Pentru că „Fantoma…” va reveni, iar biletele se vor epuiza repede. Precedentul a fost creat, deja.
O țară nordică va intra sub umbrela nucleară a Franței: Am luat decizia ținând cont de situația politicii de securitate din Europa
Premierul norvegian Jonas Gahr Stoere s-a aflat miercuri la Paris, unde s-a întâlnit cu președintele Emmanuel Macron, pentru a semna un nou acord de apărare cu Franța, care include aderarea Norvegiei la umbrela nucleară a acesteia. „Facem acest lucru având în vedere situația politicii de securitate din Europa, inclusiv reînarmarea masivă a Rusiei, inclusiv în domeniul nuclear, și faptul că aceasta duce un război pe scară largă împotriva unei alte țări europene”, a declarat Stoere pentru agenția de știri norvegiană NTB, scrie Reuters. Premierul norvegian a subliniat faptul că pe timp de pace nu vor fi amplasate arme nucleare pe teritoriul țării. Prin această decizie, Norvegia se alătură țărilor care beneficiază de protecția nucleară a Franței, după Polonia și Lituania, care au, de asemenea, granițe comune cu Rusia. În luna martie, Franța s-a oferit să extindă protecția „umbrelei sale nucleare” asupra altor țări europene. De exemplu, un atac asupra Norvegiei ar putea declanșa o ripostă nucleară din partea Franței. Potrivit Reuters, Rusia și SUA sunt cele mai mari puteri nucleare din lume, cu peste 5.000 de focoase nucleare fiecare. China are aproximativ 500, Franța are 290, iar Marea Britanie 225.
Bivolul poreclit Donald Trump a fost grațiat de ministrul de Interne. Animalul vedetă a fost mutat într-un parc zoo
Un bivol rar din Bangladesh, poreclit „Donald Trump” datorită părului său deschis la culoare, a fost cruțat, potrivit Reuters. El nu a fost sacrificat în cadrul unei ceremonii sacre, așa cum era stabilit. Animalul a fost cruțat în urma unei intervenții a ministrului de Interne din Bangladesh. Pentru a nu risca o reacție ostilă a publicului, autoritățile i-au dat banii noului proprietar și au mutat animalul la grădina zoologică din Dhaka. Animalul de aproape 700 kg fusese vândut pentru sacrificare rituală când autoritățile au intervenit, invocând preocupări legate de securitate după un val de interes public înainte de festivalul de joi. Povestea bivolului poreclit Donald Trump Bivolii albinoși sunt rari în Bangladesh, unde majoritatea bovinelor au culoarea închisă la culoare. Proprietarul animalului, un bărbat în vârstă de 38 de ani, a spus că fratele său este cel care l-a botezat „Donald Trump” pe bivol. Asta după ce a observat că părul lui Donald Trump seamănă cu coama animalului. Bivolul cântărește 700 de kilograme și a devenit vedetă. Numeroși oameni care l-au văzut online au venit la ferma unde este bivolul pentru a-l admira în carne și oase.
Numărul cazurilor de hantavirus legate de focarul de pe nava de croazieră MV Hondius a ajuns la 13
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a anunțat miercuri, prin intermediul unei postări pe X, că numărul cazurilor de hantavirus a ajuns la 13, după ce Spania a mai raportat încă un caz. Pacientul nou confirmat fusese în izolare la spitalul militar Gómez Ulla din Madrid, potrivit POLITICO. „Situația rămâne stabilă. Pasagerii care s-au îmbolnăvit primesc îngrijirea necesară, în timp ce ceilalți rămân în carantină”, a completat oficialul OMS. #Hantavirus update: – Spain reported a new case among the passengers who are in quarantine, which brings the total number of cases to 13. – There are no new deaths reported since May 2. The total number of deaths remains three out of 13 reported cases so far. The situation… pic.twitter.com/rvGvL6jFgl — Tedros Adhanom Ghebreyesus (@DrTedros) May 27, 2026 Printre celelalte cazuri se numără un membru al echipajului olandez, pasageri din Elveția, Franța, Canada, Spania și Marea Britanie. OMS avertizase anterior că este probabil să mai apară și alte cazuri, în contextul în care perioada de incubație este de până la șase săptămâni până la apariția simptomelor. Focarul de hantavirus a fost semnalat pentru prima dată pe 3 mai la bordul navei MV Hondius, care transporta 150 de pasageri. Trei persoane au murit: un cuplu din Olanda și o femeie din Germania. Ce este hantavirusul Hantavirusul nu este un singur virus, ci o familie de virusuri transmise în principal de rozătoare. Oamenii se infectează, de obicei, atunci când inhalează particule contaminate provenite din urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate. Boala este rară, dar poate deveni severă și chiar fatală. Infecția poate începe cu simptome asemănătoare gripei: febră, dureri musculare, dureri de cap, oboseală, greață, vărsături sau diaree. În cazurile grave, boala poate evolua rapid către afectare pulmonară severă, dificultăți de respirație, scăderea tensiunii arteriale, șoc și insuficiență respiratorie.