ISW: Rusia pregătește un atac de amploare în Ucraina înainte de 24 august. Moscova ar putea scoate rachete balistice din rezerva strategică
ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care a relatat, pe baza unor informații ale serviciilor americane, că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice a capitalei ucrainene. Potrivit evaluării, Kremlinul ar putea apela la rezerva sa strategică de rachete balistice pentru a produce pagube cât mai mari până la 24 august. Rusia ar putea începe mai devreme campania de iarnă Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa în acest an campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean. În toamna anului 2025, atacurile intensive împotriva infrastructurii energetice au început în septembrie, însă Moscova ar putea începe campania 2026-2027 încă din august. Motivul ar fi vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. Rusia a profitat deja de lipsa interceptorilor: chiar și atacurile cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice au reușit să provoace pagube importante. În aceste condiții, atacurile cu rachete balistice asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”. Atacurile ar putea lovi exact în perioada în care Ucraina încearcă să repare sistemul energetic Un atac în august ar avea și un al doilea obiectiv: blocarea lucrărilor ucrainene de reparație și fortificare a infrastructurii energetice înainte de iarnă. Ucraina încearcă în prezent să repare instalațiile avariate în timpul campaniei rusești din iarna 2025-2026 și să le protejeze înaintea noilor atacuri anticipate pentru sezonul rece. ISW avertizează că, dacă Rusia lovește aceste obiective încă din august, capacitatea Ucrainei de a pregăti sistemul energetic pentru iarna 2026-2027 poate fi diminuată, ceea ce ar face atacurile rusești din lunile următoare și mai distructive. Dimensiunea distrugerilor provocate deja este foarte mare. Potrivit datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64-70 de miliarde de dolari. Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Șase rachete și 151 de drone într-o singură noapte Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv al Rusiei. În noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya. Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri asupra infrastructurii civile și logistice din regiunile Cernihiv, Odesa și Kiev, asupra unui tren de pasageri în regiunea Sumî și asupra unor benzinării din Dnipropetrovsk. Zelenski a declarat că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev.
Minciuna a ieșit din telefon și a ajuns în stradă. Radu Miruță cere adoptarea rapidă a legii împotriva dezinformării, după atacul asupra unei ambulanțe
Radu Miruță a făcut apel duminică la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ privind combaterea dezinformării. Potrivit acestuia, proiectul a fost depus în Parlament în 2025, a trecut tacit de Senat, însă este în prezent blocat la Camera Deputaților. „Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată! Am depus-o în Parlament în 2025. A trecut tacit de Senat și este blocată la Camera Deputaților. E prea mult”, a transmis Miruță. Apelul parlamentarului vine după un incident în care o ambulanță aflată într-o misiune de salvare a fost atacată după ce mai multe persoane ar fi crezut un videoclip răspândit pe TikTok. În imaginile distribuite online s-ar fi susținut că este vorba despre o „ambulanță neagră” folosită pentru răpirea copiilor. „Aici nu mai vorbim doar despre o știre falsă pe Internet. Vorbim despre o minciună care a ieșit din telefon și a ajuns în stradă, transformându-se în violență împotriva unor oameni aflați într-o misiune de salvare”, afirmă deputatul. Miruță susține că actualul mecanism bazat pe sesizarea individuală a autorităților nu poate ține pasul cu volumul de informații false distribuite pe platformele online. „Pe Internet nu putem lupta împotriva fiecărei minciuni prin sesizări individuale. Internetul este infinit mai vast decât orice registru în care se trece cu pixul câte o sesizare la ANCOM sau CNA”, afirmă acesta. „Soluția împotriva algoritmilor este tot cu algoritmi” Deputatul afirmă că proiectul pe care îl susține ar trebui să permită folosirea tehnologiei pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare, fără afectarea libertății de exprimare. „Soluția împotriva algoritmilor care propagă astfel de dezinformări este tot cu algoritmi. Tehnic, soluția există. Trebuie doar transpusă în legislație, fără să atingem libertatea de exprimare”, susține Miruță. El îi cere direct lui Sorin Grindeanu să deblocheze proiectul în Camera Deputaților și se declară dispus să accepte modificarea inițiativei în Parlament. „Domnule Grindeanu, nu pentru că este legea mea, ci pentru sănătatea acestei țări: vă rog să puneți pe ordinea de zi a Camerei Deputaților proiectul de lege și să îl adoptăm. Îl amendăm împreună, astfel încât să fie contribuția întregului Parlament”, a transmis Radu Miruță. În finalul mesajului, parlamentarul avertizează că dezinformarea nu mai reprezintă exclusiv o problemă a spațiului virtual. „Dezinformarea nu mai este doar ceea ce vedem pe ecran. A început să producă victime în lumea reală”, a afirmat acesta.
Crin Antonescu, despre AUR: Psihologic, Călin Georgescu conduce partidul
Fost candidat la alegerile prezidențiale din 2025 susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu spune că situația politică din România continuă să se agraveze și că scandalul PSD-PNL „adaugă voturi” pentru AUR. AUR crește „În vreme ce domnul Bolojan și propaganda sa speră, că, ducând această luptă cu PSD-ul, vor ajunge, nu știu, la jumătate plus unu din electoratul României, ei, de fapt, cu fiecare zi, adaugă voturi părții celeilalte. AUR, cine mai e pe acolo”, a explicat Crin Antonescu la Antena 3 CNN. El spune că nu este speriat de creșterea AUR, care, în opinia lui, este un lucru natural: „Ce vreți să facă oamenii când tu le-ai spus că faci o coaliție, ca nu cumva să vină AUR, că faci o coaliție pro-europeană, că o să fie aia, aia, aia, și, de fapt, repeți la indigo scandalul stupid și falimentar, Ciucă-Ciolacu, PNL-PSD, care a dus la rezultatele din 2024. Dezastruoase. Asta fac acum, din nou, și rezultatul nu poate fi decât acela că AUR crește”, a mai spus fostul candidat. El consideră că lucrul grav este că „votanții AUR continuă să se raporteze la Călin Georgescu”. „Nu la Simion, nu la alți oameni chiar rezonabil, care circulă prin platouri și prin parlament și prin funcții de conducere în AUR, ci la Călin Georgescu. În așa fel încât, psihologic, Călin Georgescu conduce partidul ăla. Nu domnul Dungaciu, nu domnul Peiu, nu domnul Piperea, nici chiar domnul Simion, care, din punctul meu de vedere, încă ar fi un partener rezonabil de dialog. Ori asta duce România către un deznodământ așteptat. Ce o să se întâmple? Dânșii cred că, dacă facem alegeri anticipate, o să ia domnul Bolojan mult. Da, o să ia mai mult decât a avut. O să ia USR mai puțin. O să ia PSD-ul mai puțin. Și ce am rezolvat? Pentru că AUR va lua dublu”, a mai spus Antonescu. El l-a caracterizat pe Călin Georgescu drept „un personaj nociv și periculos”.
Senatul SUA face un pas decisiv pentru prima reglementare federală a pieței criptomonedelor
John Thune a depus sâmbătă demersurile procedurale pentru organizarea votului pe „Clarity Act”, notează Reuters. Votul va avea loc în cursul lunii septembrie, întrucât senatorii se vor afla în vacanța parlamentară în august. „Clarity Act” ar stabili primul set cuprinzător de reguli federale pentru industria criptomonedelor din Statele Unite. Proiectul ar defini situațiile în care monedele digitale sunt considerate valori mobiliare sau mărfuri și ar stabili autoritățile de reglementare responsabile de supravegherea acestora. Companiile din sectorul cripto susțin că legislația este necesară pentru a oferi mai multă claritate juridică și pentru a favoriza adoptarea criptomonedelor. Adoptarea „Clarity Act” ar reprezenta o nouă victorie importantă pentru Donald Trump în domeniul politicilor privind criptomonedele. Anul trecut, Trump a promulgat o lege privind stablecoin-urile, criptomonedele susținute de active precum dolarul american. De asemenea, familia prezidențială are un interes deosebit în piața cripto. Familia Trump a raportat în luna iunie venituri de peste 1.4 miliarde de dolari din afacerile cripto. Pentru a trece de Senat, legea trebuie să obțină 60 de voturi. Republicanii consideră că actul normativ ar putea să treacă, deși opoziția democrată se opune, solicitând introducerea unor restricții mai stricte privind activitățile cripto ale oficialilor guvernamentali.
Crin Antonescu afirmă că România trece printr-o criză de conducere: Sediul problemei este la Palatul Cotroceni
„Este o criză de conducere a țării, pur și simplu”, a declarat Crin Antonescu, la Antena 3 CNN. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a legat această „criză de conducere” de situația politică din ultimele luni. „Trei luni de vacanță guvernamentală, care se conjugă, mă rog, calendaristic, cu vacanța parlamentară și cu vacanța prezidențială. Neoficială, evident”, a spus Antonescu. El a afirmat că, indiferent de criticile care îi pot fi aduse lui Ilie Bolojan, problema actuală trebuie rezolvată de la Palatul Cotroceni. „Pentru că, oricât mi-ar fi mie domnul Nicușor Dan, domnul președinte, de simpatic și îmi este în această confruntare tacită sau explicită, uneori, cu ceea ce vrea să facă și face domnul Bolojan, până la urmă, sediul materiei, sediul problemei, este la Palatul Cotroceni”, a afirmat Crin Antonescu. „Responsabilitatea acestei întârzieri nu îi aparține domnului Bolojan” Antonescu a spus că îi reproșează mai multe lucruri premierului Ilie Bolojan și Guvernului, dar nu faptul că acesta ar încerca să rămână în funcție. „Foarte multe lucruri i se reproșează domnului Bolojan, îi reproșez și eu multe, guvernarea pe care a avut-o și o are, în esență și în ansamblu, din păcate, dar un reproș n-are temei. Și anume acela că se cramponează de scaun și nu pleacă”, a declarat fostul lider liberal. Potrivit acestuia, schimbarea Guvernului depinde de președintele Nicușor Dan și de formarea unei majorități parlamentare care să învestească un nou executiv. „Domnul Bolojan va pleca în momentul în care domnul Nicușor Dan și o majoritate parlamentară vor învesti un guvern. Până atunci, responsabilitatea acestei întârzieri nu îi aparține domnului Bolojan”, a spus Antonescu.
Noi incidente cu drone în Germania. Două aparate au survolat o bază militară
Serviciul de securitate de la baza Bundeswehr din Mechernich a raportat că a observat două drone joi, în jurul orei 22.00, potrivit unui comunicat al Comandamentului Forțelor Comune Germane. Forțele de poliție militară au fost mobilizate la fața locului. Armata a declarat că departamentul de poliție din Euskirchen a deschis o anchetă. Poliția și armata nu au oferit detalii. Incidentul de joi are loc la doar două zile după ce o dronă cu explozibili a fost găsită la Aeroportul Leipzig/Halle din Germania. Dispozitivul a fost dezamorsat, dar ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că incidentul reprezintă o „nouă dimensiune a pericolului”. Leipzig/Halle este un nod important pentru transportul internațional de marfă și pentru furnizarea de sprijin Ucrainei. De asemenea, aici își are sediul Strategic Airlift International Solution (SALIS), o inițiativă de transport aerian strategic utilizată de NATO și statele participante. Evenimentul de la Mechernich se adaugă unei serii de incidente recente cu drone semnalate în mai multe țări europene, în contextul în care autoritățile au sporit atenția asupra securității infrastructurii militare și strategice.
Ministerul Mediului, precizări după acuzațiile AUR privind Strategia pentru biodiversitate. Studiul a costat 373.600 de lei
Reacția vine după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a cerut Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru elaborarea Strategiei, acuzând Ministerul Mediului că a plătit un consorțiu privat pentru realizarea documentului, deși instituția are o direcție proprie pentru biodiversitate. Ministerul susține că finanțarea contractului din Fondul pentru Mediu este prevăzută de legislație, iar Guvernul aprobase încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei pentru studiul necesar elaborării Strategiei. Studiul pentru elaborarea Strategiei a costat 373.600 de lei fără TVA „O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, a transmis ministra Mediului, Diana Buzoianu. Potrivit ministerului, suma de 373.600 de lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, și nu doar redactarea Strategiei. Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele acesteia, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare și obiectivele naționale. Ministerul Mediului: Direcția Biodiversitate are 13 angajați În ceea ce privește acuzația că documentul ar fi putut fi realizat de angajații ministerului, Ministerul Mediului arată că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care se ocupă, printre altele, de legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, speciile și ariile protejate și proiectele de acte normative. Ministerul afirmă că o strategie națională necesită expertiză multidisciplinară, cercetători, date științifice și analize juridice, iar Direcția Biodiversitate a avut rolul de coordonator al politicii publice. Ministerul Mediului respinge și afirmația potrivit căreia Strategia ar fi fost realizată exclusiv de „firme private”. „Coordonarea și asumarea Strategiei au aparținut MMAP în fiecare etapă, nu unor «firme private» așa cum fals menționează comunicatul AUR. Ministerul a stabilit cerințele tehnice, a organizat achiziția, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările și a promovat documentul pentru aprobare. Asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit”, a subliniat Ministerul Mediului. Cronologia documentului Ministerul Mediului a prezentat și cronologia elaborării și aprobării Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Contractul pentru elaborarea studiului a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Mediului. În lunile următoare, specialiștii MMAP și ai instituțiilor subordonate sau aflate în coordonare au analizat documentul, au solicitat corecturi și au introdus amendamente consistente. Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026 și a inclus consultarea Comitetului Special Constituit din 2 aprilie 2026. Versiunea revizuită a Strategiei este datată 7 mai 2026, după mai mult de trei luni de analiză și revizuire, iar consultarea publică a început la 8 mai. Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii. Potrivit MMAP, centralizatorul cuprinde 31 de observații și răspunsul argumentat al ministerului pentru fiecare dintre ele, iar mai multe propuneri au fost preluate sau au determinat reformularea textului. Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026. După retragerea hotărârii, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv la 6 august 2026, arată Ministerul Mediului. Ministerul Mediului mai arată că precedenta strategie privind biodiversitatea, aprobată în 2013 pentru perioada 2014–2020, a fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF în valoare de 460.000 de dolari, argumentând că utilizarea expertizei externe pentru astfel de documente strategice nu reprezintă o practică nouă.
Schimbarea la Față a Domnului: interdicția care te urmărește tot anul dacă n-o respecți
Schimbarea la Față a Domnului este sărbătorită pe 6 august de creștinii ortodocși. Este unul dintre marile praznice ale calendarului bisericesc și marchează, în tradiția populară, hotarul dintre vară și toamnă. Tradiția populară spune că cearta este interzisă în această zi mare. Se crede că cel care se ceartă pe 6 august va trăi în scandal tot restul anului. De aceea, oamenii sunt sfătuiți să se împace cu cei cu care au avut neînțelegeri vechi. Sărbătoarea cere liniște sufletească, rugăciune și evitarea vorbelor grele sau a urii. De ce nu ai voie să speli haine Ziua de 6 august este considerată una mare și sfântă, iar muncile grele din gospodărie sunt interzise. Spălatul, cusutul sau lucrul la câmp intră printre acestea. Se credea că, din această zi, natura intră într-un ritm nou, iar apele se răcesc și iarba nu mai crește. Spălatul rufelor era văzut ca o încălcare a acestui ritm. Alte interdicții populare Fetele evitau să se pieptene sau să se spele pe cap, din teama că nu le va mai crește părul. Se recomanda evitarea călătoriilor lungi, pentru a nu rătăci drumul. Strugurii noi nu se mâncau înainte ca prima roadă să fie dusă la biserică pentru sfințire.
Bulgaria mută forțe de la granița cu Turcia la frontiera cu România, după explozia de la Kardam
Măsura vine după incidentul produs în jurul orei 08:10, în apropierea fostului punct de trecere a frontierei Kardam–Negru Vodă. Potrivit autorităților bulgare, aparatul a căzut într-un lan de floarea-soarelui și a explodat la numai aproximativ 100 de metri de granița cu România. Nu au fost raportate victime sau pagube asupra infrastructurii. Sofia întărește frontiera cu România „După acest incident vor fi redislocate forțe și mijloace ale Poliției de Frontieră pentru detectarea și combaterea dronelor de la granița cu Turcia către granița cu România”, a declarat premierul Rumen Radev după reuniunea Consiliului de Securitate de la Sofia. Autoritățile bulgare urmează să intensifice și măsurile de protecție în zona obiectivelor strategice, incidentul fiind considerat cu atât mai sensibil cu cât explozia s-a produs la aproximativ un kilometru de stația de comprimare Kardam, parte a infrastructurii gazoductului Transbalcanic. Drona nu a fost detectată de sistemele de supraveghere aeriană nici în România, nici în Bulgaria, potrivit informațiilor prezentate de premierul bulgar. Sofia nu primise nici o avertizare din partea Centrului NATO pentru Operații Aeriene Combinate de la Torrejón, care monitorizează spațiul aerian din sudul Europei. Radev a explicat că aparatele de dimensiuni relativ reduse care zboară la altitudine joasă sunt dificil de identificat cu sistemele radar existente. „Nu este o dronă-jucărie” Tipul aparatului nu a fost încă stabilit. Premierul bulgar a precizat că autoritățile au imagini cu resturile, însă acestea au fost puternic afectate de explozie. Radev a afirmat însă că nu este vorba despre „o dronă-jucărie”, ci despre un aparat mai mare, iar explozia puternică indică prezența unei cantități semnificative de material exploziv. Autoritățile nu pot spune în acest moment dacă Bulgaria a fost vizată deliberat. Bulgaria își întărise deja apărarea după incidentele din România Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat că Sofia își consolidase încă din 31 iulie supravegherea și apărarea spațiului aerian, tocmai ca reacție la incidentele recente cu drone înregistrate în România. Pe lângă avioanele MiG-29 și sistemele de rachete sol-aer aflate în serviciul de luptă, Bulgaria a desfășurat suplimentar personal și tehnică militară, inclusiv sisteme antiaeriene, elicoptere Cougar, avioane Su-25 și stații radar. Măsurile de supraveghere consolidate rămân în vigoare. Incidentul de la Kardam urmează să fie prezentat și aliaților NATO. Radev a anunțat că Bulgaria va ridica subiectul la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic programată la începutul săptămânii viitoare.
MAE, atenționare de călătorie în Spania: Cod Roșu de incendii de vegetație în Valencia
MAE îi atenționează pe românii din Spania care tranzitează, sau intenționează să călătorească în Valencia că autoritățile locale au instituit un cod roșu de risc de incendii de vegetație. „La acest moment, sunt înregistrate incendii de vegetație în localitățile Sierra Engarceran, Culla și Tirig din provincia Castellón”, transmite MAE. Ministerul de Externe le recomandă românilor să evite deplasarea în zonele în care există incendii în desfășurare sau un risc iminent de producere a acestora. Ministerul îi îndeamnă pe români să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale și să consulte în permanență informațiile publice comunicate de către autoritățile spaniole. Atenționările pot fi urmărite pe site-ul Serviciului Public de Urgență al Generalității Valenciene din Spania, Emergencies Comunitat Valenciana. Cetățenii Români pot pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Valencia +34 964.216 171; +34 964.216.172; +34 964.203.331; +34 964.203.234; +34 962.985.644; +34 962.985.278; +34 961.237.364, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, românii din Valencia care se confruntă cu o situație specială, cu caracter urgent, au la dispoziție și telefonul de urgență al Consulatului General al României la Valencia: + +34 677 842 467. Românii din Valencia pot să consulte și pagina MAE dedicată lor. De asemenea, cetățenii care călătoresc în străinătate pot accesa și aplicația MAE, „Călătorește informat”, ce oferă informații și sfaturi de călătorie.