Chişinăul îşi recheamă ambasadorul de la Moscova pentru consultări după explozia unei drone în raionul Ştefan Vodă
Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, este rechemat în ţară pentru consultări după incidentul produs duminică în apropierea satului Crocmaz, din raionul Ştefan Vodă, unde o dronă a explodat. Localitatea se află la aproximativ 100 de kilometri de Chişinău. Decizia aceasta a fost anunţată luni de Ministerul moldovean de Externe, într-un comunicat de presă. Autorităţile de la Chişinău au condamnat incidentul şi au declarat că acesta reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. „Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm incidentul produs în localitatea Crocmaz, raionul Ştefan Vodă, unde un aparat de zbor de tip dronă-rachetă a căzut şi a explodat. Acest incident reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a pus în pericol siguranţa cetăţenilor noştri. Republica Moldova condamnă războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi consecinţele acestuia asupra securităţii ţării noastre şi a întregii regiuni”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. În urma incidentului, autorităţile moldovene au decis să îl recheame în ţară pentru consultări pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova. „Ministerul Afacerilor Externe recheamă ambasadorul Republicii Moldova la Moscova pentru consultări”, precizează comunicatul. Incidentul a avut loc duminică, în satul Crocmaz, unde poliţia a fost sesizată după producerea unei explozii puternice, urmată de izbucnirea unui incendiu de vegetaţie. Echipele ajunse la faţa locului au găsit fragmente despre care autorităţile au spus iniţial că ar proveni de la o dronă de luptă. Ulterior, reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei au precizat că ar putea fi vorba despre un aparat de tip „dronă-rachetă”, ceea ce, potrivit autorităţilor, ar fi o premieră. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime, dar fragmentele aparatului au fost proiectate pe o suprafaţă extinsă. Unele gospodării din zonă au fost afectate. Geamurile mai multor locuinţe au fost sparte. Specialiştii au stabilit că explozia s-a produs la o înălţime de aproximativ 2,5 metri, după ce aparatul de zbor a lovit un copac dintr-o fâşie forestieră. În urma impactului şi a exploziei, au fost provocate distrugeri pe o rază de aproximativ 800 de metri. Reacția președintei Maia Sandu Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat la rândul său incidentul şi a atras atenţia asupra riscurilor pe care războiul din Ucraina le aduce pentru Republica Moldova. „Condamn cu fermitate cea mai recentă încălcare a spaţiului nostru aerian. O dronă-rachetă a explodat în apropierea satului Crocmaz, din sudul Republicii Moldova. Acesta este un rezultat direct al războiului purtat de Rusia şi ne pune pe toţi în pericol. Riscul pentru vieţile oamenilor din regiunea noastră este real şi în creştere. Trebuie să înceteze”, a scris Maia Sandu pe X. Şi premierul moldovean Vasile Tofan a condamnat incidentul şi a spus că Republica Moldova trebuie să reacționeze imediat în ceea ce priveşte protejarea spaţiului său aerian. „Condamn acest război, războiul acesta ne afectează direct pe noi şi tot ce îmi doresc este să se termine cât mai repede. Noi trebuie să fim foarte duri în tot ce ţine de spaţiul nostru aerian”, a declarat, la rândul săi, premierul Vasile Tofan.
Deputat PSD, despre Legea împotriva dezinformării: Are foarte multe neajunsuri. Este nevoie de un grup de lucru
Într-o conferință de presă, deputatul PSD, Mihai Ghigiu, a precizat că proiectul de lege împotriva dezinformării, propus de Miruță, are nevoie de îmbunătățiri: „Proiectul domnului Miruță, din punctul meu de vedere, are foarte multe neajunsuri. De la termeni care nu au niciun sens – spre exemplu, «conținut malițios» – eu nu știu ce înseamnă, nu se descrie niciunde”, a declarat deputatul PSD. Acesta a mai precizat: „Nu știm ce instituții vor aplica, nu știm cine va face și în ce termene vor face”, a continuat Ghigiu. Acesta precizează că, strict pe partea legislativă, este nevoie ca forțele politice, specialiști, dar și cei interesați de subiect să își unească forțele pentru a lucra la proiect. „Dacă ne referim strict la partea legislativă, avem nevoie ca toate forțele politice să se așeze, specialiștii, cei care sunt interesați de subiect, să se așeze la masă și să lucrăm un proiect. Pentru că, din punctul meu de vedere, avem nevoie de un proiect legislativ, dar asta e un proiect pe termen scurt și mediu”, a declarat Ghigiu. Deputatul PSD a precizat că problema reală se referă la educație: „E o discuție pe care la fel ar trebui să o facem toate forțele politice, cum ne educăm tânăra generație și noile generații, dar și părinții lor, pentru a face față acestui fenomen. Pentru că ceea ce am văzut la Cluj probabil este doar începutul al impactului fake news-ului în societate”, a declarat Ghigiu. Ghigiu: „Suntem în proces de a redacta un act normativ” Acesta a precizat că efectele dezinformării s-au văzut inclusiv în cazul anulării alegerilor. Întrebat de ce până în prezent nu s-a făcut nimic, deputatul PSD a precizat: „Dacă ne referim la zona legislativă, ca să zic așa, din câte știu la nivelul guvernului există un comitet care asta a trebuit să facă, să vină cu propuneri de a combate fake news-ul, dezinformarea și impactul lor în societate. Dacă ne referim la zona care noi, cel puțin eu, la Comisia de Învățământ încerc să o abordez, de protejarea minorilor în online, inclusiv în ceea ce privește dezinformarea, noi suntem în proces de a redacta un act normativ. Am avut patru dezbateri cu părinți, cu toată lumea. Pentru că un subiect e foarte simplu să vii cu un proiect de lege”, a declarat Ghigiu. Acesta precizează că, la Comisia de Educație a Senatului există 8 proiecte care vizează zona de fake news în online. Unele dintre acestea vizează minorii, celelalte vizează societatea în general, potrivit lui Ghigiu. „Însă, cred că scopul principal ar trebui să fie să avem un proiect bun”, a declarat Ghigiu. Întrebat ce ar trebui făcut ca, în cel mai scurt timp, să fie implementat un proiect de lege privind dezinformarea, deputatul PSD a precizat că este nevoie de formarea unui grup de lucru, alături de instituțiile care urmează să-l implementeze. „Un grup de lucru din parlamentari, cred că poate să fie în prim plan, însă avem nevoie și de instituțiile care ar urma să implementeze asta”, a declarat Ghigiu, referindu-se la un proiect împotriva dezinformării. Zvonul „ambulanței negre”, propagat pe TikTok Aceste zvonuri, care sunt de mulți ani în spațiul public, au fost amplificate de publicarea și distribuirea în masă a unor imagini și videoclipuri false, generate de aplicații bazate pe Inteligență Artificială, care au generat panică în rândul populației necunoscătoare.
Alexandru Rogobete, după atacul din Cluj: O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună
„Oameni buni, ambulanța nu vine să vă fure copiii. Ambulanța vine să vă salveze viața! În spatele girofarului sunt oameni care aleargă spre tragedii atunci când ceilalți fug de ele. Nu putem transforma salvatorii în victime”, a transmis fostul ministru printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare. Rogobete a criticat răspândirea informațiilor false pe rețelele sociale, subliniind diferența dintre dezinformare și libera exprimare. „Nu putem transforma salvatorii în victime pentru că cineva inventează o minciună pe rețelele de socializare, iar alții o distribuie fără să verifice. Libertatea de exprimare nu poate însemna libertatea de a transforma minciuna în armă!”, continuă social-democratul. Rogobete a făcut apel la verificarea informațiilor distribuite în spațiul digital și și-a exprimat solidaritatea față de echipele de intervenție. „Accesul la informație nu înseamnă automat informare corectă. Dacă cineva spune ceva pe TikTok, nu înseamnă că este adevărat. O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună. Colegului nostru rănit și tuturor profesioniștilor din sănătate care au fost amenințați, umiliți sau loviți le transmit toată solidaritatea mea. La final, vreau să transmit un mesaj de solidaritate tuturor colegilor noștri din serviciile de ambulanță și din unitățile SMURD. Suntem alături de voi”, spune fostul ministru. Noi prevederi pentru protecția personalului medical În mesajul său, Rogobete a menționat și modificările legislative adoptate în Camera Deputaților pentru protecția personalului medical. „Noile prevederi stabilesc pedepse clare: 1–5 ani de închisoare pentru lovire sau alte violențe, 2–7 ani pentru vătămare corporală și până la 25 de ani pentru omor, atunci când faptele sunt îndreptate împotriva personalului protejat aflat în exercitarea atribuțiilor sau în legătură cu acestea”, mai precizează Alexandru Rogobete. Incidentul de la Cluj Reacția lui Rogobete vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur. Atacul a survenit după ce localnicii auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Numele conchistadorului Hernán Cortés, eliminat de pe o trecătoare montană din Mexic
Claudia Sheinbaum a propus schimbarea denumirii în timpul unui eveniment organizat chiar în această zonă, relatează AFP. „Paso de Cortés” este un pas montan situat în centrul Mexicului, între vulcanii Popocatépetl și Iztaccíhuatl. Locul poartă numele conchistadorului spaniol Hernán Cortés, care a trecut prin această zonă în secolul al XVI-lea înainte de cucerirea orașului Tenochtitlán, capitala Imperiului Aztec. „Cu ocazia Zilei Internaționale a Popoarelor Indigene, am propus, în numele dreptății, schimbarea numelui „Paso de Cortés” în „Paso de los Pueblos Indígenas” – origine și sursă a valorilor noastre”, a transmis președinta, printr-un mesaj publicat pe X. En el Día Internacional de los Pueblos Indígenas, propusimos, por justicia, cambiar el nombre de Paso de Cortés por Paso de los Pueblos Indígenas, origen y fuente de nuestros valores. Hoy también realizamos la Jornada Nacional de Reforestación. Recordamos que honrar nuestras… pic.twitter.com/ZjUrsbhGJ4 — Claudia Sheinbaum Pardo (@Claudiashein) August 9, 2026 Sheinbaum a susținut astfel de inițiative și în perioada în care era primar al capitalei mexicane. Atunci, ea a promovat schimbarea denumirii unui arbore cunoscut ca „Arborele Nopții Triste”, în apropierea căruia, potrivit legendei, Hernán Cortés ar fi plâns după o înfrângere. Locul este cunoscut în prezent drept „Arborele Nopții Victorioase”. În ultimii ani, relațiile bilaterale dintre Mexic și Spania au fost caracterizate prin dezbateri despre moștenirea cuceririi spaniole. În 2019, fostul președinte Andrés Manuel López Obrador a trimis o scrisoare Spaniei prin care solicita monarhiei spaniole să prezinte scuze pentru Conchistei spaniolă, care a deschis calea unei perioade de aproximativ 300 de ani de colonizare. Claudia Sheinbaum a reluat ulterior solicitarea, cerând la rândul său scuze oficiale din partea Spaniei, ceea ce a contribuit la tensionarea relațiilor bilaterale. Abia în luna martie a acestui an, regele Felipe al VI-lea a recunoscut existența unor „ abuzuri” comise în timpul cuceririi spaniole a Americilor în secolul al XVI-lea.
Oana Gheorghiu, despre ambulanța atacată la Cluj: Tik Tok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege împotriva dezinformării
„TikTok-ul fură creiere” „Ambulanțele nu fură copii, dar TikTok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege puternică împotriva dezinformării și manipulării online”, a notat vicepremierul într-un mesaj publicat pe Facebook. De asemenea, Oana Gheorghiu a calificat drept „absolut șocant”, într-un interviu la Digi24. „Este absolut șocant că oamenii au ajuns la acest grad de acțiune după niște dezinformări, că au ajuns să creadă lucruri de pe TikTok în asemenea hal încât să oprească o ambulanță și să agreseze personalul”, a spus vicepremierul. Critci la adresa politicienilor populiști Gheorghiu a punctat nevoia adoptării unui act normativ privind dezinformarea din mediul online și a condamnat și politicienii din zona populistă care alimentează fenomenul. „Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare. Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze”, a mai precizat oficialul. Identitate verificată pe rețelele sociale Gheorghiu a vorbit despre necesitatea unei responsabilizări mai mari a utilizatorilor din mediul online, subliniind necesitatea verificării identității pentru utilizarea rețelelor de socializare. „Cred că la un moment dat vom ajunge ca atunci când îți creezi un cont, ai și o responsabilitate în spate pentru că ai o identitate verificată și că știi că cineva te va trage la răspundere dacă faci lucruri care au un impact atât de mare asupra unor oameni”, a spus vicepremierul. Evenimentul din județul Cluj Reacția Oanei Gheorghiu vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur. Violența comunității locale a venit după ce aceștia auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Netanyahu respinge planul de pace al lui Trump pentru Fâșia Gaza
Consiliul pentru Pace al lui Trump a anunțat luna trecută că a ajuns la un acord privind „dezarmarea completă” a Hamas și a altor grupări armate din Gaza, relatează BBC. Hamas a declarat însă că predarea armelor grele este condiționată de încetarea de către Israel a „tuturor formelor de agresiune” și de retragerea forțelor israeliene din Gaza. „Israelul respinge documentul în 15 puncte”, a declarat Netanyahu în timpul unei ședințe de guvern, duminică. Armata israeliană „nu va efectua nicio retragere până când Hamas nu va fi dezarmat cu adevărat și va continua să înlăture amenințările la adresa forțelor și cetățenilor noștri”, a adăugat el. Poziția Israelului reprezintă o nouă lovitură pentru planul de pace al lui Trump pentru Gaza, anunțat în septembrie anul trecut. Planul prevede dezarmarea Hamas, retragerea trupelor israeliene și reconstrucția Fâșiei Gaza. De asemenea, a fost creat Consiliul pentru Pace, care ar urma să supravegheze aplicarea acordului. Potrivit ONU, aproximativ 1,9 milioane de persoane, adică 90% din populația Fâșiei Gaza, au fost strămutate de la începutul războiului. Conflictul a început după atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului, pe 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice. Israelul a răspuns printr-o ofensivă militară în Gaza. Peste 73.000 de persoane au fost ucise de atunci, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriu.
Alexandru Nazare, întrebat dacă ar accepta funcția de premier: România are nevoie de un guvern stabil cât mai curând
Întrebat dacă ar accepta funcția de premier în cazul în care președintele i-ar cere acest lucru, Nazare a evitat un răspuns direct. „Eu n-aș vrea să conectăm cele două momente cu această posibilă desemnare. În privința agențiilor n-am făcut decât să-mi fac treaba, împreună cu echipele din Ministerul Finanțelor, din BNR, cu susținerea primului ministru și a președintelui Dan. Am trecut împreună peste aceste etape”, a declarat Alexandru Nazare, duminică, la România TV. Ministrul a spus că discuțiile cu agențiile de rating fac parte din responsabilitățile unui ministru al Finanțelor și a amintit rezultatele execuției bugetare. „A fost un moment critic cu agenția Fitch și bineînțeles că ne-au ajutat datele din execuția bugetară. Avem cu 28 de miliarde mai puțin deficit față de anul trecut și acest lucru se întâmplă cu niște investiții crescute la șase luni. Deci, practic, avem un plus de 9 miliarde la investiții și un deficit mai mic cu 28 de miliarde. Iar acesta este meritul tuturor celor care au contribuit la această execuție bugetară. Vorbesc de absolut toți ordonatorii de credite pentru că a fost un efort foarte important de a diminua risipa și de a raționaliza cheltuielile astfel încât să ajungem în acest moment”, a spus Nazare. Întrebat direct dacă a discutat cu Nicușor Dan despre posibilitatea de a deveni premier, Nazare a spus că astfel de negocieri trebuie purtate între partide. „Eu cred că aceste discuții au loc între partide și trebuie să aibă loc între partide, în ideea că România are nevoie de un guvern stabil cât mai curând”, a precizat ministrul Finanțelor. Nazare a subliniat că necesitatea unui guvern stabil a fost semnalată și de agențiile de rating, legând formarea unui nou Executiv de rectificarea bugetară și de elaborarea bugetului pentru anul viitor. „Avem nevoie de un guvern stabil pentru a avea o rectificare cât mai rapid făcută, undeva în septembrie-octombrie, și a lucra la proiectul de buget pentru anul 2027. Discuțiile au loc între partide și cu președintele. În momentul în care vor evolua aceste discuții, le vom comenta. Dar în acest moment nu sunt în situația de a comenta asupra unor discuții care încă nu au avut loc”, a afirmat Alexandru Nazare. Nazare, favorit pe Polymarket pentru funcția de premier Alexandru Nazare este în prezent favoritul participanților de pe Polymarket pentru funcția de premier al României. Duminică, ministrul Finanțelor era cotat cu 47,9% șanse, față de 18,6% pentru Sorin Grindeanu. Și Crin Antonescu, candidatul comun al PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 2025, a declarat sâmbătă seară că îl vede premier pe Nazare. „Pot să vă spun și pe cine aș fi desemnat. (…) Pe cine ar fi trebuit să desemneze, în opinia mea, evident, domnul Nicușor Dan de trei luni de zile și pe cine, dacă totuși vrea să termine criza asta în mod onorabil și cu o soluție de guvernare, ar trebui să-l numească la următoarea numire, și anume pe Alexandru Nazare”, a spus Antonescu.
ISW: Rusia pregătește un atac de amploare în Ucraina înainte de 24 august. Moscova ar putea scoate rachete balistice din rezerva strategică
ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care a relatat, pe baza unor informații ale serviciilor americane, că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice a capitalei ucrainene. Potrivit evaluării, Kremlinul ar putea apela la rezerva sa strategică de rachete balistice pentru a produce pagube cât mai mari până la 24 august. Rusia ar putea începe mai devreme campania de iarnă Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa în acest an campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean. În toamna anului 2025, atacurile intensive împotriva infrastructurii energetice au început în septembrie, însă Moscova ar putea începe campania 2026-2027 încă din august. Motivul ar fi vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. Rusia a profitat deja de lipsa interceptorilor: chiar și atacurile cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice au reușit să provoace pagube importante. În aceste condiții, atacurile cu rachete balistice asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”. Atacurile ar putea lovi exact în perioada în care Ucraina încearcă să repare sistemul energetic Un atac în august ar avea și un al doilea obiectiv: blocarea lucrărilor ucrainene de reparație și fortificare a infrastructurii energetice înainte de iarnă. Ucraina încearcă în prezent să repare instalațiile avariate în timpul campaniei rusești din iarna 2025-2026 și să le protejeze înaintea noilor atacuri anticipate pentru sezonul rece. ISW avertizează că, dacă Rusia lovește aceste obiective încă din august, capacitatea Ucrainei de a pregăti sistemul energetic pentru iarna 2026-2027 poate fi diminuată, ceea ce ar face atacurile rusești din lunile următoare și mai distructive. Dimensiunea distrugerilor provocate deja este foarte mare. Potrivit datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64-70 de miliarde de dolari. Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Șase rachete și 151 de drone într-o singură noapte Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv al Rusiei. În noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya. Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri asupra infrastructurii civile și logistice din regiunile Cernihiv, Odesa și Kiev, asupra unui tren de pasageri în regiunea Sumî și asupra unor benzinării din Dnipropetrovsk. Zelenski a declarat că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev.
Minciuna a ieșit din telefon și a ajuns în stradă. Radu Miruță cere adoptarea rapidă a legii împotriva dezinformării, după atacul asupra unei ambulanțe
Radu Miruță a făcut apel duminică la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ privind combaterea dezinformării. Potrivit acestuia, proiectul a fost depus în Parlament în 2025, a trecut tacit de Senat, însă este în prezent blocat la Camera Deputaților. „Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată! Am depus-o în Parlament în 2025. A trecut tacit de Senat și este blocată la Camera Deputaților. E prea mult”, a transmis Miruță. Apelul parlamentarului vine după un incident în care o ambulanță aflată într-o misiune de salvare a fost atacată după ce mai multe persoane ar fi crezut un videoclip răspândit pe TikTok. În imaginile distribuite online s-ar fi susținut că este vorba despre o „ambulanță neagră” folosită pentru răpirea copiilor. „Aici nu mai vorbim doar despre o știre falsă pe Internet. Vorbim despre o minciună care a ieșit din telefon și a ajuns în stradă, transformându-se în violență împotriva unor oameni aflați într-o misiune de salvare”, afirmă deputatul. Miruță susține că actualul mecanism bazat pe sesizarea individuală a autorităților nu poate ține pasul cu volumul de informații false distribuite pe platformele online. „Pe Internet nu putem lupta împotriva fiecărei minciuni prin sesizări individuale. Internetul este infinit mai vast decât orice registru în care se trece cu pixul câte o sesizare la ANCOM sau CNA”, afirmă acesta. „Soluția împotriva algoritmilor este tot cu algoritmi” Deputatul afirmă că proiectul pe care îl susține ar trebui să permită folosirea tehnologiei pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare, fără afectarea libertății de exprimare. „Soluția împotriva algoritmilor care propagă astfel de dezinformări este tot cu algoritmi. Tehnic, soluția există. Trebuie doar transpusă în legislație, fără să atingem libertatea de exprimare”, susține Miruță. El îi cere direct lui Sorin Grindeanu să deblocheze proiectul în Camera Deputaților și se declară dispus să accepte modificarea inițiativei în Parlament. „Domnule Grindeanu, nu pentru că este legea mea, ci pentru sănătatea acestei țări: vă rog să puneți pe ordinea de zi a Camerei Deputaților proiectul de lege și să îl adoptăm. Îl amendăm împreună, astfel încât să fie contribuția întregului Parlament”, a transmis Radu Miruță. În finalul mesajului, parlamentarul avertizează că dezinformarea nu mai reprezintă exclusiv o problemă a spațiului virtual. „Dezinformarea nu mai este doar ceea ce vedem pe ecran. A început să producă victime în lumea reală”, a afirmat acesta.
Crin Antonescu, despre AUR: Psihologic, Călin Georgescu conduce partidul
Fost candidat la alegerile prezidențiale din 2025 susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu spune că situația politică din România continuă să se agraveze și că scandalul PSD-PNL „adaugă voturi” pentru AUR. AUR crește „În vreme ce domnul Bolojan și propaganda sa speră, că, ducând această luptă cu PSD-ul, vor ajunge, nu știu, la jumătate plus unu din electoratul României, ei, de fapt, cu fiecare zi, adaugă voturi părții celeilalte. AUR, cine mai e pe acolo”, a explicat Crin Antonescu la Antena 3 CNN. El spune că nu este speriat de creșterea AUR, care, în opinia lui, este un lucru natural: „Ce vreți să facă oamenii când tu le-ai spus că faci o coaliție, ca nu cumva să vină AUR, că faci o coaliție pro-europeană, că o să fie aia, aia, aia, și, de fapt, repeți la indigo scandalul stupid și falimentar, Ciucă-Ciolacu, PNL-PSD, care a dus la rezultatele din 2024. Dezastruoase. Asta fac acum, din nou, și rezultatul nu poate fi decât acela că AUR crește”, a mai spus fostul candidat. El consideră că lucrul grav este că „votanții AUR continuă să se raporteze la Călin Georgescu”. „Nu la Simion, nu la alți oameni chiar rezonabil, care circulă prin platouri și prin parlament și prin funcții de conducere în AUR, ci la Călin Georgescu. În așa fel încât, psihologic, Călin Georgescu conduce partidul ăla. Nu domnul Dungaciu, nu domnul Peiu, nu domnul Piperea, nici chiar domnul Simion, care, din punctul meu de vedere, încă ar fi un partener rezonabil de dialog. Ori asta duce România către un deznodământ așteptat. Ce o să se întâmple? Dânșii cred că, dacă facem alegeri anticipate, o să ia domnul Bolojan mult. Da, o să ia mai mult decât a avut. O să ia USR mai puțin. O să ia PSD-ul mai puțin. Și ce am rezolvat? Pentru că AUR va lua dublu”, a mai spus Antonescu. El l-a caracterizat pe Călin Georgescu drept „un personaj nociv și periculos”.